840 matches
-
poate vorbi de o incompatibilitate cu persoanele: C. Mile și V. G. Morțun i-au fost elevi lui Eminescu în 1874 și nu s-a înțeles cu ei (au provocat o grevă școlărească în 1874, cu „scenarizarea” poemului împărat și proletar de M. Eminescu abia publicat în „Convorbiri literare”, treabă pentru care, în loc să le fie scos profesorul de germană, Eminescu adică, au fost chiar ei exmatriculați din școală trebuind să-și continue studiile în Franța și Belgia unde s-au îndoctrinat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în interiorul ei, și de geniu și de nebunie, și de înger și de demon contrariile, adică, stau împreună. G.Călinescu ar avea dreptate și întrebarea „la ce bună discuția” n-ar mai avea sens dacă am fi în „împărat și Proletar”, de pildă, când după ultima (sau cea mai bună) formă se ard ori se sparg toate celelalte „pân la al lumei fund”. În acest sens, da: ultima biografie a lui Eminescu, cea construită de G.Călinescu, ar deveni și singura
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vechi, Între care erau și câțiva preoți greco-catolici, care aveau o pregătire profesională dublă: și preoți, și profesori. Și era instalat un spirit religios foarte puternic și totodată patriotic, național. Și când au venit cu ideile ăstea comuniste, cu internaționalismu’ proletar, și văzând că Întreaga conducere a orașului, atât În comerț, În economie, În administrație, era În mâna evreilor și-a maghiarilor - ucrainieni mai puțini și români deloc - sigur că ne-a nemulțumit treaba asta și ne-am gândit Încotro o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Radu Cârneci, primul redactor-șef al seriei noi, amintiri - vorba sa - „vesele, plăcute” din viața de redacție. „Ia spune-o tu, Ovidiule, c-o zici bine, pe aia cu dansul de la Odobești - dirija el -, și tu, Gane, pe aia cu «proletarii» sau să spună Genoiu cum mi-a smuls învoirea să plece o săptămînă la Cluj”. La povestirea unora din întîmplările numite, s-a rîs cu poftă, în hohote prelungi: atît oaspeții (unii cunoscuți ca „intelectuali subțiri”: Manolescu, Dana Dumitriu ș.a.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
300 litri, este clar că muncitorul român poate cumpăra de zece ori mai puțin ca același muncitor din RFG. Din exemplele de mai sus, care ar putea fi înzecite cu altele, se naște fireasca întrebare: de ce aceeași muncă depusă de proletar nu este retribuită în aceeași măsură ca la capitaliști? De ce statul nostru socialist fură o plusvaloare a muncii proletariatului de peste cinci ori mai mare decât plusvaloarea muncii însușită de capitaliști? Unde este legea fundamentală a sistemului economic socialist: îmbunătățirea din ce în ce mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unii șefi legionari, autoanaliza, când Crăciun vroia să-l introducă în scenă pe Petrașcu, acesta între timp aflase de toată acțiunea de „reeducare”, aflase cum rezistaseră legionarii fără să se plece, ceea ce îl înnebunea pe Crăciun. Pentru mintea lui de proletar, îmbâcsită de materialism-dialectic, i se părea de neînțeles și căutând cauza ajunge la concluzia că datorită unei discipline fanatice, legionarii nu vor ceda, dacă nu primesc ordin, o dezlegare în acest sens și atunci îi cheamă la el pe mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lămuriri pentru diverse probleme și oameni, dar mai ales să-l vadă cum se prezintă și dacă a început să se refacă. Aceste întâlniri îl indispuneau pentru că raporturile, care i se impuneau erau de la mari seniori comuniști, la un bicisnic proletar necomunist. După fiecare întâlnire avea zile de indispoziție, dar tonusul sănătos al lui, dragostea familiei, îl făceau să uite. Capitolul XII ULTIMA RĂZBUNARE A COMUNIȘTILOR (A TREIA) MOARTEA LUI NICOLAE PETRAȘCU Acest ultim capitol din viața lui Nicolae Petrașcu, de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Al. Macedonski și G. Coșbuc). În Mihai Eminescu o dell’Assoluto (1963), „cea mai vastă monografie închinată, într-o limbă străină, lui Eminescu” (Mircea Eliade), analizează întreaga operă a poetului, evidențiind temele liricii eminesciene, de la problema socială din Împărat și proletar, viziunile cosmogonice din Rugăciunea unui dac, Scrisoarea I sau Luceafărul, până la modul cum este reflectat Iisus Hristos în opera poetului. Ultimele șase capitole ale monografiei examinează întruchipările timpului în poezia eminesciană: timpul demiurg, timpul biruit de poezie, sentimentul duratei și
DEL CONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286714_a_288043]
-
Papadat-Bengescu, Panait Istrati, G. Călinescu, Gala Galaction, Camil Petrescu, Ion Biberi. Câteva comentarii au caracter polemic: Mihail Ilovici îi răspunde lui Cezar Petrescu (5/1934), Mircea Mateescu lui Liviu Rebreanu (52/1936). Louis Barrol traduce în limba franceză Împărat și proletar de Eminescu (54/1936). Alți colaboratori: Dem. Bassarabeanu, Emil Vora, Virgil Gheorghiu. I.H.
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
and Selection in Relation to Sex ⁄ Originea omului și relația sexuală, 1871). Wells își imaginează dezvoltarea societății engleze pornind de la ipoteza darwiniană a unei selecții naturale. Autorul își imaginează, de asemenea, că, deși în epoca victoriană sunt complet diferite, clasa proletarilor englezi și cea a gentlemen-ilor devin două specii distincte și prelungi, în viitor, un antagonism radical deja evident. 4. Primul Război Mondial și perioada de după Sfârșitul secolului al XIX-lea a văzut lumea schimbându-se rapid, atât pe plan industrial
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
securitate efectiv între cele două superputeri să fie foarte greu de pus în practică. Chiar dacă cei doi se fereau de provocări, comportamentul nu era instituționalizat. Din punct de vedere ideologic, se aflau față în față cavalerii taberei libertății și apărătorii proletarilor de pretutindeni, fiecare având interese globale, inclusiv de prestigiu. Considerarea celor doi mari drept puteri de statu-quo este, la rândul ei, discutabilă: sferele de influență erau definite în Europa, pentru restul lumii manifestându-se o puternică competiție. Nu exista o
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere în secolele trecute prin cursa pentru colonii, iar în zilele noastre prin multiplicarea corporațiilor multinaționale. Pentru ca o lume mai dreaptă să fie posibilă, proletarii de pretutindeni trebuie să-și unească eforturile pentru a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens datează din preajma primului război mondial. În momentul în care viitoarea conflagrație părea inevitabilă, liderii stângii europene
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens datează din preajma primului război mondial. În momentul în care viitoarea conflagrație părea inevitabilă, liderii stângii europene, marxiști sau nu, au chemat la grevă generală: proletarii nu ar trebui să plătească cu sângele lor confruntarea dintre interesele capitaliștilor. În ciuda acestor apeluri, solidaritatea națională a câștigat în fața celei de clasă, iar oamenii din întreaga lume au plecat cântând să lupte în Marele Război. Dincolo de elementele comune, între
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
tratează problemele de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la grevă generală din ajunul primului război mondial a fost făcut potrivit acestei logici. Oamenii au ales însă să fie cetățeni mai înainte de a fi proletari, iar greva nu a mai avut loc. Prin apelul la solidaritate internațională adresat muncitorilor de un partid declarat marxist ajuns la putere și schimbarea orânduirii sociale, marxismul a înspăimântat restul lumii. La sfârșitul primului mare conflict armat al secolului XX
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Siguranței Nr. 563 din 8 Noembrie 1941609 F. Urgent CĂTRE COMANDAMENTUL MILITAR AL ODESSEI Avem onoare a vă raporta că Circumscripția VIII de poliție, cu raportul Nr. 44 de astăzi, ne informează că Compania germană S.S. cu sediul în Bulevardul PROLETARI Nr. 54 a dispus recensământul populației evreiești din acel raion, precum și purtarea stelei lui David de către populația evreiască. Pentru facerea recensământului au delegat pe evreii GRUNSTEIN ISAC și CRASILOVSCI RASCHISLAV 610. Cum prin ordonanța C.M.O. din 7 Noembrie a.c.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ca "posesorul ei în loc să poată vinde mărfuri în care să fie materializată munca sa, să fie nevoit dimpotrivă a oferi spre vânzare ca marfă chiar forța sa de muncă existentă în organismul său viu"130. Marx anticipează aici definiția dată proletarului ca ființă deposedată de atribute de proprietate și care este nevoită să-și vândă forța de muncă pentru a trăi. Proletarul nu dispune de nimic altceva decât de brațele sale. ,, Pentru ca cineva să vândă mărfuri, altele decât forța sa de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vânzare ca marfă chiar forța sa de muncă existentă în organismul său viu"130. Marx anticipează aici definiția dată proletarului ca ființă deposedată de atribute de proprietate și care este nevoită să-și vândă forța de muncă pentru a trăi. Proletarul nu dispune de nimic altceva decât de brațele sale. ,, Pentru ca cineva să vândă mărfuri, altele decât forța sa de muncă, el trebuie să posede bineînțeles mijloace de producție,de exemplu materii prime, instrumente de muncă"131. Proletarul nu se află
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru a trăi. Proletarul nu dispune de nimic altceva decât de brațele sale. ,, Pentru ca cineva să vândă mărfuri, altele decât forța sa de muncă, el trebuie să posede bineînțeles mijloace de producție,de exemplu materii prime, instrumente de muncă"131. Proletarul nu se află în situația de a deține mijloace de producție. Capitalismul înseamnă, în viziunea lui Marx, generalizarea formei marfă a produselor muncii 132, un tot productiv în care obiectivele sunt cele de expansiune și profitabilitate. Forma marfă a produsului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ci, pur și simplu, și pentru că Nordul industrializat și victorios avea nevoie de forță de muncă liberă care să se poată deplasa pentru a munci în fabrici, forță de muncă ieftină și disponibilă care să accepte transformarea din sclavi în proletari, așa cum s-a exprimat Marx. Este ușor cinic să cauți în spatele fiecărei idei generoase și un interes, dar se pare că așa funcționează lumea în care trăim. După al Doilea Război Mondial, mai ales sub influența politicii de expansiune monetară
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 50. 62 Lenin arată: ,,Sub dictatura proletariatului, vor trebui reeducați milioane de țărani și mici patroni, sute de mii de fucționari și slujbași ai statului, de intelectuali burghezi, vor trebui subordonați cu toții statului proletar și conducerii proletare, vor trebui învinse într-înșii obiceiurile și tradițiile burgheze". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 51. 63 Marx vorbește despre o perioadă de 15, 20, 50 de ani de războaie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ieșit în trombă la atac: babe reumatice care se plângeau că nu pot da cu mătura, țațe cu aplomb care-i cereau lui Băsescu să achite el nota de plată a apei "stricate cu curățenia" (expresia, uluitoare, e strict autentică!), proletari principiali care, brusc, descopereau distincția între spațiul public și cel privat ("macadamul nu e al meu, e al lui Băsescu, el să-l spele, că am io dăstule pă cap și fără indicațiile lui!") au fost convocați să-și dea
Îndemn la nesupunere igienică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12528_a_13853]
-
se rezervaseră locuri în fotoliile Frontului Plugarilor, nu zic de aristocrație care inspira respect gloatelor de ciocănari. Cum să procedeze însă un mic-burghez, lepădătură jalnică a trecutului regim de exploatare, o dejecție socială, o javră schelălăitoare, un hibrid dezgustător între proletar și marele burghez? O condamnare fără apel, într-o lume care nu cunoștea recursul în anulare și nu-și storcea mințile cu nuanțe, diferențieri, excepții. Mic-burghez m-am strecurat în facultate, mic-burghez afurisit și arogant am fost îndepărtat prin mijloace
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
orizonturilor europene. Aristocratul era expulzat, chiar cu violență, trimis la ghilotină. Pe lîngă aceasta, se inițiază un nou proces, hai să-i spunem de asumare a zonelor neintegrate în prealabil în destinul societal (nu zic social), de pildă les sans-culottes, proletarii, țăranii. Integrarea acestor zone care nu numai în Franța, ci în tot restul lumii erau pînă atunci excluse, a fost un proces care a continuat în tot secolul al XIX-lea, cînd revoluțiile devin din ideologice și politice, sociale și
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
redă-mi credința / Și reapari din cerul tău de stele / Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie” Scriind acest sonet în 1879, Eminescu similar cu Fericitul Augustin în „Retractări” se răscumpăra de înstrăinarea religiei, exprimată plastic în „Împărat și proletar” din 1874, poezie cu caracter social a cărei frază „Religia, o frază de dânșii inventată / Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug”, repetată până la saturație și scoasă din adevăratul ei context, i-a făcut pe criticii literari
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
romancier, critic, traducător, polemist, Merejkovski și-a cîștigat în epocă un mare prestigiu. Atitudinile sale de frondă au mers de la despărțirea de Biserica ortodoxă rusă, în vederea edificării unei "noi conștiințe religioase", pînă la anticomunismul său viguros, la protestul împotriva "cezaropapismului" proletar, în urma căruia a fost silit a se exila la Paris, unde a rămas pînă la sfîrșitul vieții. O frază a eseistului rus este relevantă asupra raporturilor sale cu comunismul: Forța și slăbiciunea comunismului ca religie constau în faptul că el
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]