787 matches
-
() a fost un revoluționar pașoptist român, membru de onoare al Academiei Române. În cursul vieții a activat ca agronom, economist, savant și scriitor; printre personalitățile secolului al XIX-lea care au militat cu energie și devotament patriotic pentru propășirea poporului român, numele lui se află la loc de cinste. A fost fiul iconomului Ion Isăcescu și al Saftei (Elisabeta), fata preotului Toader Cima. La vârsta de 7 ani începe școala domnească din Roman. Aici este „botezat” Ionescu (fiul lui
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
nr. 2260 din 23 decembrie 1941 și ordinului 8889 al Perfecturii Bălti din 02 ianuarie 1942 au fost cinstituite centrele de colectare a produselor agricole pentru necesitățile armatei. Centrele de colectare în plasă Rîșcani se aflau în: or. Rîșcani - COOP Propășirea s. Baraboi - COOP Dreptatea s. Brătușeni - BP Brătușeni s. Nicoreni - BP Nicoreni s. Terebna - BP Dreptatea s. Zăicani - BP Zăicani Viața satelor după finisarea celui de-al II-lea război mondial După finisarea celui de-al doilea război mondial, pe
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
corp expediționar turcesc sub comanda lui Bechir aga, nepotul lui Regep-pașa, pradă Oltenia arzând satul Bârzeiul și proprietățile Magherilor, însă sunt prinși și măcelăriți de căpitanul Șerban în apropierea satului Obârșia. Această faptă ia adus dregătoria de al doilea armaș. Propășirea materială și noua avansare în ierarhia boierească îl determină pe armașul Șerban ca să persevereze în generozitatea față de unele fundații religioase gorjene și în danii bogate bogate pentru ridicarea de biserici. Astfel, în 1809, finanțează alături de Ioana și rudele ei, armașul
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
convorbiri realizate de Dorin Popa „Cu părintele Galeriu între Geneză și Apocalipsă’’. A publicat articole de critică în cele mai prestigioase publicații intelectuale ale timpului: "Viața Românească" (1926), "Universul literar" (1928),"Tiparnița literar"ă (1928), "Vremea" (1929-1931),"Gândire"a (1929-1936), "Propășirea" (săptămânal ploieștean, unde a publicat la 1933 ciclul "Scrisori din Brașov. Zece capitole de artă contemporană", despre pictorii sași, maghiari și români din acea localitate), "Ideea europeană, Ultima oră". Aurel Broșteanu a fost un exeget ai unora dintre cei mai
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
articole la "România Literară" (1969-1970), "Arta" (1970,1972-1974) și pe plan local în "Flamura Prahovei." In 1984 în revista Korunk (Cluj, nr. 12, decembrie) i se reia în traducere maghiară eseul despre pictorul brașovean Nagy Imre, apărut în 1933 în "Propășirea". A susținut personalități artistice aflate atunci în plină afirmare: Bălaj, Rugină, Ovidiu Paștina, Mariana Băbușanu, Mimi Podeanu, Florin Niculiu, Marcel Bejgu, Valentin Kruch, Valerian Scărlătescu, Nicolae Polidor, Otto Barabas, Victor Munteanu. In 1974 i-a fost publicată de către Editura Meridiane
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
pentru pozițiile sale publice de acomodaționist, s-a folosit de legăturile sale pentru a strânge fonduri și a găsi avocați pentru aceste contestații. În 1909, s-a înființat National Association for the Advancement of Colored People (NAACP - Asociația Națională pentru Propășirea Persoanelor de Culoare). În curând, asociația a început să participe la procese, și și-a format Fondul de Apărare Legală ca organizație separată. În 1915, în cazul "Guinn v. United States", Curtea Supremă a decis că clauza bunicilor este neconstituțională
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
reprezentantul comisiei economice a delegației. A fost profesor universitar și membru al Academiei de Știinte Agricole din București. Bucur Șchiopu a fost o personalitate, care a avut ca preocupare constantă de-a lungul vieții, dezvoltarea și modernizarea agriculturii românești și propășirea spirituală și materială a țăranilor, din mijlocul cărora s-a ridicat. I s-a atribuit în mod controversat vina sacrificării cailor din perioada anilor '50 - '60, ca măsură de mecanizare forțată a agriculturii. A avut un rol important în comsarea
Bucur Șchiopu () [Corola-website/Science/313969_a_315298]
-
lucrări, inclusiv eseuri și articole, prima sa ediție a Cronicilor Moldovei, precum și alte cărți și articole, înființând mai multe periodice: "Alăuta Românească" (1838), "Foaea Săteasca a Prințipatului Moldovei" (1839), "Dacia Literară" (1840), "Arhiva Românească" (1840), "Calendar pentru Poporul Românesc" (1842), "Propășirea" (redenumit "Foaie Științifică și Literară", 1844), si multe almanahuri. "Dacia Literară" și "Foaie Științifică", care erau redactate împreună cu Alecsandri, Ion Ghica, si Petre Balș, au fost suprimate de autoritățile moldovene, care le-au considerat suspecte. Împreună cu Costache Negruzzi, a publicat
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
politică) și la Conservatorul de Arte și Meserii. S-a reîntors în 1841 în Moldova, unde a devenit profesor la universitatea fondată de domnitorul Mihail Sturdza la Iași (Academia Mihăileană). În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri, editează săptămânalul "Propășirea". A făcut parte din conspirația din 1848, care dorea o uniune a Țării Românești și Moldovei, sub un prinț autohton, Mihail Sturdza. Conspirația eșuând, Ion Ghica revine în Țara Românească, unde, împreună cu Nicolae Bălcescu și Christian Tell reactivează societatea secretă
Ion Ghica () [Corola-website/Science/297348_a_298677]
-
imperiului bizantin a luat sfârșit fix la un mileniu de la jefuirea Romei și colapsul Imperiului Român de Apus. Formarea unui nou imperiu musulman a devenit un motiv de îngrijorare pentru Europa creștină pentru încă cinci secole. <br> </br> Era de propășire a Imperiului Otoman poate fi împărțită în două perioade caracteristice. Prima dintre ele era una de creșteri teritoriale și cuceriri constante, de la cucerirea Constantinopolelui din 1453 până la moartea lui Soliman Magnificul din 1566. Această a fost o perioadă de realizări
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
primele sale poezii în limba română pe care le va grupa mai târziu în ciclul "Doine" și care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naștere. În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Ion Ghica scoate săptămânalul "Propășirea", în care poetul va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul "Doine și lăcrimioare", iar în 11 ianuarie se reprezintă piesa "Iorgu de la Sadagura", comedie de rezistență în dramaturgia scriitorului. În 1845 cu ocazia seratelor literare de la Mânjina o
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
italiană și scrie sonete. Publică primul său sonet în limba italiană în "Giornale di Campodoglio" în 1811. Primul poem în limba română, "Cătră Italia" a fost scris în același an. În 1812 revine în Moldova și se consacră activității de propășire a culturii române. Pune bazele Academiei Mihăilene(1835), strămoașa Universității din Iași. Fondează revista "Albina românească" și o tipărește la tipolitografia Albina. Aici îi apar primele volume originale, "Culegere de poezii" și "Fabule alese". Adversar declarat al Revoluției de la 1848
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
despre care însuși Negruzzi ne spune că s-a tipărit mai mult ca să umple coloanele revistei decât cu vreo pretențiune literară, supără grozav clerul și administrația din acel timp - 1844 - încât îl trimiseră în exil la o mănăstire, iar revista "Propășirea" a fost suspendată. Dintre fragmentele care alcătuiesc grupa a doua, cea mai însemnată lucrare este "Alexandru Lăpușneanul", publicată în "Dacia Literară" în 1840, una din nuvelele de referință ale literaturii române. Nuvela se compune din patru părți, fiecare purtând un
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
nr. 34, 24 august 1903. Făt -Frumos "Asupra literaturii în România", semnat Ștefan Petică, I, nr. 5, 15 mai 1904 (cu modificări în text și în concluzii făcute din partea redacției). Traduceri: Ivan Turgheniev, trad. poemului în proză "Ce fragezi, "în „Propășirea”, 1895. Petőfi Sándor: "Întâiul rol, Glasul amintirei, Viersuri iubitei". Heinrich Heine: poeme: "Tragedie, Dedicație, Diana, Dorință, La răspinteni, În vale la Salamanca, Angelicăi, Seara-n codru, La malul mărei". Friedrich Martin von Bodenstedt:" Orientale". Mihail Lermontov: "Cântec". Adam Mickiewicz: "La
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
deputat în Parlamentul de la Belgrad . În aceași luna a apărut la Panciova, ziarul "Graiul românesc", organul de presă al Partidului Român. În noiembrie 1923, a fost constituită "Asociația Culturală Română" din Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, cu având ca obiective propășirea națională și spirituală precum și păstrarea tradițiilor românești. În perioada interbelică au apărut deasemeni în Voivodina publicațiile de limbă română "Nădejdea" (până în 1944) și "Foaia poporului român" (până în 1938), care era publicația Asociației Culturale "Astra", înființată în 1899, închisă în 1914
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor) din România, 1986 - Diplomă pentru participarea și contribuția adusă la rușita Concursului de muzică ușoară românească și de dans ,Melodii '85, (UCMR), 2000 - Cetățean de Onoare al comunei Podoleni, județul Neamț, pentru contribuția adusă la propășirea și afirmarea acesteia pe plan național (Consiliul Local Podoleni), 2001 - ,Să mori de dragoste rănită,, premiul , Un veac de dragoste, , Societatea Română de Televiziune. 1998 - Discul de platina (Electrecord), 1999 - Microfonul de aur (Premiile ,București ’99,), 1999 - Diplomă de Excelență
Premiile Angelei Similea () [Corola-website/Science/315666_a_316995]
-
se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine. În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i se conferă prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu Russo” care, în calitatea-i de ostaș al propășirii, de animator al revoluției de la 1848 la Iași și Blaj, constituie figura emblematică a Universității. După proclamarea independenței Republicii Moldova, la 21 mai 1992, Insitutul Pedagogic din Bălți este reorganizat în Universitatea de Stat „Alecu Russo”. Un salt esențial în lărgirea
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
pentru urmași.Trudnic si constiincios lucrător și-a risipit zilnic energiile ca redactor al "Telegrafului Român"Moț plin de dârzenie a luptat cu toate vicisitudinile vieții pentru a realiza biruința spiritului asupra materiei.A cheltuit suflet,sănătate si credință pentru propășirea noastră,Penru toate acestea a fost cinstit cu titlurile de membru corespondent al Academiei Române și membru onorar al Societății Ziariștilor Ardeleni Acum când înfrânt de anii trăiți de muncă ce nu cunoaște oboseală,trupul său se coboară în noaptea tărânei
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
doi ani la Ierusalim. Cu 12 zile inainte de a muri a scris o scrisoare vechiului sau prieten din vremea revolutiei din 1848, C.A.Rosetti. In aceasta scrisoarea si-a exprimat consternarea în fața faptului că în ciuda activității sale pentru propășirea României, nu i s-a acordat cetățenia română, și i-a cerut lui Rosetti să acționeze pentru ca măcar fiul sau, Isaac David Bally. să primească cetățenia în țara în care s-au născut tatăl și bunicul său.
Davicion Bally () [Corola-website/Science/324972_a_326301]
-
activitate de 10 luni și apariția a 42 de numere, revista a fost suspendată de cenzură din ordinul domnitorului Mihail Sturdza. "" avusese de luptat cu cenzura chiar de la apariția ei. Inițiatorii revistei au cerut autorizație pentru o nouă foaie. Cuvântul "Propășirea" pe care l-au ales ca titlu a fost socotit de cenzură prea revoluționar și li s-a cerut să aleagă alt titlu. Comitetul s-a decis să nu dea altul și și-a tipărit revista cu loc alb în locul
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
a tipărit revista cu loc alb în locul numelui și cu subtitlul: "foaie științifică și literară". Primul număr, în care se publica articolul-program, a fost interzis de cenzură, de aceea revista a continuat să apară sub titlul „Foaie științifică și literară”. "Propășirea" continua ideile revistei "Dacia literară" pe plan literar și cultural, venind în sprijinul militantismului revoluționar al epocii. În articolul - program se sublinia ideea unei reviste care trebuie să se ocupe mai puțin de treburile politice "”dinafară și dinăutru”" și mai
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
publicate în țări străine, dar al căror subiect se atinge de noi priviri asupra limbii, bucăți umoristice și, în sfârșit, critica și înștiintarea tuturor scrierilor noi românești”". "„Tendința de căpetenie”" a revistei este "„îndemnul și răspândirea cunoștinților și literaturii naționale”". "Propășirea" a fost prima revistă cu caracter enciclopedic, care a tratat aproape în egală măsură probleme de artă, lingvistică, învățământ, drept, viață socială, istorie, economie, administrație, industrie, comerț, știinte fundamentale, medicină, agronomie, geografie și arta. În revista "Propășirea" s-au reunit
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
și literaturii naționale”". "Propășirea" a fost prima revistă cu caracter enciclopedic, care a tratat aproape în egală măsură probleme de artă, lingvistică, învățământ, drept, viață socială, istorie, economie, administrație, industrie, comerț, știinte fundamentale, medicină, agronomie, geografie și arta. În revista "Propășirea" s-au reunit condeie din toate provinciile românești. Vasile Alecsandri a publicat poezii în formă populară, reunite mai târziu în volumul “Doine și lăcrămioare” și în alte volume. Tot în "Propășirea" au publicat poezii și Cezar Bolliac (“Muncitorul”), Alecu Donici
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
știinte fundamentale, medicină, agronomie, geografie și arta. În revista "Propășirea" s-au reunit condeie din toate provinciile românești. Vasile Alecsandri a publicat poezii în formă populară, reunite mai târziu în volumul “Doine și lăcrămioare” și în alte volume. Tot în "Propășirea" au publicat poezii și Cezar Bolliac (“Muncitorul”), Alecu Donici (“Gândul”, ”Păstorul și țânțarul”), Grigore Alexandrescu (“Umbra lui Mircea la Cozia”, ”O seară la Cozia”), Dimitrie Bolintineanu (“Barcarola”), Andrei Mureșanu (“O privire de pe Carpați”), Elena Văcărescu (“Roma”). A fost publicată și
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
până acum”), Mihail Kogalniceanu (“Cuvând pentru deschiderea cursului de istorie naționala al Academiei Mihăilene”, rostit la 24 nov 1843), Ion Ghica (“Ochire asupra știintelor”), și alții. În 1980, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea patrimoniului literaturii române, a publicat revista "Propășirea" din 1844, reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată (764 pagini), coordonată de Paul Cornea în colaborare cu Mariana și Petru Costinescu, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]