852 matches
-
cafeaua. Povestește ce ai făcut la grota de pe platou, vreau să știu fiecare detaliu! Boris îi relată cu lux de amănunte aventura sa, insistând asupra faptului că, pe parcursul zilei, bestia nu putea ieși afară din peșteră, lumina soarelui o ținea prizonieră în subteran. Sublinie și groaza pe care o răspândea în jur atunci când se apropia de cineva. Ai observat că nu intră în spațiile închise? întrebă Vlad, aparent fără legătură cu povestirea lui Godunov. Ți-am spus că am scăpat numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
le aștern pe p�nza sau pe caiet. Iubesc ARTĂ, �n toate formele ei, și-mi place să dăruiesc și altora din tot ce mi-a dăruit mie Dumnezeu prin Iubirea Să. Am �ncercat să cutreier prin meandrele ființei mele, prizoniera �ntre cer și pam�nt, �nsail�nd metafore și arcuind peste timp aromele culese discret din preaplinul sufletului. Acolo, �n ad�nc, port pecetea iubirii Domnului meu Isus, dintotdeauna. Mi-am așternut sufletul �n palme, �ncerc�nd să mă dăruiesc
Cuv?ntul autorului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83218_a_84543]
-
la Brașov. Este bine, sănătoasă! - Știu că este la Brașov. Cred și eu că se simte bine, la soră-ta, are toate condițiile! Ce fericită trebuie să fie! - Acum s-a obișnuit dar la Început i se părea că este prizonieră Într-un apartament de bloc, nu era ca În curtea ei să se desfășoare, să iasă la poartă, să stea la taifas cu vecinele. Și uite așa, au urmat și alte Întrebări la care a trebuit să răspund. Uitaseră de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
la fugă cu uriașii după el , iar Bradamanta îi urmă, trecând cu ei prin poarta castelului. Ajunsă înăuntru, Bradamanta și-a dat seama că fusese amăgită, deoarece nici cavalerul și nici uriașii nu erau de văzut. Se pomeni ea însăși prizonieră fără să aibă însă mângâierea de a ști că împărțea captivitatea cu cel pe care-l iubea. A văzut în jurul ei diferite siluiete de bărbați și femei fără a recunoaște pe nimeni, după cum nici aceștia nu au recunoscut-o. Căci
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
la fugă cu uriașii după el , iar Bradamanta îi urmă, trecând cu ei prin poarta castelului. Ajunsă înăuntru, Bradamanta și-a dat seama că fusese amăgită, deoarece nici cavalerul și nici uriașii nu erau de văzut. Se pomeni ea însăși prizonieră fără să aibă însă mângâierea de a ști că împărțea captivitatea cu cel pe care-l iubea. A văzut în jurul ei diferite siluiete de bărbați și femei fără a recunoaște pe nimeni, după cum nici aceștia nu au recunoscut-o. Căci
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
izbucnind constant în plâns la marea scenă a smul gerii pleoapelor, zvârco lindu-mă de excitație la povestea micii surori din ordinul Pedi catelor, urmă rind fascinat traseul prin hipotalamusul naratorului, săpat de Vordenbliss ca să ajungă la dorita, inacce sibila Cydonia, prizonieră în glacialul Corn al lui Ammon... Iar la ultima pagină, când Cydonia aruncă tatălui ei la picioare pielea proaspătă și sân gerândă a propriei fețe, strigând „Recunoaște-mă!“, am simțit mereu acel tremur violent și irepresi bil, senzația aceea de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
moșie!“ Și nici grădina de vară nu mai e, unde vă duceați să vedeți filme indiene cu Raj Kapoor, sau Lanțul amintirilor și Toată lumea e a mea, și unde Vijulan cerea bani de bilet În schimbul furnicilor pe care le ținea prizoniere Într-un borcan: un leu pentru zece furnici Înghițite spectaculos și inedit... Nu mai e nici casa lui Saulea, cel mai mare go lan din cartier, care Își bătea părinții și Îi Închidea În șifonier, după care se ducea și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
dar nu vărsase nici o lacrimă. Rămăsese tăcută, mândră, în picioare, cu brațele încrucișate, fără să pună întrebări și fără să răspundă. Avea un nume frumos: Thusnelda. Dezertorii spuneau că Arminius era ros de neliniște la gândul că soția lui era prizoniera romanilor. Iar puternicul dux Germanicus fusese tulburat peste poate. — Nu știu ce-aș fi făcut eu, le mărturisise prietenilor, dacă aș fi avut o asemenea soartă. Însă împăratul Tiberius, fără de milă, poruncise ca femeia să fie dusă departe de acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se îmbarce împreună cu escorta, aplecându-se deasupra unei grămezi de zdrențe și ridicând, cu degetele sale subțiri, o bucată de mătase colorată. Ce se întâmplase timp de șase ani acolo, cu oamenii aceia plini de cruzime care păzeau o singură prizonieră lipsită de apărare? Nu rămăsese nici un bibelou, nici o cupă, nici o farfurie, nimic. La capătul scărilor care coborau spre mare putrezea o veche barieră de lemn, ce împiedicase trecerea prizonierei. Alte bariere interziceau accesul în grădină, spre porticuri, spre terase. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
acolo, cu oamenii aceia plini de cruzime care păzeau o singură prizonieră lipsită de apărare? Nu rămăsese nici un bibelou, nici o cupă, nici o farfurie, nimic. La capătul scărilor care coborau spre mare putrezea o veche barieră de lemn, ce împiedicase trecerea prizonierei. Alte bariere interziceau accesul în grădină, spre porticuri, spre terase. El mergea într-o liniște desăvârșită; pașii i se întipăreau în praf. Cât suferise, la ce se gândise, cât plânsese, unde-și căutase o ascunzătoare, unde încercase să-și găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Cât suferise, la ce se gândise, cât plânsese, unde-și căutase o ascunzătoare, unde încercase să-și găsească somnul? Ce colțișor își alesese ca să moară? Nu avea nici un indiciu, cu excepția faptului că majoritatea încăperilor fuseseră închise sau zidite. De acolo, prizoniera nu văzuse nici cerul, nici marea. Fusese îngropată, în așteptarea morții. Mergea; poruncea prin gesturi să se deschidă ușile, să se îndepărteze mormanele de lemn putred și de mobile distruse. Trecea dincolo de ele. Foștii temniceri se grăbeau să elibereze trecerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aveau să curețe malurile fluviului de infiltrațiile germanilor. Între timp, ambițioasa soră a Împăratului, care pornise la drum într-o trăsură acoperită, își dăduse seama, îngrozită, că nu era escortată cu onorurile potrivite rangului său, ci era păzită ca o prizonieră de două șiruri de soldați germani care nu se opreau pe drum în mansiones, pregăteau supe de carne sărată, se spălau pe apucate în pâraie, beau acea cervisia din orz și hamei, își instalau taberele în păduri, iar pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aeronavelor pe care Vaughan le privise atât de multe luni la rând. Privind îndelung îndepărtatele șosele suspendate ale autostrăzii circulare nordice, vedeam acele creaturi metalizate planând peste tot în lumina soarelui, ridicându-se în aer din ambuteiajele care le ținuseră prizoniere laolaltă. În jurul meu, interiorul mașinii strălucea precum chilia unui magician, lumina fiind mai scăzută sau mai intensă în funcție de cum îmi mișcam eu ochii. Cadranele de pe tabloul de bord îmi iradiau pielea cu acele și cifrele lor luminoase. Carapacea consolei, planurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
nori, mai mult ca o alunecare. A privit stupefiată dincolo de fereastră, unde nu exista nimic, absolut nimic, dincolo de acea lumină difuză de auroră, ce-i dădea o acută senzație de sufocare. Se simți cuprinsă de o spaimă îngrozitoare, să fii prizoniera propriei tale camere, singura în care-ți puteai găsi odinioară refugiul! S-a trezit brusc, de data aceasta cu visul foarte clar, stăruind ca o amenințare în mintea ei. A continuat să zacă o vreme în pat. A încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
afirmă că nu există decât obiectiv și determinabil din punct de vedere obiectiv: inconștientul psihic, recunoscut în cele din urmă ca afect, nu este încă decât reprezentantul unor procese bioenergetice, așadar al unei realități naturale. Această țintă intențională care rămâne prizoniera reprezentării se reproduce pe planul terapiei și o condiționează atâta vreme cât aceasta se subordonează exclusiv intenției conștientizării. O astfel de teleologie controlează gândirea Occidentului și servește drept loc comun psihanalizei, științei, filozofiei clasice. Acestei teleologii a luminii i se opune totuși
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
m-a pus și pe generic, ca asistent de regie - atât de recunoscător îmi era bătrânul Mack pentru felul în care-i storceam pe sclavii lui. Madeleine și Ramona ciuguleau din farfurii cu mutre posace, de parcă ar fi fost niște prizoniere silite să asculte iar și iar povestea asta. Martha desena în continuare, uitându-se concentrată la mine, prizonierul ei. — Ce s-a-ntâmplat cu prietenul dumneavoastră? am întrebat. — Dumnezeu să-l aibă în pază, dar pentru fiecare poveste de succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în mintea mea. Mi-am purtat bătăliile pe plan spiritual. Fie că trăiești clipa, fie că nu, e cam același lucru, pentru ca totdeauna vei mai dori altele. De fapt, doar prezentul contează. Ce lume minunata e în mine. Să mor prizonieră în viața mea pentru eternitate ar fi o plăcere. Inactivitatea, veșnica virginitate, ce răspunde tuturor posibilităților(și totuși, uneori a nu face nimic e o greșeală). Și iubești oglinda (Căci ce e oglinda dacă nu o infinitate de lucruri). Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Mă vede și sare în picioare. Iar eu o rup la fugă prin pădure. Imediat adună mulți inși, câțiva câini și pornește pe urmele mele. Fug disperată, presimțind că nu mă va lăsa să plec. Mă simt deja nedreptățita lui prizonieră. Și, în câteva minute, deși trăgeam din răsputeri și eram toată transpirată, nu mai puteam fugi. Însă el nu porunci să se dea drumul la câini, ci veni chiar el să mă prindă. Și, când, după mult efort și goană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
deci, nimic decât să aștept. Încep să bat nervoasă din picior. Stand by, deci. Cel mai tare mă sperie faptul că e inteligent. Nu e o bestie, care să mă îngrețoșeze, ci mă intimidează. Uite cum facem. Acum tu ești prizoniera mea. Spre deosebire de tine eu îți voi da o șansă să scapi. Ce? Uite, te dezleg. Însă fără figuri. Ție îți va părea rău (îl cred) și te las să fugi pe ușă. Voi veni după tine și dacă te prind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Karina tresări și se opri speriată în mijlocul străzii. Vocea unui bărbat îi șuierase cuvintele atât de aproape de ureche, încât avusese impresia că veneau din interior. Strânsoarea lui era dureroasă, brutală și-și îndreptă privirea spre locul în care o ținea prizonieră, cerșind îndurare. O mână mare, cu degete lungi, ca de artist, o ținea captivă să nu fugă. Nu mai era în stare să facă nici un pas, dar nici să țipe. Se blocase, acolo, în mijlocul străzii, pe trecerea de pietoni. Voia
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
strîmba atunci buzele; Întorcea capul și se uita cu un aer amuzat-răutăcios la bungalourile tăcute și cuminți și la piscina lor cu apă filtrată, ca o prințesă În turnul ei căutînd o cămașă pe care s-o Îmbrace, ca o prizonieră a bunelor intenții ale profesiei medicale. Adevărata ei casă era vizuina drogaților, și salteaua pătată de puroi, tărîmul fără de speranță al Împărtășirii acelor, În care nu se făceau niciodată judecăți morale. Pe fundalul Residenciei Costasol, cu vilele sale impecabile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
trecând peste ezitările mele, făcând apel de pildă la Astaghfirullah și stârnind astfel un scandal bine pus la cale. Acum, părea mai puțin sigur de el, deși, dintre noi doi, pe el îl privea de fapt cel mai direct soarta prizonierei. Într-adevăr, după ce mă înștiințase că avea de gând s-o ia de nevastă pe sora mea, Harun nu stătuse cu mâinile-n sân. Îi aținuse calea tatei când acesta se întorcea de la țară, ca să-i poată face o vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
continuare Îndrăgostită de tine și mă faci foarte fericită În toate privințele... Dar am avut chef s-o fac și am făcut-o. - Așa, pur și simplu? - Așa, pur și simplu, replică ea. Mă simțeam prea legată de tine; prea prizonieră a dragostei noastre, și trebuia să aflu ce Înseamnă să fii liber... Făcu o pauză. Dintr-odată, am descoperit că Îți aparțineam chiar și În cele mai tainice gînduri ale mele, că Îmi invadaseși intimitatea, punînd stăpînire pe ea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
stare fizică și mentală se deteriora văzînd cu ochii, murdari, slabi și terorizați - și Își dorea cu ardoare să se Întoarcă la rutina zilnică, lungit pe culmea falezei, veghindu-și regatul, citind ore Întregi și bucurîndu-se de frumosul trup al prizonierei sale. Se gîndi chiar la posibilitatea ca portughezul să se fi sinucis, dar ideea i se păru improbabilă, fiindcă pentru asta nu s-ar fi străduit atît de tare să-și rupă lanțurile. Nu era logic nici să se fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
lung, din care În orice clipă ar fi trebuit să se trezească. Iguana, pe de altă parte, În pofida faptului că experiența lui cu privire la femei se putea considera complet nulă, nu putea să nu bage de seamă schimbarea petrecută În atitudinea prizonierei sale, schimbare pe care o percepea chiar prin intermediul pielii ei În clipa În care o poseda. Logic vorbind, nu era În măsură să-și dea seama cînd o femeie mințea sau cînd țipa de plăcere, dar era perfect capabil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]