8,866 matches
-
alin. (5) din Constituție, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, coroborate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Curtea observă că aceasta este formulată prin prisma faptului că sintagma „sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției“ ar avea un conținut neclar și ar cuprinde mai multe ipoteze, respectiv, pe de o parte, s-ar referi la sumele de bani brute obținute din desfășurarea unor
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
în discuție o altă ipoteză care aparține normelor de drept fiscal, și anume veniturile brute și veniturile nete, rezultate în urma deducerii cheltuielilor aferente contribuțiilor fiscale, și, astfel cum reiese din dosarul cauzei, pretinsa neclaritate a legii este susținută prin prisma interpretării date normelor legale de către organele fiscale în speța aflată pe rolul instanțelor judecătorești care, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, ar fi dispus confiscarea unei sume ce este mai mare decât cea care a rămas efectiv în patrimoniul
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 alin. (1) din Constituție cuprinde expres o dispoziție în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate. Justificarea trebuie analizată și prin prisma unei cerințe generale, care se referă, în mod esențial, la principiul proporționalității. Conform acestui principiu, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
a libertăților fundamentale și Protocolul nr. 12 adițional la Convenție, precum și art. 4 din Carta Socială Europeană, revizuită. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, Decizia nr. 328 din 11 iunie 2020, publicată în
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
la momentul pronunțării soluției și din care rezultă că încheierea este executorie, chiar și atunci când se pronunță în prim grad. Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 469 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală rezultă că, prin prisma efectelor atribuite, legiuitorul a inclus încheierea de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal în categoria hotărârilor reglementate de art. 550 alin. (2) din Codul de procedură penală, respectiv hotărâre nedefinitivă, dar executorie, dar prin prevederea posibilității atacării încheierii
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1308 din 30 decembrie 2020, sau Decizia nr. 12 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
30 decembrie 2020, sau Decizia nr. 12 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 28 aprilie 2021). ... 18. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente în cadrul personalului din aparatul propriu al diferitelor autorități ale administrației publice locale la nivel național, precum și între această categorie de personal și alte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996), prin care a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv ca defavorabile, prin prisma propriilor lor interese, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu sunt de natură să creeze un regim discriminatoriu pentru persoanele care, pentru
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție, se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prestațiile sociale, în general, precum și indemnizațiile de pensionare sunt considerate bunuri și sunt protejate de textul convențional menționat. Rezultă că, prin prisma acestei jurisprudențe, indemnizația pentru limită de vârstă este un bun, ceea ce înseamnă că persoana în cauză nu poate fi lipsită de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică. Or, întreruperea, prin legea criticată, a acordării acestei prestații sociale
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
legea criticată aduce atingere unei situații juridice consolidate, respectiv celei a foștilor parlamentari care beneficiau de dreptul la indemnizația pentru limită de vârstă. Nu se poate susține că plata indemnizației ar reprezenta o situație juridică sau un drept viitor prin prisma modalității de acordare a indemnizației, întrucât plata acesteia reprezintă doar o modalitate de realizare a dreptului, fiind imposibil de determinat cuantumul acesteia la momentul punerii în plată, care depinde de durata vieții fiecărui beneficiar. Dreptul câștigat sub imperiul unei legi
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Conștient fiind de limitările pe care le implică o procedură de urgență, legiuitorul constituant i-a dat valoare constituțională, reglementând-o printr-o normă de rang constituțional. ... 59. În cauza de față, problema încălcării termenelor regulamentare nu se pune prin prisma art. 1 alin. (5), ci a art. 75 și a art. 76 alin. (3) din Constituție în sensul că, în mod vădit/manifest și de necontestat, o lege adoptată în procedură generală a comprimat atât de mult termenele regulamentare, încât situația
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 51, 52 și 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 18/1991), prin prisma considerentelor deciziilor Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017 (Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017) și nr. 139 din 27 martie 2018, publicată în
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
art. 11 [ce instituiau procedura prin care persoana interesată se putea adresa instanței în cazul depășirii termenului edictat prin alin. (1)] s-a reținut că acestea au fost abrogate prin Legea nr. 111/2017, împrejurare în care este justificată, inclusiv prin prisma caracterului acestor dispoziții de norme procedurale, respingerea excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. ... 133. În considerentele Deciziei nr. 139 din 27 martie 2018, apreciate relevante de instanța de trimitere, s-a arătat: 29. În ce privește excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
civilă, în Dosarul nr. 651/319/2018, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept: Dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 51-53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin prisma considerentelor deciziilor Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017, și nr. 139 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
situații în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu prevedea expres această posibilitate. “ ... 21. Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate își întemeiază criticile de neconstituționalitate cu privire la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 tocmai prin prisma termenului de 15 zile în care contravenientul poate recurge la beneficiul acordat de legiuitor de a achita jumătate din minimul amenzii, astfel cum prevede noua reglementare cuprinsă în art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 22. Referitor la
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
ocupând și apărând obiective de importanță deosebită care au aparținut regimului totalitar, până la 22 decembrie 1989, ora 12.00, și cei care au întreprins aceleași acțiuni determinante pentru victoria revoluției, ulterior acestui moment și până la 25 decembrie 1989, prin prisma sintagmelor „în perioada 14-22 decembrie 1989“ și „ până la fuga dictatorului“ din cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
contracte în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condițiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la buna-credință și echitatea ce trebuie să guverneze această materie. Însă, intensitatea acestei intervenții, privită din perspectiva exigențelor Constituției, trebuie evaluată prin prisma testului de proporționalitate dezvoltat de Curtea Constituțională în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, Decizia nr. 270 din 7 mai
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
respinge noi dezbateri cu privire la ceea ce deja a fost analizat și dezbătut în comisia de specialitate. ... 13. Se subliniază că doar respectarea de către Camerele Parlamentului a condițiilor cu caracter obiectiv poate face obiectul controlului de constituționalitate prin prisma dispozițiilor art. 1 alin. (5) raportat la alin. (3) din Constituție. Or, raportat la situația învederată Curții Constituționale de autorul sesizării, prevederile art. 5 alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992 nu sunt condiții obiective pentru numirea în
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
penalitățile de întârziere stabilite de O.U.G. nr. 54/2016 și dobânda legală penalizatoare reglementată de dreptul comun, în raportul dintre cele două categorii de norme urmând a se aplica regula specialia generalibus derogant“. ... 52. Având a cenzura legalitatea acestei soluții, prin prisma motivelor de apel (în care s-a arătat că dreptul comun nu este înlăturat de la aplicare și că dobânzile penalizatoare se solicită, în mod specific materiei răspunderii civile delictuale, de la data săvârșirii faptei ilicite), instanța de trimitere invocă
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
niciunui principiu constituțional. Reține că, prin considerentele dezvoltate în Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, s-a reținut că modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de 5 judecători încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție prin prisma exigențelor de independență și imparțialitate obiectivă care trebuie să caracterizeze orice instanță judecătorească (într-o chestiune care, de asemenea, reclama repartizarea aleatorie). Reține că, în cauză, din motivele invocate rezultă că cererea are ca finalitate modificarea dispozițiilor de lege supuse
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
avea ca efect întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt cele care se comunică suspectului sau inculpatului. În aceste condiții nu poate fi susținută lipsa de previzibilitate a textului criticat, cazul de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale fiind reconfigurat prin prisma interpretării Curții Constituționale. Așa fiind, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal este neîntemeiată. ... 34. Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în Dosarele nr. 2.741D/2019, nr. 2.743D/2019, nr. 3.129D/2019 și nr. 160D/2020
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
art. 44 alin. (1) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat constituționalitatea textului de lege criticat, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, paragrafele 29-33, Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, paragrafele 29-33, Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este necesară, de vreme ce respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune, în mod necesar, ca acesta
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
în mod explicit faptul că cererea de revizuire se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii definitive. ... 19. Având în vedere că în cauză se pune problema tardivității cererii de revizuire formulate de autorul excepției, prin prisma prevederilor de lege anterioare, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte sub aspectul termenului de introducere a revizuirii, precum și faptul că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 februarie 2015, paragraful 24.) ... 25. În ceea ce privește critica prin raportare la art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, Curtea observă că aceasta este formulată prin prisma modului de aplicare în cauză a legislației incidente. Aspectele semnalate de autorul excepției țin de circumstanțele concrete ale cauzei, reprezentând elemente de fapt specifice situației analizate de instanța judecătorească învestită cu soluționarea litigiului, neputând să fie convertite în critici de
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]