14,695 matches
-
am cu fetele? Sunt bou în materie. EA: Ei, ei, ai mei nu fură și dacă fură iau de la bogați și dau la popor, haiducesc că Iancu Jianu. EL: Bravos, uiți că era zapciu, punea la fum și era boier, propagandă, abureala, era un hoț care se dădea haiduc, era ca Nastase, îi dădeai, te punea șefa, o menținea pe mătușa Tamara, nimic nou sub soarele Orientului, dragă, suntem in Balcani, nu spunea învățătoarea aia Blându așa? EA: Him, Him. EL
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să fugă, să trăiască. Pricepe soarta unui burghezo-moșier în comunism a fost aceeași cu a unui evreu în nazism, au murit în lagăre. Asta vrei tu, lagăre? Asta vor autorii care îți spun textul. Lagăr, holocaust? Să se termine cu propagandă asta jegoasa, cu aplaudacii, cu nostalgicii, propagandiștii, foști securiști. Să fie și ei epurați că ai mei, ca germanii epurați de nazism, puși să plătească despăgubiri, bani evreilor, țiganilor, noi pentru evrei, țigani etc., pentru cei exterminați de comunism, de ce
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
superimunitate și a jefui bugetul. Așa că procentul de votanți scade și am ajuns că 20% să aleagă 70% din parlament. Capul plecat sabia nu-l taie și Ghiță pupă-l în boț și papă tot sunt definitorii. E rezultatul educației, propagandei și represiunii practicate în decursul a sute de ani, care a culminat în ultimul veac prin exterminarea că proces industrial, prin distrugerea morală și fizică a adversarilor pe motive de apartenență la o rasă, clasa, grup, de aici a apărut
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
în mod conștient sau la comanda altora, pe același principiu; acesta este sensul tare al colectivizării și urbanizării forțate. Ca și cum suma credințelor noastre (adică obiceiurilor) trebuie să fie constantă: atunci când pierdem unele înhățăm repede judecățile de-a gata oferite de propagandă sau de reclame, ca expresie a dorinței noastre de a crede în "adevăruri colective", impersonale (ceea ce sunt de fapt obiceiurile), adică a dorinței noastre de a ne liniști în impersonalul "se". Cred că situația este expresia temerilor noastre față de existență
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
conducătorului aflat la putere în țara respectivă. Se cunosc cazuri în care dintre membrii CNO-urilor făceau parte oameni de stat: regele Hasan al II-lea în Maroc, Manfred Ewald în R.D.G., Nicu Ceușeascu în România etc., care au făcut propagandă partidului prin sport. Tot în acest sens este de remarcat faptul că finanțarea acestor comitete era efectuată în exclusivitate din resurse bugetare. Pe de altă parte, popoarele care doresc să se constituie în state suverane sau cele mici adoptă o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de naționalitate franceză, a condus CIO în perioada 1896-1925 și a practicat o politică de reconciliere la scară internațională, cu precădere pentru interesul național francez. „În politica externă, se încearcă apropierea de Germania într-o manieră demnă și practică. În propaganda în străinătate, să se dea silința de a pune piciorul în SUA, care tratează Franța ca pe un bătrân părinte respectabil, dar bun de nimic.”42 În pofida germanofiliei sale, baronul și-a canalizat eforturile pentru câștigarea prestigiului Franței în fața celorlalte
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Luminița; Nourescu, A.; Tolontan, C. - Teroare și triumf, Editura Number One Srl, București, 1996, p. 48. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 129 documentelor descoperite, controla și sportul din RDG, folosindu-se de acesta ca formă de propagandă. În vederea obținerii unor rezultate sportive care să le confirme valoarea sistemului politic, poliția secretă a ajuns să controleze direct dopajul în masă al atleților. „Produsele anabolizante erau puse la punct și testate la Institutul pentru cercetări asupra culturii fizice și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mână. Avea nevoie de votul nostru și de tăcerea mea. Și am început o "lucrare", cum spune preotul la biserică. Nevastă-mea era medic la Policlinica din aceeași circumscripție. Îi cunoștea pe toți, de la mic la mare. Am declanșat o propagandă în toate direcțiile pentru domnul Ștefan Argatu. M-am dus la sediul Partidului și l-am căutat. Avea aceeași privire plină de frică, temându-se ca nu cumva să-l demasc. I-am spus că n-o voi face și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
influență la fel de mare ca școala, instituțiile cărții reprezentau o miză extrem de importantă pentru succesul pe termen lung al sistemului comunist. În acest context, publicarea scriitorilor sovietici se va bucura și la noi, după 1944, de suportul unei ample campanii de propagandă. Încă de la înființarea sa, Asociația ARLUS a avut ca prim-obiectiv, conform Statutului publicat în 17 decembrie 1944, deschiderea unei secțiuni cu denumirea Cartea Rusă. Această secțiune avea ca sarcină crearea unei edituri și a unei librării 4. Dacă revista
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
și editurile indezirabile. Număr de număr, începând cu septembrie 1944 când este reînființat, "Scânteia" va ține sub foc continuu instituțiile culturale, coordonând marea campanie de epurare. Și "Veac nou" este implicat în această campanie de epurare și, la schimb, de propagandă a culturii sovietice, furnizoarea "singurei filosofii pertinente a prezentului". Dacă în numărul din 17 decembrie 1944 publicația vorbea despre Otrava cărților didactice de dinainte de 23 august 1944, în cel din 1 septembrie 1945 afirma: "Dacă s-ar face un bilanț
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
octombrie), C.I. Parhon, președintele ARLUS, aducea un omagiu Cărții Ruse și lui Mitiță Constantinescu, datorită muncii cărora poporul român și-a putut da seama de nivelul superior al culturii popoarelor din URSS16. În anul 1949, un apogeu al campaniei de propagandă și de agitație, numărul de titluri publicate de editură ajunsese la 601, într-un tiraj total de 6.711.200 de exemplare. Aceste cifre sunt semnificative pentru trendul de după abdicarea forțată a Regelui Mihai I și proclamarea Republicii, dat fiind
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
doar 850 de titluri editate în perioada 1944-196825. Dintre acestea, doar cca. 500 de cărți din cele publicate în intervalul 1944-1954. Dat fiind că foarte multe dintre titlurile apărute, mai ales în primii ani de funcționare, erau destinate muncii de propagandă și agitație, este justificată presupunerea că ele nu s-au păstrat în integralitate tocmai pentru că erau ediții "de lucru"26. După o creștere a numărului de titluri, în prima perioadă de funcționare (1944-1945), în anii 1946 și 1947 acesta scade
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
semn al unei neîncrederi în capacitatea cititorilor profesioniști români de a înțelege corect universul literar sovietic. În multe cazuri nu este precizat traducătorul, ediția nu are un prefațator sau un minimum discurs de escortă (nu este doar cazul cărților de propagandă și de popularizare, ci și al celor de beletristică). Mai ales în primii ani, avem de-a face cu volume editate în grabă. Cartea Rusă a dispus de un număr de 25 de colecții, care articulează tematic dezideratele ideologice anunțate
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
unor scriitori progresiști români și occidentali, în realitate, intenția a rămas mai mult pe hârtie, numărul acestor volume fiind extrem de mic. Din totalul de 1.300 de volume, cca. 370 reprezintă beletristică; așadar, aproape 75% din producție era literatură de propagandă. În ceea ce privește scrierile autorilor români, numărul acestora este aproape nesemnificativ în economia planului editorial al Cărții Ruse. În intervalul 1944-1954, de pildă, au fost editate cca. 26 de volume (5%). În mod semnificativ, chiar și dintre acestea, mai mult de jumătate
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
poziție favorabilă, exclusivistă, în politica editorială a Cărții Ruse, nu era nicidecum valoarea scriiturii, ci vigoarea propagandistică și agitatorică validată în cele câteva decenii de experiență proletară. Aveai mai multă încredere într-un lucru cu care veneai "de-acasă", așa că propaganda sovietică a decis să rămână aproape exclusiv la editarea literaturii sovietice. 1 Le livre dans la République Populaire Roumaine, București șs.n.ț, 1953. 2 Ibidem, p. 64. 3 Iordan, Iorgu, Cultura în Uniunea Sovietică, București, Socec, ș1948ț, p. 9
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
asigurarea celorlalte măsuri de apărare civilă, se includ, după caz, în planurile financiare sau în bugetele de venituri și cheltuieli ale beneficiarilor. Articolul 56 Materialele didactice necesare pregătirii pentru apărarea civilă - filme, diafilme, planșe, manuale, broșuri și alte materiale pentru propagandă - se realizează de către Ministerul Apărării Naționale și se difuzează, fără plată, unităților socialiste. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele și birourile executive ale consiliilor populare, pot realiza, cu avizul Ministerului Apărării Naționale, materiale didactice pentru instruire, corespunzător nevoilor și specificului fiecăruia
DECRET nr. 430 din 31 octombrie 1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106533_a_107862]
-
să ne uităm la televizor, schimbarea adusă de existența televizorului în modul nostru de a ne reprezenta lumea, în însuși stilul noastru de viață este considerabilă. Daniela Zeca-Buzura are această resemnare, specifică omului de știință, în fața evidenței, ea nu face propagandă în favoarea sau împotriva fenomenului TV. Valorificând o documentație bogată și bine însușită, regândind ce s-a spus sau scris despre impactul televiziunii asupra existenței oamenilor, ea avansează idei care aduc o viziune nouă - mai cuprinzătoare și mai lipsită de prejudecăți
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
Groza. Despre acest personaj Onisifor Ghibu, care a fost grațiat la intervenția sa, are cuvinte de laudă și mulți ani după aceea. Una peste alta însă, Petru Groza are parte de o posteritate laudativ-rece în anii comunismului, la nivel de propagandă. După 1990 va fi denunțat ca un colaborator odios al comuniștilor. Statuia lui de lîngă Facultatea de Medicină din București va avea aceeași soartă ca uriașul bronz care îl înfățișa pe Lenin și în prezent se odihnește la Mogoșoaia, pe
Bucureștiul și Medgidia acum 40-50 de ani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8740_a_10065]
-
asemenea unor câmpuri energetice mereu în mișcare, întunecate sau luminoase, dar întotdeauna în mișcare. Așa cum vor apărea apoi în primele filme, nu întâmplător numite tocmai Ťmotion picturesť (imagini în mișcare). Impulsul documentar a rămas esențial, însă forța publicității și a propagandei s-au dovedit a fi suficient de puternice pentru a pune în umbră, la răstimpuri, Ťdovada vieť văzută de cineva." Autorul știe ce spune: atât mama, cât și tatăl lui Andrei Codrescu avuseseră câte un studio foto în orașul transilvănean
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
căreia i se încredințează, cu o complicitate astăzi desuetă, un semn găsit greu și uitat la adăpostul unui ierbar cu litere. Semne de carte, la propriu, din piele pictată sau din hîrtie simplă, înghit, la plecare, cărțile. Un semn de propagandă, terminat cu o stea roșie de carton, și presărat cu îndemnuri, a rămas într-o ediție din Pillat. Altele sînt bucăți de ziar - o porțiune din If... a nimerit în traducerea Sonete-lor lui Shakespeare. Uneori, cărțile înghit fotografii. Decupaje din
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
logică profund pervertită, comuniștii au pus în seama adversarilor intenții promovate de ei înșiși, prin fiecare acțiune semnificativă. Ne amintim de felul cum, în timpul Războiului Rece, Biroul Informativ al partidelor comuniste și muncitorești (Cominform) își intitulase una din revistele de propagandă "Pentru pace trainică, pentru democrație populară". În felul acesta, susținea Stalin, adversarii erau obligați să "recite" sloganul bolșevic de fiecare dată când citau monstruoasele texte din revistă. Cum, mai ales după 1945, cuvântul "fascist" s-a legat de marile orori
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
din categoria antichităților. Poezia este o modalitate de exprimare mult prea lentă, absconsă și alambicata pentru viteza și eficiența comunicării din era informațională. În regimul comunist, poezia era un limbaj secret, atractiv pentru un public supravegheat și controlat de o propagandă fără ambiguități. În regimul comunist, poezia oferea șansa unei comunicări clandestine și a unei complicități de mistere într-o societate închisa, supravegheată în toate ungherele vieții publice și ale vieții intime, căreia îi erau interzise ambiguitățile, metafizica și misterele. Numai
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
1996 a fost director al campaniei prezidențiale a lui Emil Constantinescu. A trecut apoi prin UFD, ca vicepreședinte. În prezent e profesor la SNSPA, iar politic pare disponibil. Deși nu și-a propus să scrie o istorie a tehnicilor de propagandă și nici una a manipulării universale, Bogdan Teodorescu procedează cronologic în amplul său eseu Cinci milenii de manipulare, pe care l-am citit cînd cu interes, cînd cu plăcere. Fostul redactor-șef al Tineramei pornește de la tehnicile de manipulare din Egiptul
Manipularea universală după Bogdan Teodorescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8799_a_10124]
-
public, delirul în masă și dezmățul pseudoliturgic, convocarea copiilor și alte asemenea gesturi de consacrare, comunismul este unul dintre cei mai primitivi mutilatori ai artei. El a făcut din artist un slujitor necondiționat și din artă un rudimentar mijloc de propagandă. Ideologizată și indoctrinată pînă la golirea ei de orice sens interioar, creația a devenit un simplu instrument al unei noi mitologii. Iconarul, pictorul sau sculptorul, cioplitorul de iconostase și de portaluri, care altădată erau factori ai apropierii omului de Dumnezeu
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
Tudorel Urian Despre poezia românească a anilor '50 nu sunt prea multe lucruri de spus. O sumară răsfoire a antologiei lui Eugen Negrici, Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă (Editura Pro, 1995) - dublată, eventual, de lectura memoriilor Ninei Cassian, pentru o privire din interiorul fenomenului - risipește din fașă orice iluzie cu privire la vreo eventuală revelație este-tică, susceptibilă a fi produsă în post-moderni-tate de avânturile sta-hanoviste ale versificatorilor din anii de
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]