3,972 matches
-
1989; Gray, 1958, 1961, 1966; Naroll et al., 1971; Richardson și Kroeber, 1940). Istoriometria a devenit prin urmare o abordare de mare succes a creativității excepționale, un succes ce va fi evidențiat prin prezentarea în cele ce urmează a diverselor problematici tratate în literatura istoriometrică. Subiecte Centrale Creativitatea este un fenomen extrem de complex și creativitatea excepțională reprezintă, probabil, un fenomen încă și mai complex (Eysenck, 1995). Prin urmare, există mai multe perspective prin intermediul cărora istoriometriștii au studiat fenomenul. Totuși, doar trei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu are structura exersării deliberate și, prin urmare, nu poate aduce progrese sistematice. Munca implică realizare sau competiție, pentru o răsplată exterioară, și executantul trebuie să dea randament maxim. Prin urmare, munca nu oferă ocazii de exersare deliberată, deoarece aspectele problematice ale tehnicii nu pot fi izolate și repetate. De fapt, este de presupus că în această situație persoanele se străduiesc din răsputeri să evite problemele legate de tehnică. După părerea lui Ericsson, nu există, în fond, nici o limită a nivelului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
funcție, pentru că În lucrările pe care le-a publicat nu există nici un indiciu al adeziunii sale la ideologia rasistă sau la antisemitismul radical al celor doi politicieni. Totuși, faptul că a făcut această alegere arată că Banu nu găsea nimic problematic În asumarea unei atare poziții și că participarea Într-un astfel de guvern nu intra În contradicție cu propriile sale idei, chiar dacă unele dintre lucrările sale critică ideile rasiste ale unora dintre autorii pe care Cuza Îi aprecia 73. Banu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
respecta legile vieții În tot ceea ce fac și de a acționa cu mai mare responsabilitate față de comunitatea prezentă și viitoare - și nu doar În viața de apoi, ci și În viața generațiilor ce urmau să se nască pe pământ. Pare problematică ideea că eugeniștii nu ar fi perceput grava inconsistență dintre credința lor În universalitatea legilor obiective ale evoluției și eredității și credințele creaționiste pe care se Întemeiază creștinismul. În mod clar, ei erau conștienți de existența unor astfel de probleme
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
interbelică, o acuzație care Îi fusese adusă anterior de unul dintre colegii săi din Cluj30. Trecând sub tăcere o astfel de legătură defăimătoare, evaluarea oferită de Strauss conferă o mai mare legitimitate moștenirii eugeniste, pentru că realizează o legătură mai puțin problematică din punct de vedere politic Între ideile eugeniste din perioada interbelică și Învățământul medical și cercetarea științifică din România, după 1945. Într-adevăr, În 1975 Victor Săhleanu afirma deja cu deplină Încredere că „evoluția științei a dat dreptate celor care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
comerciale. Dar, în această optică, suntem atenți mai ales la emergența unor organizări complexe în lumea modernă și la tendința spre birocrație ce rezultă de-aici. Birocratizarea progresivă a guvernării societăților dezvoltate impune omologarea unor elite funcționale specifice și face problematică funcționarea regimurilor democratice. Așadar, problema care se impune este cea a compatibilității dintre existența elitelor specializate și principiile guvernării democratice. În general, diversitatea elitelor este factorul considerat drept garanția acestei compatibilități. Niște elite în competiție oferă populației rolul de arbitru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ușor într-un grup mic. Decalajul „între ceea ce face fiecare pentru colectivitate și ceea ce-i oferă colectivitatea în schimb” nu este mare; acest fapt face comparația și compensația mai ușoare. Dimpotrivă, într-un grup de dimensiuni mari, acest lucru devine problematic, „pentru că persoanele, funcțiile și exigențele lor sunt în mod necesar diferențiate” (ibidem, pp. 81-82). „Legea de bronz a oligarhiei” după Robert Michels Procesul care a început datorită diferențierii funcțiilor în partid s-a încheiat în favoarea unui ansamblu de calități pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
gravă ca și cea a selectării informatorilor în cazul abordării reputaționale (Putnam, 1976, p. 17). O altă limită a abordării decizionale este faptul că ea nu se aplică decât în cazul unor materii care au fost deja percepute ca fiind problematice și pentru care se așteaptă o decizie. Or, o formă deloc de neglijat a puterii constă tocmai în a evita ca problemele să devină obiectul dezbaterilor. În acest caz, există un potențial de influență ocultă pe care nu-l putem
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care numai clasele privilegiate îl pot oferi. În fiecare societate, talentele considerate ca fiind cele mai importante sunt cele care furnizează criterii de recrutare a elitelor. În societățile moderne, competențele tehnice sunt din ce în ce mai apreciate; de altfel, acest lucru face din ce în ce mai problematic controlul democratic al elitelor înarmate cu competențe inaccesibile muritorilor de rând. Totuși, sunt valorizate și alte talente care vin să contrabalanseze într-o oarecare măsură ponderea competențelor tehnice. Este vorba, în primul rând, despre talentele de gestionare și organizare, apoi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
bled în locul lui Ăpi de blă îspic de grâu). Prin traducerea în franceză contemporană, sensul nu este alterat, înțelegerea este mult simplificată și cititorul se poate concentra asupra sensului, rămânându-i doar efortul de a se familiariza cu sintaxa, adesea problematică. Să ne amintim că Eseurile au fost dictate și încă în franceză secolului al XVI-lea. Ediția din La Plăiade preferă je me suis envieilly de sept ou huict ons depuis que je commençai îam îmbătrânit cu șapte sau opt
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mână... Versiunea legată în piele justifică faimosul locșor lângă vatră, havana etc. Munca de referință a lui Pierre Villey a fost reluată în trei volume la PUF. Ediție savantă și accesibilă financiar, într-o casetă. în franceză veche, dar termenii problematici sunt traduși în josul paginii îîn număr mai mare decât la Arlăa). Un lucru deosebit de prețios: viața și opera lui Montaigne, secvență urmată de o sinteză cronologică amănunțită și foarte bogată; câteva pagini prezintă catalogul cărților care i-au aparținut filosofului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
etnolog și reacționează ca un om interesat de tot ce vede. Gândirea lui este rezultanta unui număr la fel de mare de influențe. Școala pe care o deschide ține de materialismul democritean, fără însă a renega cosmogonia platoniciană. Ne imaginăm ce discipol problematic a fost pentru un Platon autoritar șef de școală! Relațiile dintre cei doi au cunoscut și momente supreme, dar și altele dificile. La început, Platon nu-i dă lui Eudoxiu chiar locul pe care acesta consideră că îl merită în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
răspunsuri cât mai corecte. De asemenea, experții sunt rugați să aprecieze gradul lor de expertiză în domeniu și pe diversele subdomenii atinse de chestionar. Pentru aceasta există și indicatori obiectivi, referitori la numărul de ani de când lucrează în domeniu, locul problematicii respective în preocupările profesionale ale respondentului sau numărul de articole publicate în domeniu. După colectarea chestionarelor, datele obținute sunt prelucrate și se face o sinteză a lor. Sunt identificate valorile extreme și calculate măsurile tendinței centrale (medie, mediană, mod). Această
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de dezvoltare socială apare condiționată de configurația socio-istorică a societății românești și de zestrea teoretică ce a stat la baza evaluărilor lor (Zamfir, 1999). Moștenirea lor se concretizează în elaborarea de modele ale dezvoltării sociale caracterizate prin comprehensiune, diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai prestigioase modele ale dezvoltării sociale, dezbătute în istoria centenară a sociologiei românești (1848-1948): dezvoltarea socială ca proces de modernizare, cu câteva variante tipice; dezvoltarea socială ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
metaforă a „tragediei bunurilor comune”) a stimulat gânditorii din diverse domenii ale științelor sociale să caute soluții și abordări care să depășească pesimismul relativ la premisele participării, fără a apela neapărat la instituții de furnizare centralizată sau folosind mecanismele pieței. Caracterul problematic al participării și miza ei au stimulat mai multe direcții de abordare teoretică și cercetare, de regăsit mai ales în dezbaterile privind participarea politică, în sociologia mișcărilor sociale și în sociologia dezvoltării sociale. Studii empirice dedicate acțiunii colective au atenuat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asemenea analiză are în vedere fenomene și proces detectabile cu mijloace obiective la un palier obiectiv, independent de palierul conștiinței. Acest palier cuprinde, de asemenea, evidențierea problemelor-cauză: factorii, condițiile care generează problemele-stare. Sunt incluse aici teorii explicative ale fenomenelor negative problematice. O asemenea analiză conferă instrumentul predicției apariției p.s. și a dinamicii lor. 2. Diagnoza formelor de conștientizare a problemelor sociale. Conștientizarea problemelor reprezintă un palier esențial al dinamicii p.s. Acestea nu sunt simple epifenomene, reflectări mai mult sau mai puțin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unui proiect de strategie politică în domeniul respectiv presupune cel puțin câteva probleme esențiale. În primul rând, cum selectăm ONG-urile care vor fi invitate, ce criterii vom stabili. Dacă invităm toate organizațiile reprezentative în domeniul respectiv, ar putea fi problematic să găsim un spațiu destul de mare pentru organizarea dezbaterii. Dacă rezolvăm toate aceste probleme logistice, trebuie să colectăm propunerile și comentariile asupra proiectului respectiv, să fie dezbătute apoi într-un cadru adecvat de un grup de experți în domeniu, iar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
șomajului și patternul familial predominant. Condițiile demografice influențează politicile sociale prin faptul că o anumită structură demografică a societății va determina o anumită orientare și dimensionare a fondurilor sociale, tocmai în funcție de nevoile specifice diferitelor categorii de vârstă. În general, aspectul problematic pe care factorii demografici îl au pentru politicile sociale este legat de dependența pe care populația care nu se mai află la vârsta activă din punct de vedere ocupațional o manifestă față de stat. Perioada postbelică a înregistrat, pentru majoritatea statelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a timpului liber, în cazul comunităților mai mari. Toate aceste elemente atrag atenția asupra unui nou fenomen al structurii urbane actuale, în care orașul este din ce în ce mai segmentat și exclusivist, unde trecerea dintr-o parte a orașului în alta devine din ce în ce mai problematică. Subdezvoltare - Mihnea Preotesi Conceptul de subdezvoltare. Istoric, definiții și clasificări. Țări dezvoltate , subdezvoltate și în curs de dezvoltare În limbajul comun, subdezvoltarea (s.) definește o stare de anormalitate. Fie că privește indivizii sau colectivităție, s. reprezintă definiția unei stări a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
le poate produce la nivel național din cauza („întreținerii”) subdezvoltării. În acest sens HYPERLINK \l "Santos" Dos Santos (1971) afirmă că dependența sateliților de fosta metropolă este una triplă: industrială (ca suport pentru crearea PIB), financiară/capital și tehnologică, cea mai problematică fiind ultima. HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002) arată că și după obținerea independenței și suveranității politice, dependența de metropolă a fostelor colonii s-a perpetuat, din cauza situației monopoliste existente atât pe piețele de desfacere, cât și în ceea ce privește importul. Cei mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
decalajul dintre „centru” și „periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc al dublei dependențe care face ca ieșirea din subdezvoltare să fie foarte problematică. Criticii acestei teorii reclamă faptul că susținătorii teoriei (sub)dezvoltării sociale pe baza dependenței nu furnizează date empirice suficiente și coerente care să sprijine concluziile formulate (ce se doresc a fi cvasisuficiente). O altă critică face referire la argumentul teoriei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
transnaționale desfășoară activități caritabile sau în alte scopuri de interes general, însă fenomenul a sporit în intensitate pe măsură ce - în bună măsură, tot sub efectul acțiunii sectorului neguvernamental - companiile și-au asumat o responsabilitate socială sporită. Termenul organizație internațională neguvernamentală este problematic, din mai multe motive. În primul rând, unii autori preferă să folosească termenul mai general de organizație neguvernamentală (ONG), ceea ce sugerează o atenuare a distincției între ONG și OING și, în sens larg, între politica internă și cea internațională. Așa cum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
angrenate guvernele naționale și OIG, și low politics, unde își fac simțită prezența actori precum CTN, OING și ONG de la nivel societal. Evident, această distincție are la bază ariile tematice, sugerând existența unui domeniu rezervat statelor-națiune și OIG, conturat în jurul problematicii militare și de securitate, un monopol tradițional al guvernelor și în epocile anterioare. Chiar și în ariile tematice considerate deschise actorilor nestatali - și în care este recunoscut aportul OING -, modelul „ortodox” de sorginte realistă nu include activitățile cu caracter transnațional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în ariile tematice considerate deschise actorilor nestatali - și în care este recunoscut aportul OING -, modelul „ortodox” de sorginte realistă nu include activitățile cu caracter transnațional. Rămâne de explicitat felul în care cele două modele percep rolul OIG, entitatea cea mai problematică din punctul de vedere al calității de actor. În acest sens, se poate porni de la observația lui Charles Pentland că a deveni un actor înseamnă, în esență, a dobândi un anumit grad de autonomie și o anumită capacitate de a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt determinate finalmente de diferențe de denumire și izolare a acelorași entități (ca unități de analizat) și, ca atare, avem de a face cu aceeași operație analitică, abordarea nivelurilor de analiză ca surse explicative ale relațiilor internaționale este mult mai problematică. În această a doua accepțiune, nivelurile de analiză sunt considerate în continuare a fi cele distinse de Waltz - însă ceea ce diferă între teoriile relațiilor internaționale și, uneori, chiar de la un autor la altul, în cadrul aceleiași teorii, este ponderea atribuită fiecăruia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]