1,932 matches
-
istoriei și a realității românești, de fapt o operațiune de dramatizare a tuturor narațiunilor de viață pe care le furnizează documentele și actualitatea patriei. Orice personaj al istoriei recente sau mai vechi poate fi "idealizat" și astfel transformat în model "profetic", care să fie urmat și dublat de realitate. Poeți contemporani, poeți ai venitorelui, câți veniți în lume cu misiune de a crea omul ideal, măriți pe Mirci și pe Vlazi, măriți eroii României înălțați-i până la ideal, dați-le toate
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e constitutivă. În afara ei nu există poezie. În sfârșit, trebuie să înțelegem concret cum se operează transferul de valori dintre model și copie sau, altfel spus, releul care asigură circuitul mimetic. Cum urmezi un personaj istoric? Cum consacri calitatea lui "profetică" și mai ales eficiența sa în plan social? Heliade Rădulescu, reluând idei comune din critica romantică, va sublinia adesea importanța numelor naționale: "...în locul Criseidelor, Briseidelor, Casandrelor, Polixenelor, Electrelor, Ifigeniilor, aflară personaje și nume naționale tot atât de nobile și sonore demne de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
generații, că ceva s-a scris pentru a fi alegorizat. Viața unui personaj "cu nume" poate deja deveni semn al unei alte vieți. Într-un fel, e vorba de o înscriere în personalitate a imitabilului. Individul care stă ca model "profetic", care prin corpul lui semnifică într-un alt plan sau într-un alt moment, e "scris" onomastic și prin nume își exercită funcția lui modelatoare. De aceea, toată căutarea lui Heliade Rădulescu pentru o literatură genială se va reduce în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
romantice - munți, râuri si mări - dacă se adoptă "o manieră analitică". *38 În sfârșit, există imaginea expansivă care, prin numele ei, este în opoziție cu cea intensivă. Daică imaginea intensivă aparține lumii medievale și ecleziastice, cea expansivă este caracteristică gândirii profetice și progresiste, "pasiunii puternice și meditației originale", culminând în cuprinzătoarele metafore filozofice și religioase din poezia lui Burke, Bacon, Brownie și mai ales în 'acelea ale lui Shakespeare. Prin definiție, imaginea expansivă este o imagine în care fiecare termen deschide
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lor cuprinzător, nespecializat, în universalitatea lor. Pentru scriitori și critici, această concepție este mult mai măgulitoare decât aceea care i-ar considera doar specialiști în compunerea sau interpretarea operelor literare. In lumina ei, "geniul literar" este învestit cu o autoritate "profetică" superioară și devine deținătorul unui "adevăr" de tip deosebit, mai larg și mai profund decât adevărurile științei și filozofiei. 318 Dar aceste mărețe pretenții sunt , prin însăși măreția lor, greu de aparat altfel decât în genul acela de joc în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și se va transforma, probabil, într-un înger, așa cum îngerii răzvrătiți s-au transformat în demoni. Demitizarea diabolicului se produce prin comicul situațiilor, dar mai ales prin calitățile sau defectele umane atribuite dracilor. Stilul ironic, ludic, alert estompează ideea tragică, profetică a scriiturii. Reeditat de nenumărate ori, volumul Drumul spre mănăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România (1992) oferă informații istorice, culturale, turistice despre cele peste cinci sute de mănăstiri și schituri monahale ortodoxe din România, înființate sau reînființate după 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
pentru Lévinas este următoarea: gândirea etică ne-a obișnuit să punem tema responsabilității În termeni de universalitate ori, logica chipului este ireductibilă la generalitatea conceptului. Pentru moralist, generalizarea sau universalizarea exigenței morale nu este fondată pe logică ci pe autoritatea profetică a Celuilalt, care Întotdeauna este „celălalt de lângă mine. Se poate, Însă, converti o asemenea individualizare a responsabilității Într-o gândire universală pentru a realiza trecerea de la o responsabilitate personală la o responsabilitate cu valoare universală? IV. Pentru o etică
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
că propunerile lui nu au nimic comun cu antisemitismul sau cu „bestialitatea proletară ce a caracterizat și osândit pe vecie regimul comunist” sovietic. Cu timpul, se adâncește tot mai mult în cercetarea fenomenelor paranormale și a parapsihologiei, ca în Visul profetic (1943), Aparițiuni și fantome materializate (1946) sau în texte ce însoțesc traduceri precum Nemurirea sufletului de William Crookes ori Amintirile unui medium de Ernest W. Oaten, în versiunea Nataliei Șt. Ionescu. Editorial, debutează în literatură cu volumul de proză scurtă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
fie trăită, apelează la gestul ultim, fatal. Am putea compara suicidul cu forma de somatizare a disperării. Aspectele mai sus analizate demonstrează complexitatea atitudinilor psiho-morale ale persoanei umane, precum și importanța lor În cunoașterea și Înțelegerea acesteia. 7 CONȘTIINȚA MORALĂ Funcția profetică Problema conștiinței morale este deosebit de complexă și ea rămâne o temă de permanentă reflecție, dar și de dispute pentru specialiștii psihologi, moraliști, teologi, medici, sociologi etc. Ea este una dintre cele mai importante dimensiuni ale ființei umane, care se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
având ca funcție principală cenzura actelor noastre, puse sub semnul valorilor morale, a ceea ce este permis și a ceea ce este interzis omului. Una dintre formele de manifestare concretă a conștiinței morale, cu rol de cenzură colectivă, este reprezentată prin funcția profetică. Din acest motiv, vom Începe studiul referitor la conștiința morală cu o analiză a funcției profetice. Profetul, deși este o persoană istorică reală, din punct de vedere funcțional, ca rol, incarnează un simbol. El este simbolul responsabilității, fiind intermediarul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și a ceea ce este interzis omului. Una dintre formele de manifestare concretă a conștiinței morale, cu rol de cenzură colectivă, este reprezentată prin funcția profetică. Din acest motiv, vom Începe studiul referitor la conștiința morală cu o analiză a funcției profetice. Profetul, deși este o persoană istorică reală, din punct de vedere funcțional, ca rol, incarnează un simbol. El este simbolul responsabilității, fiind intermediarul dintre om și Dumnezeu. Profetul este o punte Între „aici” și „dincolo”. Prin gura profeților vorbește oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dată când se face auzită, vocea lor reprezintă un avertisment adresat oamenilor, pentru a le atrage atenția asupra acțiunilor lor nesăbuite, obligându-i la abținere, la Întoarcerea la normele și valorile morale și spirituale de la care s-au abătut. Funcția profetică este o funcție de cenzură socială, colectivă. Rolul profeților este de a certa și de a Îndrepta abaterile oamenilor, În special cele de ordin moral și religios. Avertizând masele că s-au Îndepărtat de la porunca divină, vocea profeților Îi reîntoarce cu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Republica). Aceste teorii scumpe Antichității platoniciene, pitagoreice, stoice etc. renasc în epoca romană. Astfel, Lucrețiu sau Horațiu așteaptă întoarcerea "vîrstei de aur", iar Virgiliu împarte istoria în cicluri epice, cărora creștinătatea medievală le va acorda mult timp mai apoi virtuți profetice. Dar, să revenim la Platon. Potrivit concepției sale, politicul, mînat de pasiuni, este supus unui proces de corupție, cu o periodicitate guvernată de repere astronomice și astrologice. Există reveniri ale fecundității și ale sterilității, pentru plante ca și pentru animale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
prin formație, e mai curând un clasic, obsedat de ideea de a transpune în stihuri istoria națională. Mândru de ascendența latină, el deplânge spulberarea vremurilor de slavă de odinioară, invocând glorioase umbre strămoșești, care să îl întărească în credința-i profetică în mântuirea deplină a neamului, într-o țară unită, puternică și demnă ca Dacia de altădată. Reveriile sale livrești sunt proiectate într-o ambianță solemnă, într-un cadru istoric invadat de mitologie, încremenit parcă între vestigii arhaice. De adâncime sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]
-
și cea retorică se însoțesc, șoapta e, mai adesea, „sonoră”. Sonetul (neoclasic), figurația clară, motivele comune de reflecție (lumea ca teatru al deșertăciunii ș.a.) alternează cu versul fluid, insinuând în subtext sugestia, vagul morbid, fiorii „răului”. Poezia socială capătă tonuri profetice; alte stihuri reamintesc de spiritul aspru, „verist” al literaturii de la „Contemporanul”. Versuri uitate repede în periodice învecinează propaganda și sloganul, dar nu adaugă mai mult la faima poetului socialist și militant; un cânt - „al lucrătorilor” imita Internaționala (transpunerea textului lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
cinci secole înaintea erei noastre de dramaturgul Eschil 25. Tema este pomenită, de asemenea, de Aristotel si Platon, în cartea de vise Oneirokritika a lui Artemidorus Ephesius 26 din secolul II î.e.n. Oneiromancia capătă celebritate odată cu interpretarea biblică a viselor profetice ale faraonului de către Iosif, fiul lui Iacob, adus din temniță în acest scop. Visul cu cele șapte vaci grase care sunt devorate de cele șapte vaci slabe este tălmăcit de Iosif ca șapte ani de belșug, urmați de șapte ani
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
din punctul de vedere al structurii fizice și maniaci-depresivi sau "cicloizi" din punct de vedere temperamental). Există fără îndoială o pereche tipologică alcătuită din ..posedați", adică din 121 poeții care lucrează automat sau sub presiunea propriilor lor obsesii și viziuni .profetice și din "creatorii" adică din scriitorii care sunt în primul rând niște meșteșugari instruiți, pricepuți, conștienți. Această distincție pare, în parte, istorică : "posedații", spunem nod, sânt poeții primitivi, șamanii ; apoi romanticii, expresioniștii, suprarealiștii. Poeții profesioniști, instruiți în școlile de barzi
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
un simplu depozitar de modele, ci un cod care, pentru a fi decifrat, are nevoie de noi contexte interpretative, de noi și noi re-contextualizări. Așa încât lasă loc ambiguității și ironiei și transformă postmodernismul în ceea ce Monica Spiridon avea să numească, profetic, mit cultural: "Postmodernismul care tulbură pe unii și irită pe alții va putea să intre în dicționare și în anale ca un veritabil MIT CULTURAL de sfârșit de mileniu"315. Apropiindu-ne de actualitate, ajungem la o înțelegere a parodiei
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă, predilecția pentru fragment și o nouă relație cu cititorul (...). pe scurt, textualismul este o formă a postmodernismului în proza românească", în idem, p. 476. 314 Unde termenul fusese profetic folosit de către poeți precum Randall Jarrell, John Berryman sau Charles Olson, în centrul discuțiilor pe tema "noii poezii" de la sfârșitul anilor '40 și marca o atitudine declarat antimodernistă. La debur, se înscria așadar în seria acelor curente recuperatoare (cum le-
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nu este de aflat nici în profunzimea, nici în noutatea ideilor, ci în vigoarea afirmării unor credințe care ar fi comune tuturor - sau care trec ca atare. Cum spunea B. însuși: „Mă inventau, de cumva n-aș fi fost.” Versul profetic al lui Goga se încarcă aici de ideologie. Tonul oracular, tentativele demiurgice din Cântece de pierzanie sunt convertite în jubilație revoluționară. Chivără Roșie reprezintă alegoria-cheie a primei epoci de entuziasm, când duhul revoluției „Umbla fără hodină / Prin zloată, prin ploaie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
fermecat; cerul greoi șintu necat; în tragicul palat; sub arcade 7. Comparația plasată la începutul strofei a doua (cerul .../ Părea o carte veche cu taine sibiline) impune o viziune ezoterică asupra universului, sugerând ideea că toate constelațiile reprezintă semne magice, profetice, înscrise pe filele cerului, imposibil de descifrat de către cei care nu sunt inițiați. Epitetele din sintagmele cântece senine și uitarea sfântă semnifică faptul că doar prin cântecul de iubire pot fi alungate/exorcizate întunecatele mistere, pot fi uitate profețiile sumbre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
zac în popor. Fierarul afirmă forța faptei, țăranul a împrumutat înțelepciunea pământului. Poezia și muzica lor atestă un adânc extaz (Pentru bilanț, Bărăganul). Pravila de morală practică abandonează ironia pentru negația directă. Hula și mesianismul o plasează în descendența biblicelor profetice. Instinctul posesiv, febra puterii stârnesc vituperația și cheamă pedeapsa divină. A. opune pe a avea plinătății existențiale a lui a fi. El proslăvește bucuria gratuită, acceptarea smerită a darurilor vieții. Dragostea, familia, munca sunt temelii ale edificării omenescului. Dar, sceptic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
încheierea la biografia lui Possidius pe care o vom cita mai jos, la pagina ???. În opera sa, Augustin examinează întreaga Carte a Psalmilor și nu doar secțiuni ale acesteia, așa cum se făcuse până atunci. În schimb, dintre cărțile biblice, cele profetice nu s-au bucurat de o atenție particulară din partea lui Augustin, așa cum se întâmplase în cazul lui Ieronim. Cercetătorii au observat că aceasta este o atitudine specifică pentru exegeza occidentală: Ieronim, care constituie o excepție, trebuie considerat un exeget inspirat
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de entuziasm a creștinilor pentru a sublinia starea gravă în care se găsea Biserica. b) Către Biserică O astfel de atitudine, după cum se vede, nu e doar moralizatoare, așa cum au observat cei mai mulți cercetători, ci și foarte angajată: e o atitudine profetică, așa cum bine a înțeles Leonardi. Într-adevăr, e tipică pentru profet acuzația de idolatrie adresată lumii ne-creștine, îndepărtate de Dumnezeu; și tocmai în starea aceasta se găsește chiar Biserica. În patru cărți, din care prima e dedicată laicilor, cea
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Dumnezeu a devenit creștinul, clericii nefiind excluși, adică aceia pe care Cassian îi voia ca pe niște sfinți. c) Cârmuirea lui Dumnezeu Opera cea mai cunoscută a lui Salvian, în care este reluată și extinsă în mod totalizator această viziune profetică, este Cârmuirea lui Dumnezeu (De gubernatione Dei) care mai poartă și un alt titlu, Judecata de-acum a lui Dumnezeu (De praesenti iudicio). Cârmuirea lui Dumnezeu e cea care susține lumea și nu cea omenească, pe care Salvian o vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]