2,857 matches
-
sănătatea. Pornind de la ecourile dezbaterilor pe plan internațional privind dezvoltarea umană, în România se elaborează periodic de către Institutul Național de Statistică un Raport al dezvoltării umane în țara noastră. La fel fac și alte țări. Dezvoltarea umană este un obiectiv programatic al guvernării naționale. Asupra modalităților concrete de realizare a ei pot să apară, desigur, opinii diverse. Această diversitate se conferă și vieții politice a unei țări. În ultimul deceniu al secolului trecut, după schimbarea sistemului social din România, a apărut
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a scrisului său, prozatorul consacră o formulă și totodată o epuizează prin iterație manieristă. O turnantă vizibilă marchează O zi spre sfârșitul secolului (1983), volum de proze scurte, urmat de două romane - Turnul (1985), Progresia Diana (1987) - și de volumul programatic de eseuri Viață și semn (1989). În percepția publică, virajul survenit la începutul decadei a noua, cu precădere apetitul pentru elaborările teoretice pe marginea producției de text îl plasează rapid pe A. în sfera de gravitație a promoției optzeciste, deși
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
o singură ieșire (1997) și Cel mai îndepărtat paradis (2001), explorarea structurilor mentalului colectiv devine prioritară, iar dimensiunea antropogenetică a literaturii trece în prim-plan. Ca și mai înainte, această vârstă a scrisului lui A. este escortată de un volum programatic, Memoria textului (1992), pledând pentru echivalarea creației cu producția unor „reacții necesar-modelatoare” ale speței. Avându-și punctul de sprijin în psihocibernetică, noua orientare îi va da sugestii autorului pentru repertoriul său de sintagme cu ecou abisal, între care un rol
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
progresului artistic al literaturii române”. Cele trei studii monografice sunt urmate de bibliografia analitică a publicațiilor. Apărută în 1999, cartea despre revista lui G. Călinescu „Jurnalul literar” reunește, pe lângă studiul propriu-zis și bibliografia exhaustivă a periodicului, o selecție de „texte programatice” și o bibliografie a referințelor critice. Autorul plasează „Jurnalul literar” în fruntea săptămânalelor literare interbelice, subliniindu-i „intenția de a săvârși o revoluție în conștiința scriitorilor tineri, cei care ar putea inaugura mult visata epocă de clasicități”. Cărțile lui A
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
ianuarie 1963, reprezentând anul XI de apariție, număr consacrat aproape în întregime definirii literaturii exilului românesc, problemelor și valorilor acestei literaturi. A. încheagă astfel o adevărată perspectivă istorică de prezentare a deschiderilor universale ale literaturii române, concepută ca o sinteză programatică și ca un manifest cultural și politic chiar de scriitorii români ai exilului. Sunt selectate din primii cincisprezece ani de presă românească a exilului texte reprezentative, de la eseurile lui Mircea Eliade (Două tradiții spirituale în România) și Alexandru Busuioceanu (Marsyas
ARENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285434_a_286763]
-
iar Marin Sorescu publică poemul Călătoarea (3/1984). După 1989, revista apare sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din cadrul Academiei Române. În numărul 7 din 1992, se precizează că revista „a ieșit din perimetrul unui regionalism cultural - altădată programatic afișat -, abordând nu numai probleme de interes local, specifice zonei, ci și aspecte de o largă deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura Academiei Române și beneficiind
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
spațiu de Eugen Barbu este operă de artist, de sociolog, americanolog, politolog sensibil etc. Considerată „scandaloasă”, cronica la volumul al doilea din Moromeții a făcut obiectul unei mese rotunde la „Gazeta literară”, A. fiind acuzat că ar avea o reticență programatică față de Marin Preda. După Opinii. Prozatori și critici (1975) și Mențiuni (1978) - și ele culegeri de cronici literare - aveau să treacă nu mai puțin de unsprezece ani până la următoarea carte a autorului: Jurnal (1989). Tipărit fragmentar în „Transilvania” (1988-1989), „jurnalul
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
sigure de pătruns În selecta societate. Dandylogia militanstc "Dandylogia militans" Epoca „lioneriei” este una a clarificărilor decisive pentru ce va deveni dandysmul În deceniile viitoare. Nu e deloc Întâmplător că spre mijlocul veacului, mai exact În 1845, apare textul său programatic, prima lui retrospectivă și, nu mai puțin, Întâia sa articulare teoretică, volumașul lui Barbey d’Aurevilly despre George Brummell, care va fi citit la scurtă vreme cu sfințenie de către toți cei ce cred În steaua dandysmului. Deși scrise cu mult
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se arată un vapor cu aburi care merge singur, sigur și rapid la destinație. Expansiunea capitalistă va externaliza problemele interne și va deschide o lume într-un mod unic antisocialist, fără ca asta să și-o fi propus vreodată în mod programatic. Este vorba aici despre naturalețea dezvoltării bazată pe libertatea și pe spiritul faustic al căutării. Soluția socialistă, stătută și rigidă, va găsi loc de manifestare într-un spațiu stătut și rigid. Rusia era un spațiu închis de propriile neputințe ale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
îndoia sau se opunea putea fi ucis în această luptă, pentru că faza de dictatură a proletariatului a durat uneori chiar zeci de ani. În aceste condiții nu mai putem discuta despre economie și dezvoltarea socială. Socialismul a însemnat în mod programatic război și revoluție. Acționând într-un context dificil al impunerii socialismului în Rusia țaristă, Lenin merge mai departe și cere victime, război și lichidarea opozanților, chiar folosind cele mai noi instrumente oferite de progresul tehnic. Lupta de clasă la Lenin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și poziția sa în raport cu divinitatea. De aceea nu există în epoca veche conceptul de proprietate comună asupra mărfurilor sau asupra uneltelor. Diferențierea în starea materială a oamenilor este considerată a fi o stare normală. Socialismul își va propune în mod programatic să realizeze egalitatea între oameni. Revenim la capitolul despre socialism și bani în socialism. 362 Hans Hermann Hoppe, Activitatea bancară, statele națiune și politica intervenționistă, www.mises.ro, p. 1. 363 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ofrandelor, ale riturilor de trecere (inițieri și probe de consacrare) și ale sărbătorii. De asemenea, miturile eroice conțin structuri epice din miturile cosmogonice, escatologice și etiologice. Pentru a permite Înțelegerea morfologiei complexe a acestor constructe simbolice, am renunțat, În mod programatic, la relativizarea categoriilor constitutive, prin operațiile specifice antropologiei critice: a) sublinierea caracterului local al fiecărui context și a imposibilității traducerii exacte, În plan lingvistic, și adecvate, În plan conceptual, a faptelor consemnate pe teren; b) exacerbarea limitelor impuse de cultura
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Main, redactor responsabil devine Ion Solacolu, redactor, Duiliu Vinograschi, iar secretariatul e asigurat de Elena Chiriac. Revistă de cultură politică, D. își pune la dispoziție spațiul dezbaterilor de idei și promovează discuțiile libere în jurul problemelor ce interesează emigrația românească, respingând programatic spiritul polemic sau partinic. Primul număr al noii serii semnalează prezența în emigrația română a poetului Ion Caraion; i se publică textul cuvântării ținute la 27 martie 1982 în fața adunării generale a Asociației Internaționale pentru Drepturile Omului din Frankfurt, de
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
1 noiembrie 1925, ca supliment al ziarului „Dobrogea jună”. Din redacție fac parte, între alții, Hortensia Papadat-Bengescu, C. Brătescu, N. Dunăreanu, Al. Gherghel și N. Țimiraș. Publicația urmărea „strângerea energiilor” și reliefarea „notelor locale în sufletul național”, cultivând, cel puțin programatic, ideea stimulării vieții culturale a zonei. Primul număr se deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
a numeroase studii incluse în diverse publicații de specialitate, a tipărit două volume de interpretări critice (1982 și 1986) - dintre care primul a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași -, dedicate operei de tinerețe a poetului. Cercetarea se înscrie, programatic, în ramele unui comentariu aflat la confluența dintre critica modernă și cea tradiționalistă, cu predilecție evidentă pentru cea de a doua, pentru cumpătarea ei. Istoricul literar e un adversar tenace și îndârjit al exagerărilor protocroniste, precum și al acelora care urmăresc
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
mai colaboraseră la publicații cu aceeași orientare: Mihail Sadoveanu, Ilarie Chendi, Dimitrie Anghel și St. O. Iosif (ultimii doi figurează și sub numele comun de A. Mirea). Articolul-program, Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai sunt prezenți Mihail Sadoveanu, Natalia Iosif, Ilarie Chendi. Rubrici: „Cronica fantezistă” (de A. Mirea), „Efemeride”, „Note și reflexii”. Ilarie Chendi își publică o parte din Fragmente literare (volum anunțat „sub tipar
CUMPANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
numărul dublu 193-194 din 1927, director vine din nou generalul Nicolae Petala. Articolul-program, Dragii noștri cititori, este semnat de Comitetul Societății „Cultura poporului”, sub al cărei patronaj se află revista, care se adresează în mare măsură sătenilor. Un alt articol programatic semnează N. Petala cu prilejul reluării tipăririi publicației. În același număr, Mihail Dragomirescu semnează articolul de susținere La drum... Tot atunci trimite un cuvânt de salut Vasile Bogrea. Octavian Goga precizează: „Drepturi și pâine nu sunt de ajuns, trebuie și
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
ar putea face lumea mai bună”. Placheta de debut, Ochiul al treilea (1975), propune o lirică de idei în care imaginarul (inclusiv acela nutrit de lecturi bogate) prevalează asupra realului. Poetul se refugiază în estetic și în referințe culturale, explorând programatic spiritualitatea națională. În următorul volum, Apă neîncepută (1980), poezia se obiectivează prin deschiderea spre epic și spre conștiința colectivă. De la un lirism pur, ferit de frământările cotidianului, de la efuziunea incantatorie, bogată în definiții metaforice, se trece la evocarea și meditația
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
problemă rară. Deși la ora actuală există puțini manageri care să nu fie de acord că este mai bine să conduci prin intermediul întăririi pozitive decât al celei negative, și mai puțini sunt cei ce înțeleg diferența dintre cele două. Încercările programatice de folosire a tehnicilor de întărire pozitivă demonstrează această lipsă de înțelegere. Doar pentru simplul fapt că aveți echipe, participare și împuternicire nu înseamnă că obțineți rezultate prin intermediul întăririi pozitive. De fapt, dacă aceste inițiative sunt gestionate în același fel
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cea de marketing, există repere măsurabile de tip „prag” și o marcare a categoriei de indicatori de interes corelate cu cei cuantificați. În mod evident, și pentru acești indicatori există o cuantificare internă. Exprimarea acestor obiective este însoțită de elemente programatice de tip politică de corporație: spre exemplu, „Unitățile operaționale tactice (UOT) vor avea o responsabilitate mai mare...”, marcând faptul că atenția le va fi acordată în principal acționarilor și clienților. O serie de caracteristici nu pot fi evaluate din cauza lipsei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu cei din Occident, consider că este mai utilă pentru moralul românilor popularizarea succeselor autohtone, în locul celor japoneze, canadiene, franceze, americane sau din alte părți. Date fiind situația informațiilor privind organizațiile românești, necesitatea muncii pe teren, ca și ideea abordării programatice de tip „neutru pozitivă”, studiul se poate realiza doar cu cooperarea organizației-subiect a studiului de caz. Strict tehnic, un studiu de caz se poate face și de „dincolo de gard”, dar probabilitatea erorilor crește, ca și pericolul apariției unor orientări tehniciste
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de înfiorare în fața miracolului lumii, uneori în tușe amintind de Lucian Blaga, alteori atent și chiar pretențios caligrafiată. Contribuția lui C. la literatură e de căutat în volumele intitulate Privitor ca la teatru (I-III, 1975-1982). Nu un demers coerent, programatic și gândit în perspectivă se remarcă în aceste volume. Materia se organizează în funcție de zecile de articole ale cronicarului, care se grupează în secțiuni de genul: Zece debuturi în dramaturgie, 1877 în dramaturgia contemporană, Un autor, o piesă ș.a.m.d.
COCORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286312_a_287641]
-
, stil universal, inclus parțial și în alte stiluri, chiar în cele principial opuse (baroc, manierist, romantic), cultivat uneori programatic și constituit în curent artistico-literar. Productiv și în literatura română, c. ar concretiza, după unii gânditori și poeți (Mihail Dragomirescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Tudor Vianu, Vladimir Streinu ș.a.), o propensiune structurantă a psihicului românesc. Aceasta se exprimă în întreaga
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
în ficțiune ca într-o altă realitate, asupra căreia exercită puteri demiurgice. Dar în sens invers, demonic. Își creează stări de beatitudine, comițând, în imaginație, răul. Cultivă sordidul, profanează suavul. Practică sadismul cu efecte masochiste. Sfidează frumosul și etalează urâtul, programatic. Stilistic, această opțiune se exprimă în cruzimea relatării. Sunt descrise minuțios un cadavru uman și un altul canin; e pusă în scenă o încăierare cu un șchiop, căruia i se mușcă, demențial, o bucată fierbinte din piciorul tăiat. Apar metamorfozări
COJOCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
de pildă, marea expoziție internațională din decembrie 1924, la care participă artiști din întreaga Europă. Din 1925, C. își lărgește spectrul, scoțând numere speciale consacrate artelor plastice, arhitecturii, sculpturii, artizanatului și unor personalități marcante precum C. Brâncuși, însoțite de articole programatice. Legătura indisolubilă dintre constructivism și arta abstractă nu exclude însă ponderea mare acordată literaturii, îndeobște poemului, definit de Ion Vinea ca „rezultantă a tuturor artelor”: „muzica, plastica, literatura, sunetul, materia, verbul se rezolvă în poezie”, scrie poetul mentor al mișcării
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]