1,382 matches
-
teoretice pe care se bazează nu sunt încălcate. În practică, ipotezele care permit aplicarea tehnicilor de estimare sunt greu de respectat [2]. Estimarea prin bootstrap, care folosește intensiv puterea și viteza de calculatorului, este uneori singura opțiune. În forma sa principială, bootstrap poate fi descrisă pe scurt după cum urmează. Dacă despre o populație X1, X2, X3, ...XN suntem interesați să determinăm un parametru statistic notat prin metodele clasice analizăm un eșantion de volum n < N, x1, x2, ..., xn. Pe baza datelor
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
reducere consecutivă, chiar dacă nu imediat sesizabilă, sau transmisă direct economiei reale, a cheltuielilor private. În plus, dacă economia reală respectivă, aflată în mijlocul unei crize economice și financiare, este undeva în jurul punctului gradului maxim de utilizare a resurselor de care dispune (principial, a tuturor resurselor necesare creșterii economice, ceea ce înseamnă, pe teren, necesare mediului de afaceri), resursele existente, inclusiv fondurile financiare existente, vor fi, și ele, pe cale de a fi epuizate complet. și aceasta, să nu uităm, după ce impulsul fiscal s-a
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
este influențabil, în mod sensibil, de acțiunea politicii fiscale, și aceasta direct proporțional: dimensiunea deficitului structural este cu atât mai mare cu cât puterea impulsului fiscal este mai mare; inversul este, de asemenea, adevărat. Se poate încerca stabilirea unor rapoarte principiale între mărimile acestor două componente ale deficitului bugetar, respectiv cuantificarea unei prime aproximații a eficienței anti-criză și anti-ciclu a politicilor ce au aceste caracteristici - în acest caz, a politicii fiscale -, pornind de la constatarea că înseși elementelor - din categoria veniturilor - bugetului
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
celor mai periculoase elemente extremiste și pentru subminarea sprijinului acordat terorii. Dacă oamenii își acceptă apartenența comună la umanitate, este mai greu să se demonizeze și să se distrugă unii pe alții. Este mult mai ușor să găsim un compromis principial cu unul dintre "noi" decât cu unul dintre "ei". Convingerile religioase ne pot ajuta să ștergem această linie de diviziune seculară. Nu există o misiune mai importantă decât aceasta, dar, așa cum demonstrează cartea lui Madeleine Albright, este o misiune la
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
unor societăți socialiste (comuniste) care păreau să amenințe ideologic democrațiile de tip occidental, dar și în transformările interne, de sistem, ale democrației instituite (e.g., necesitatea adoptării de drepturi pentru unele grupuri minoritare). În acest context, se simțea nevoia reconstituirii fundamentelor principiale ale societății. Unul dintre cei mai importanți gânditori care au întreprins demersuri teoretice în acest sens este John Rawls. După cum afirmă însuși Rawls (1971/1972, p. 11 passim.), lucrarea sa încearcă aducerea la un nivel mai înalt de abstractizare a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reducere consecutivă, chiar dacă nu imediat sesizabilă, sau transmisă direct economiei reale, a cheltuielilor private. În plus, dacă economia reală respectivă, aflată în mijlocul unei crize economice și financiare, este undeva în jurul punctului gradului maxim de utilizare a resurselor de care dispune (principial, a tuturor resurselor necesare creșterii economice, ceea ce înseamnă, pe teren, necesare mediului de afaceri), resursele existente, inclusiv fondurile financiare existente, vor fi, și ele, pe cale de a fi epuizate complet. și aceasta, să nu uităm, după ce impulsul fiscal s-a
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
este influențabil, în mod sensibil, de acțiunea politicii fiscale, și aceasta direct proporțional: dimensiunea deficitului structural este cu atât mai mare cu cât puterea impulsului fiscal este mai mare; inversul este, de asemenea, adevărat. Se poate încerca stabilirea unor rapoarte principiale între mărimile acestor două componente ale deficitului bugetar, respectiv cuantificarea unei prime aproximații a eficienței anti-criză și anti-ciclu a politicilor ce au aceste caracteristici - în acest caz, a politicii fiscale -, pornind de la constatarea că înseși elementelor - din categoria veniturilor - bugetului
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
e și noblețe, și majestate...) a fost silit să meargă atât de repede, că amatorii de schi nautic n-au mai avut de ce să se plângă... Partea proastă este... De fapt, sânt mai multe părți proaste, în primul rând și principial vorbind, între cele două atitudini literare (împăciuitorism civilizat pe de-o parte, bazat pe valori consacrate și greu de contestat, iar pe de alta revizionism radical, care contestă cu predilecție tocmai valorile "consacrate și greu de contestat") există, firește, o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
să știe să-și impună obiectul în fața colegilor în consiliile școlii, argumentându-și întotdeauna afirmațiile. Calitatea procesului instructiv-educativ este poate cea mai importantă cerință a activității profesorului. Prin calitățile morale pe care trebuie să le posede, prin caracterul activ, valoros, principial al muncii, contribuind la răspândirea ideii necesității practicării exercițiilor fizice, profesorul poate câștiga treptat numeroși adepți ai educației fizice, cu consecințe evidente în ridicarea prestigiului, deci a statului său social. În altă ordine de idei, din punct de vedere juridic
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vor difuza înapoi în celulă și vor fi folosiți pentru un alt ciclu de generare a protonilor. Deci, nu este vorba de o reală reabsorbție, de vreme ce bicarbonatul ce apare în plasma peritubulară nu este același care a fost filtrat, dar principial, se produce o îndepărtare a ionilor bicarbonat din urină. În condiții normale, rinichii reabsorb tot bicarbonatul filtrat glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
un gest de curtoazie să facem mai transparentă mulțimea de "structuri de suprafață" pe care le consemnează provocatoarea lucrare a profesorului J. A. Barnes: Un pachet de minciuni. Spre o sociologie a minciunii 2. Spre a ne racorda, cel puțin principial, la metodele specifice demersului sociologic și pentru a construi trama propriului nostru exercițiu analitic vom utiliza succesiunea de interogații prin care din perspectiva sociologiei comunicării Harold D. Lasswell [1970:119] descria orice tip de proces comunicativ, pe cel mincinos inclusiv
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Aceasta este rațiunea heraclitiană a lui panta rei: "totul curge". Ipoteza spinoziană că Dumnezeu își are toate cauzele în sine, sau dialectica hegeliană a Ideii Absolute care se exteriorizează în lumea creată spre a se întoarce îmbogățită la sine, corespunde principial acestei creatoare deveniri. Faptul că exterioritatea va îngădui, prin multiplele sale manifestări ulterioare, și pe aceea a "răului valoric", devine în acest context o chestiune secundară. Altfel spus, sugestia unei "preexistențe pure", absolute, a "existenței în sine" a informației-idee, a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că evoluția spirituală i-ar fi interzisă prin actul însuși al creației sale de către divinitate. Unde și-ar mai găsi locul ideea de liberă alegere pe care Creatorul însuși a dăruit-o creaturii sale? Și totuși, atare situații pot fi principial gîndite; nu pentru sfera existenței umane, ce-i drept. În schimb, ele pot fi descrise așa cum o fac inițiații pentru lumile eterice ale "ierarhiilor divine", în care răul, de exemplu, poate fi cunoscut (din afară, la nivelul altor lumi), dar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de viață și s-a făcut omul ființă vie" [Facerea, 2:7]. Reproducînd omomorfic imaginea lui Dumnezeu, fiind un rezultat al "suflului/duhului" divin (energie/nformație spirituală) transferat "lutului cosmic" (materie/ substanță fizică), ființa umană reprezintă un "semn" (chip) doar principial asemănător lui Dumnezeu: • în plan structural, prin faptul că activează manifestarea celor trei ipostasuri (Tatăl-Informație, Duhul-Energie, Fiul-Substanță) [Stănciulescu, 1990:4]; • în plan funcțional, prin faptul că a fost înzestrată ab initio cu harul unei anume conștiințe, în măsură să-i
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sale, îi va descoperi omului că de la bun început a fost înzestrat și cu germenele unor vicii posibil a se manifesta în multiple forme, ale minciunii inclusiv. Pentru că, dacă n-ar fi fost așa, nu s-ar fi povestit... Urmărind principial desfășurarea relațiilor dintre creator și creatură am putea stabili o direcționare aparent clară a axei de comunicare mincinoasă: Dumnezeu ar fi cel căruia i s-a înșelat încrederea de către Adam. O atare relație cuprinde în ea un viciu de formă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Murphy: "Dacă ceva rău se poate întîmpla, se va întîmpla" [Legile lui Murphy, 1997:9]; sau, în termenii noștri de interes: dacă putem greși (minți), cu siguranță că o vom face. Pe de altă parte, un astfel de imperativ justifică principial existența răului în lume, dar, pe de altă parte, și manifestarea lui unde și cînd ne așteptăm mai puțin (în grădina lui Dumnezeu, bunăoară). Avînd posibilitatea de a actualiza virtualitatea răului (a minciunii) protopărinții nu au stat prea mult pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
componente ar trebui să asociem unui demers care aspiră la a fi științific: definirea conținutului său (a "limbajului-obiect"), respectiv definirea metodologiei (a "metalimbajului") din perspectiva căreia acesta urmează a fi cercetat. Lucrarea pe care avem șansa să o prefațăm răspunde principial ambelor imperative, întrucît ia în seamă un impresionant spectru de "situații mincinoase", pe de o parte, întrucît le analizează cu instrumentarul metodologic și conceptual pe care sociologia îl pune la îndemîna cercetătorului, pe de altă parte. Altfel spus, în considerațiile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fond cu semne ale faptelor, fenomenelor, proceselor pe care le iau în atenție. În acest mod, ele se subordonează implicit demersului semiotic, ale cărui virtuți ne propunem să le utilizăm în cadrul de față. Grație acestor virtuți, exercițiul semiotic se identifică principial cu acela al elaborării psematologiei însăși, înțeleasă în acest context ca teorie (generală) a "semnelor mincinoase". 23 Am conceput cu alt prilej o hexadă a "comunicării creatoare" prin adăugarea la cei cinci parametri deja formulați de H. D. Lasswell a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
umană îi afectează în mod inevitabil pe toți ceilalți" [Ware, 1993:66]. 25 O analiză asemătoare ar trebui realizată și la nivelul principalelor forme ale limbajului nonverbal, avînd în vedere existența unor funcții similare, respectiv a unor parametri (factori) structurali principial identici. Distincția dintre limbajul verbal și cel nonverbal vizează în primul natura semnificantului, care este sonor-articulat, pe de o parte, gestual, plastic, muzical, pe de altă parte [Stănciulescu, 1995:39]. Altfel spus, același semnificat este posibil de transmis prin semnificanți
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
spectaculară normează cadrul, în polemos, înfrângerea adversarului este scopul care justifică mijloacele și strategia uzitate. O posibilă explicație a nuanțelor peiorative, atribuite uneori termenului, rezidă, tocmai în acestă diferență sensibilă care face ca, uneori, în polemică să se ignore cadrul principial. De altfel, Marc Angenot, în scurta sa incursiune etimologică, semnalează că "ideea de deriziune, de impertinență și de dispreț nu este neapărat implicată, în timp ce ideea de argumentare o argumentare violentă, agresivă, insistentă și nu rece și măsurată este pusă în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamfletul și polemica sunt construite pe o schemă tripartită, corespondentă, în varianta cea mai simplificată, oricărei situații de comunicare: emițător mesaj receptor. Tipul raportului în care se regăsesc actanții principali în cadrul public al dezbaterii relevă, mai întâi, deosebirile de natură principială dintre polemică și pamflet. Prima, avatar al discursului oratoric, este reglementată prin norme de conduită care îi asigură gradul de urbanitate, fair-play-ul fiind moralmente necesar pentru ca mobilul spectacolului teoretic, impunerea adevărului deținut; practic, impunerea publică a punctului de vedere al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sub dublul său aspect (cantitativ și calitativ), pe care o atinge discursul polemic în România interbelică 88. G. Călinescu plasticizează metaforic atitudinea polemistului, evitând totuși o denominare, în favoarea unei substituiri bazate pe analogie, într-un fragment ce trimite la polemica principială eminesciană: Dacă e vorba de duel, primesc, dar cu armele profesiunii. Vino-ncoace la luptă dreaptă, tinere imperial! Să-ți frâng mijlocul cu un argument, să te dobor în țărână cu o imagină, să te împung cu un spirit, să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru structura sa afectivă înclinată spre mizantropie (Vianu, Cioculescu ș. a.), afinități elective, Weltanshaunng specific. Incursiunile, mai mult contextuale, în publicistica argheziană întreprinse de Cioculescu surprind o latură semnificativă care se cere studiată în profunzime. E vorba de similitudinile tematice și principiale pe care Arghezi la împărtășește cu Eminescu (critica politicianismului, ostilitate față de statul laic, dorința reabilitării unor valori tradiționale, repudierea importului de modele străine fără discernământ etc.) și, mai ales, de elementele din sfera afectiv-spirituală, dar și social-conjuncturală, care generează două
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ajunge? să-ncetez! Sfârșesc, însă, cu durere, știți de ce? căci altă scrisoare decât aceasta nu aș crede să fie primită pe ușe, și simt, din gesturile voastre, că aceasta chiar ar fi foarte neavenită". Se pot identifica, de asemenea, afirmații principiale care vizează o ars polemica proprie, reformulată lapidar, însă practicată continuu în anii ce vor urma. Astfel, enunțuri asertiv-valorizante precum "în scris, discuțiunea și războiul sunt libere și-mi plac" sau "unui om nu i se cuvine să scape lancea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tranșanți și categorici, în disputa dură cu A.C. Cuza, într-un discurs a cărui substanță reiterează, în fond, independența unui spirit creator. Acuzat de liderul naționalist că insultă religia creștină, Arghezi se apără și atacă simultan, în termenii unei opoziții principiale: "Pentru mine Dumnezeu va însemna totdeauna ceva ce mintea dumneavoastră nu concepe decât în legătură cu un interes sau cu o poruncă", aluzie la înregimentarea ideologică a preopinentului său, a cărui libertate spirituală fusese compromisă de pactul doctrinar. Invocăm aici o strategie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]