1,050 matches
-
Lectures on Aesthetic, Londra, 1915. 15. Vezi Lascelles Abercrombie, Theory of Poetry, 1924, si a sa Idea of Great Poetry, 1925. 16. L. A. Reid, A Study in Aesthetics, Londra, 1931, p. 225 și urm., capitolul intitulat Subject-matter, Greatness, and the Problem oj Standards. 17. T. M. Greene, The Arts and the Art of Criticism, Princeton, 1940,: p. 374 si urm., 461 si urm. 18. Vezi mai ales E. E. Stoll, Milton a Romantic, în culegerea From Shakespeare to Joyce, New York, 1944
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de tipuri de dovezi folosite în studiile de acest fel); David Lee Clark, What was Shelley's Indebtedness to Keats ? în PMLA, LVI (1941), pp. 479-497 (o interesantă infirmare a asemănărilor stabilite de J. L. Lowes) ; Ihab H. Hassan, The Problem of Influence in Literary History, în Journal of Aesthetics and Art Criticism, XIV (1955), pp. 66-76; Haskell M. Block, The Concept of Influence in Comparative Literature, în Yearbook of Comparative and General Literature, VII (1958), pp. 30- 36 ; Claudio Guillen
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
the International Comparative Literature Association, apărut sub îngrijirea lui W. P. Friederich, Chapel Hill, N. C., 1959, vol. I, pp. 175-192. 18. Vezi H. O. White, Plagiarism and Imitation during the English Renaissance, Cambridge, Massachusetts, 1935; Elizabeth M. Mann, The Problem of Originality in English Literary Criticism, 1750-1800, în Philological Quarterly, XVIII (1939), pp. 97-118 Harold S. Wilson, Imitation, în Dictionary of World Literature (ed. J. T. Shipley), New York, 1943, pp. 315-317. 19. Sidney Lee, Elizabethan Sonnets, vol. 1-2, Londra, 1904
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
făcut acest lucru a fost, pare-se, Thomas Shaw în Outlines of English Literature, Londra, 1849. 31. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a Hl-a, pct. 4. 32. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 33. Wilhelm Pinder, Das Problem der Generation, Berlin, 1926 ; Julius Petersen, Die literarischen Generationen, în culegerea Philosophic der Literaturwissenschaft (apărută sub îngrijirea lui Emil Brmatin-ger), Berlin, 1930, pp. 130-187 ; Eduard Wechssler, Die Generation als Jugendreihe und ihr Kampf um die Denkform, Leipzig, 1930 ; Detlev W
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Berlin, 1926 ; Julius Petersen, Die literarischen Generationen, în culegerea Philosophic der Literaturwissenschaft (apărută sub îngrijirea lui Emil Brmatin-ger), Berlin, 1930, pp. 130-187 ; Eduard Wechssler, Die Generation als Jugendreihe und ihr Kampf um die Denkform, Leipzig, 1930 ; Detlev W. Schumann, The Problem of Cultural Age-Groups in German Thought : a Critical Review, în PMLA, LI (1936), pp. 1180-1207, si The Problem of Age-Groups : A Statistical Approach, în PMLA, LII (1937), pp. 596-608 ; H. Peyre, Leș generations litteraires, Paris, 1948. 34. Cf. bibliografia capitelului
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Berlin, 1930, pp. 130-187 ; Eduard Wechssler, Die Generation als Jugendreihe und ihr Kampf um die Denkform, Leipzig, 1930 ; Detlev W. Schumann, The Problem of Cultural Age-Groups in German Thought : a Critical Review, în PMLA, LI (1936), pp. 1180-1207, si The Problem of Age-Groups : A Statistical Approach, în PMLA, LII (1937), pp. 596-608 ; H. Peyre, Leș generations litteraires, Paris, 1948. 34. Cf. bibliografia capitelului de față, secția a Il-a. 35. Jan Mâchal, Slovanske literatury, 3 vol., Praga, 1922-9, și Leonardo Olschki
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
II-a au prioritate față de persoana a III-a, iar pluralul are prioritate în fața singularului. În perspectivă comparativă, limbile diferă după cum acordul se face cu N1 sau cu N2. În engleză, acordul se face cu N1: (23) a. The real problem here is me / *am me / *am I / *is I. b. The culprit is me / *am me / *am I / *is I. (cf. Heycock, 2009) (24) The cause of the riot is / *are some pictures of the wall. (cf. Heycock, 2009) În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
arhitectonică se profilează paradigma separării între om și creaturile vii sau neînsuflețite. Omul se detașează net de vecinii săi, căci el are o putere, legată fundamental de folosirea rațiunii, care este aceea de a vorbi. La fel cum procesele general problem solver ale lui H. Simon ne ancorează în schema deciziei carteziene (culegere de informație, deliberare și alegere dihotomică), la fel și acest ineism al facultății limbajului nu ne îndepărtează deloc de Descartes: teoria clasică a limbii, ale cărei contururi le
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
care joacă rolul femeii. Iată-ne înarmați pentru a înțelege eficacitatea, limitele și... derapajele susținătorilor unei concepții reprezentative a inteligenței artificiale. 2. Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell 27 Cinci postulate: Postulatul nr. 1: Întrebarea este redusă la problem solving: o ființă individuală, normală; durata limitată. Asupra a ce vor autorii noștri să lucreze în mod special? Răspuns: "Prezentul studiu se referă la performanța adulților inteligenți în cultura noastră". Sarcinile discutate sînt deci scurte (o jumătate de oră) și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Iată-ne liniștiți, dacă ar fi nevoie: concepția despre comunicare a lui Simon coincide exact cu concepția despre decizie (pregătirea-decizia-executarea) și despre inteligența artificială. În cele trei cazuri simplificările sînt abuzive și, cîteodată, operatorii: fie că este vorba de local problem solving care există în nucleul sistemelor-expert, de raționalitatea limitată, care personifică, de fapt, din punct de vedere statistic, alegerile cele mai probabile în organizații, sau de comunicarea artificială care își propune nu să ne permită să comunicăm, nici să ne
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
independente unele de altele. Și, în plus, pilotul dispune de un sistem de reglare manual, independent de cele patru precedente." În fond, analizele lui Landau sînt clasice și vechi. În 1969, el publică un articol intitulat "Redundancy, rationality and the problem of duplication and overlap" (Redundanță, raționalitate și problema repetării și a suprapunerii). Redundanța este adesea văzută ca un exces. Totuși, folosirea redundanței este foarte frecventă. Pentru că, ne spune Landau, chiar incertitudinea din propria mea gîndire, incertitudine pe care încerc să
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
human information processing, Cognition 10 Elsevier Sequoia SA Lasanne, 1981, pp. 235 -240. 24 Chomsky, Réflexions sur le langage, Maspero, 1977. 25 What I see is what I get. 26 În Mind, vol. XLIX, nr. 236, 1950. 27 În Human Problem Solving, New Jersey, Englewood Cliffs, Prentice Hall, Inc., 1972. 28 Human Problem Solving, op.cit., p. 5. 29 Trebuie citit articolul Joanei Pomian în Quaderni (nr. 1, "Genèses de l'intelligence artificielle"), articol intitulat "Aux origines de l'intelligence artificielle: Logic
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
-240. 24 Chomsky, Réflexions sur le langage, Maspero, 1977. 25 What I see is what I get. 26 În Mind, vol. XLIX, nr. 236, 1950. 27 În Human Problem Solving, New Jersey, Englewood Cliffs, Prentice Hall, Inc., 1972. 28 Human Problem Solving, op.cit., p. 5. 29 Trebuie citit articolul Joanei Pomian în Quaderni (nr. 1, "Genèses de l'intelligence artificielle"), articol intitulat "Aux origines de l'intelligence artificielle: Logic Theorist et GPS ou H.A. Simon en père fondateur". 30 Vezi de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
reunificare activă după tăietură) în sensul grec sau în sensul Euharistiei, ci de semne, adică de elemente care desemnează obiecte. Concepție exclusiv reprezentativă și deloc simbolică. Semnul lui Simon este denotativ, simbolul conotativ. 32 "Task environment is represented as a problem space", în Human problem solving, p. 789. 33 Dialog cu Guitta Pessis Pasternak, "Le Monde", 1 martie 1984. Roboții ar putea avea un Einstein al lor, le răspunde ca un ecou Feigenbaum (dialog cu Guitta Pessis Pasternak în "Les Nouvelles
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în sensul grec sau în sensul Euharistiei, ci de semne, adică de elemente care desemnează obiecte. Concepție exclusiv reprezentativă și deloc simbolică. Semnul lui Simon este denotativ, simbolul conotativ. 32 "Task environment is represented as a problem space", în Human problem solving, p. 789. 33 Dialog cu Guitta Pessis Pasternak, "Le Monde", 1 martie 1984. Roboții ar putea avea un Einstein al lor, le răspunde ca un ecou Feigenbaum (dialog cu Guitta Pessis Pasternak în "Les Nouvelles Littéraires" din 27 februarie
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nr. 2, 1972, pp. 211-230, pp. 212-213. 32 Erwin SCHEUCH, "Cross-National Comparisons Using Aggregate Data: Some Methodological Problems", în Richard L. MERRITT, Stein ROKKAN (eds.), Comparing Nations, Yale University Press, New Haven, 1966. 33 Sydney VERBA, "Cross-National Survey Research: the Problem of Credibility", în Ivan VALLIER (ed.), Comparative Methods in Sociology, University of California Press, Berkeley, 1971, p. 309. 34 Peter FLORA (ed.), State, Economy and Society in Western Europe 1815-1975, Campus Verlag, Frankfurt, 1983. 35 Tatu VANHANEN, Power and the
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
of Our Time, The University of Massachusetts Press, 1966, p.77 14 Max WEBER, The Theory of Social and Economic Organization, Ed. A.M. Henderson and T. Parsons, Free Press, 1947, p. 358 15 Carl J. FRIEDRICH, "Political Leadership and the Problem of the Charismatic Power", The Journal of Politics, vol. 23, nr. 1, February 1961, pp. 16-19. 16 David BEETHAM, The Legitimation of Power, 1991, Palgrave, New York, 1991, p. 25. 17 Ibidem, p. 25 18 Sidney HOOK, The Hero in History
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
căi de mii de ani în tot atâtea clipe. Eminescu este printre puținii poeți ai lumii care a primit provocarea științei, provocând-o la rândul său cu întrebări la care nici chiar nu este gata să răspundă. Formula " Totul este problem" este provocarea tot eminesciană a științei, căreia i se pune în cârcă acel "tot" absolut. Dialogul faustic cu știința, bazat pe o provocare reciprocă, străbate universul poetului de la un capăt la altul; mai mult decât atât: și știința ulterioară a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Perspective. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Ernu, V., Rogozanu, C., Siulea, C. și Tichindeleanu, O. (coord.). 2008. Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu. Chișinău: Cartier. Evans, R.J. (1997). In Defence of History. Londra: Granta Books. Febvre, L. (1982). The Problem of Unbelief in the Sixteenth Century: The Religion of Rabelais. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Febvre, L. și Martin, H.-J. (1976). The Coming of the Book. The Impact of Printing 1450-1800. Londra: NLB. Feyerabend, P. (1975). Against Method. Londra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
CEDAM, 1997. Pridham, G., Political Parties and Coalitional Behaviour in Italy, London-New York, Routledge, 1988. Remington, T. (ed.), Parliaments in Transition. The New Legislative Politics in the Former USSR and Eastern Europe, Boulder, Co., Westview Press, 1994. Rose, R., The Problem of Party Government, London, Macmillan, 1974. -, Understanding Big Government, London, Sage, 1984, trad. it. L'espansione della sfera pubblica, Bologna, Il Mulino, 1988. (ed.), Challenge to Governance. Studies in Overloaded Polities, Beverly Hills-London, Sage, 1980. Rose, R. și Suleiman, E. N
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Martin, (1) Sein und Zeit, Max Niemeyer Verlag Tübingen, 1967. (2) Ființă și timp, trad. Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003. (3) Être et Temps, trad. François Vezin, Éditions Gallimard, Paris, 1986. Heidegger, Martin, Kant and the Problem of Metaphysics, translated by James S. Churchill, Indiana University Press, 1962. Heidegger, Martin, Repere pe drumul gândirii, trad. Gabriel Liiceanu și Thomas Kleininger, Editura Politică, București, 1988. Heidegger, Martin, Introducere în metafizică, trad. Gabriel Liiceanu și Thomas Kleininger, Editura Humanitas
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Bușe, Editura Paideia, București, 2006. Yannaras, Christos, Heidegger și Areopagitul, trad. Nicolae Șerban Tanașoca, Editura Anastasia, București, 1996. Yannaras, Christos, Persoană și eros, trad. Zenaida Luca, Editura Anastasia, București, 2000. Yannaras, Christos, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem, http://jbburnett.com/resources/yannaras/yannaras-environment. Zahavi, Dan, "Inner Time-Consciousness and Pre-reflective Self-awareness", în Donn Welton (Ed.), The new Husserl. A critical Reader, Indiana University Press, Bloomington, 2003. Zizioulas, Yannis, (1) L'Être ecclésial, Labor et Fides, Paris, 1981. (2
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Husserl. A critical Reader, Indiana University Press, Bloomington, 2003. Zizioulas, Yannis, (1) L'Être ecclésial, Labor et Fides, Paris, 1981. (2) Ființa eclesială, trad. Aurel Nae, Editura Bizantină, București, 1996. Abstract The discourse in this book is related to the problem of the judgment. In the first part of the book, some logical and philosophical aspects of the judgment are presented and three applications through which are revealed their judicative and non-judicative meanings are realized. These applications are: Aristotle's logics
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere în metafizică (§45-§56): "Logos-ul este strângerea laolaltă, care stă ferm în sine, proprie ființării, adică ființa.", p. 176; Idem, Timp
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
II, p. 287. 130 CRP, II, p. 270. 131 Cf. CRP, II, pp. 270-271. 132 CRP, II, p. 119. 133 CRP, II, p. 119. 134 A se vedea, pentru problema diferenței dintre imagine și schemă, și Heidegger, Kant and the Problem of Metaphysics, §20 "Image and Schema" și §21 "Schema and Schema-Image"; pp. 97-106. 135 CRP, II, p. 186. 136 CRP, II, p. 197. 137 CRP, II, p. 176. 138 CRP, II, pp. 200; 205; 218. 139 CRP, II, p. 222
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]