1,000 matches
-
i se pare că aude pe cineva și imediat scoate de sub haină pălăria și ochelarii; continuă să se miște în timp ce intră El n și Ea 2; amîndoi îl privesc cu stupoare și compătimire) Ea 2: (apropiindu-se) Ce dracu' te prostești în halul ăsta? El 1: Dumneavoastră cine sînteți?! Ea 2: Hai nu fi caraghios! El 1: Cred că mă confundați... n-aveți cum să mă recunoașteți... Eu... nu sînt eu... Ea 2: Tu n-auzi să n-o mai faci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mda, ușor cam prea poetic... Gh. P. doi: Păi, măi rotiță Gh. Popescu, da cu ce erai tu uns lunea trecută cînd ți-a dat telefon Ilinca, spectatoarea ta, și noi am crezut că sună cineva la ușă, de ne prostisem de panică...? Cu ce crezi tu, rotiță ruginită, că erai uns? De ce taci? Gh. P. unu: Stau și mă gîndesc, și mă întreb pentru a nu știu cîta oară, cum de a putut rezista... mașinăria asta, cum îi zici tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
după această "mărturisire", se îmbrățișează) Gh. P. doi:...Hai că am plecat... (jenat de propria-i emotivitate, se îndreaptă spre ușă) Gh. P. unu: Unde pleci?! Păi nu jucăm scena cu autorul piesei?! Gh. P. doi: Ai dreptate..., m-am prostit... Gh. P. unu: Hai, dă-i drumu'! Gh. P. doi: (spre sală) Domnul G. Popescu, autorul, vrei să vii puțin de partea astălaltă, adică pe scenă? Gh. P. Autorul: (venind din sală) La spectacol, sîntem cu toții de aceeași parte... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-ist) nu aveau nici o reținere în a o pune uneori și la munci grele pentru cât era ea de mică. Invățase și ea să coafeze și să facă manichiura și mai târziu, când eram și noi la liceu, ne mai prosteam făcându-ne manichiura iar eu, care aveam părul lung, făcându-mi câte un coc frumos. Chiar de atunci s-a cimentat prietenia cu această fată, astfel că la liceu ne-am promis una alteia că ne vom boteza primul copil
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Da, absolut. Eram foarte fericit să fiu invitat, deoarece sînt un militant politic activ și am deci o meserie dispersată: îmi petrec timpul strîngînd mîini, datoriile de prezență sînt infernale și, ca să fiu absolut sincer, e o meserie care te prostește. Îmi făcea bine să fiu reciclat și intram în Grupul celor Zece cu multă bucurie și modestie. B.C. Ați învățat mult despre biologie, ci-bernetică, teoria informației ? M.R. Am început să descopăr această lume în Grupul celor Zece. Era, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mari, nu e nici un copil aici. Și nu deschidem la oricine vine să ne deranjeze. Du-te de-aici, că altfel îți dau un pumn în nas. Băieții de-abia s-au stăpînit să nu rîdă. Haideți, nu vă mai prostiți, că nu vă fac nimic. Ho, ho, da' ce-ai putea să ne faci? Tu ar trebui să te-nspăimînți, că sîntem mai tari decît tine. De asta nu deschideți? Nu deschidem ca să nu te rănim. Nu vrem să vedem oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
al ei. Dar înainte, Marcu trebuia s-o execute, ca să-i strice și treburile lui taică-su. Purta un șorț roz, pregătită de gătit. O făcea pe marea bucătăreasă, așa cum o făcea și pe aia interesată de copii. Tata o prostise bine! În așteptarea mesei, tata i-a lăsat să stea pe canapea în fața televizorului. Să vă purtați frumos, da? a zis tata, mai mult spre Marcu. Ce-i cu asta? a făcut cu dezgust Marcu. O prietenă. Păi credeam că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sau altul de succes al propriei tinereți. Ce poți învăța din povestirile unui tată? Câte ceva privind concepția despre femei, unele șiretlicuri cu privire la performanțe, confruntarea cu eșecurile (asta mai rar), compor tamentul la prima întâlnire, cum e cu primul sărut, cu prosti tuatele, cu penetrarea, cu unele poziții, cum se simte un bărbat când i se naște un copil etc. În schimb, mai puține vei putea afla despre cum arată sexul lui, cât îl ține o erecție, cum s-a simțit atunci când
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
lase mângâiat de el te poate obseda, te poate face să visezi. Îți vine să faci o plimbare prin pădure, în speranța de a-l întâlni. Dorința de a avea o astfel de experiență este atât de puternică încât te prostește: mă și vedeam întorcându-mă la fermă cu un mistreț pe urmele mele. Dar cu răbdarea treci marea. Într-o dimineață târzie, când ieșisem să iau o gură de aer în timp ce oierul meu își vedea de treabă, tocmai treceam printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
la petrecerile de la el acasă. - Persiano, atâta știu, cineva mi-a furat dividiul și asta nu se acceptă. Dacă nu-l scoateți, în clipa asta chem procuratura, poliția, câinii polițiști, grănicerii de la pichet de e cazul, dar să nu mă prostiți că nu-l găsiți! Am venit să-l petrec pă nenea Ghibirdic și n-o să mă las furat de jalea lui. Popa își mai turnă un pahar. Rămăsese aproape singur la masă. Fătuca veterinarei se apropie și, aplecată peste umărul
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
cărare îngustă, prin zăpada căzută aseară, mă căznesc să ajung la șosea. vă dați seama? dacă nu s-ar fi așternut zăpada asta, cărarea n-ar mai fi existat. dar pînă la urmă ia să nu mă mai mir eu prostește: istoria e poezia învingătorilor, iar poezia istoria celor învinși. în timp ce hoinăreai încoace și încolo prin oraș, m-am întrebat: cum oare poți umbla în- coace și încolo prin oraș fără un ban în buzunar? cum te poți duce de la universitate
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
ascund gândurile, pe când el barem e sincer. ― Astea-s prostii, prietene! zise Varga, după o pauză, cu glas schimbat și cu o veselie poruncită pe față. Mai bine haidem la generalul Karg, să ne miluim de un concediu! ― Așa-i... prostii... surâse Apostol îmblînzit. Prostii sunt toate vorbele omului în ceasurile cele grele ale vieții... Varga porni înainte pe coridorul murdar și plin de soare tânăr. Trenul lăsase în urmă o cotitură și vagonul se clătina parc-ar fi fost să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu nelipsitele șervețele parfumate. Că i-a și zis Sandu bă, umbli cu șervețele aromatizate, ca muierile, zici că ești o demoazelă de-aia prețioasă, ruptă-n figuri, care nu vrea să aibă broboane de transpirație pe nas... Te-ai prostit la bătrânețe. De cum l-au văzut pe Șpriț, Gore și Gicu s-au repezit amândoi, mai să se calce În picioare, ca să dea muzichia mai tare, fiindcă au sesizat o oarecare doză de Încruntare pe fruntea lui. Ce-i, Sandule
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Îi tremură. Îl ajută Gicu să Încheie operațiunea delicată, apoi Își fixează din nou privirile asupra lui Sandu. Iar acesta nu se lasă invitat. Băi, băieți, cine n-are bătrâni trebuie să Îi cumpere, da’ unul ca socră-miu s-a prostit de-a binelea. Știți că a fost și la Ștefan Gheorghiu, v-am mai spus... Nu că dau cu noroi În instituțiile regimului trecut, erau bune și ele. Și socră-miu a fost respectat În cartier și În viață. Da’ acu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a luat o brichetă nouă, metalică, anti-vânt, din aceea care are leduri care luminează atunci când apeși butonul cu pricina. Trage un fum și comandă inevitabila sticlă cu vin. Spre surprinderea sa, Gicu se declară absolut nemulțumit. Băi, Sandule, te-ai prostit, pe onoarea mea! Bricheta ta, după ce că e de prost gust, iartă mă, dar nu pot să mă abțin, face și o flacără violetă. În conjunctura actuală nu vreau să fiu energizat negativ de tine. Scurt pe doi. Nu vezi ce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
al lumii, motiv pentru care cei trei cheflii au ajuns la o concluzie firească, exprimată tranșant de către Sandu Șpriț, chiar de la sosirea pe terasă: Bă, lumea modernă Înghite toate rahaturile, dacă au și moț plescăie de Încântare, aia e! Informația prostește nația! Ceaușescu ne dădea două ore de program la televizor, n-aveai timp de apocalipse sau de burlaci Înconjurați de blonde răsuflate. Ba să nu te superi, Sandule, sare Gore cu gura, oi fi tu nostalgic după viața de partid
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Eva lu` Adam, ba la plajă, ba-n balcon, ba la nuntă cu figuri, la firea și pandele sau la lis. Ce costum avea lis, fraților, strălucea. Îi place cu străluciri... Da` și oana, pampoanele Îi mai lipseau. S-a prostit lumea. Gore aruncă ziarul pe masă, apoi ridică mâna, precum cicliștii din Turul Franței și cere beri. Multe beri, patroane, o arteziană de bere, dacă se poate. Ne topim! Ne prăpădim! Și tămâioasa lu` Sandu, că i-a ieșit limba
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fără să se cunoască și nu m-am abținut... le-am demonstrat dând gata câteva coniace și sticle de trei sferturi asemănătoare popicelor, mai ales că însemnau, încă un moca fabulos pentru mine. Totuși ieșeam din comun, în timp ce toți se prosteau cu țigările, eu refuzam din răsputeri să intru în rândul lumii... să o afum, - De banii ăștia mai bine îmi luați o baterie în plus! Începusem să-i văd triplu, că atâția păream în atmosfera încinsă din cramă; mă simțeam
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ni se-nchid ochii și ne cade cartea din mână. Oare nu mai sânt cărțile de azi destul de interesante? Aș spune că, dimpotrivă, noi nu mai sîntem destul de interesanți pentru ele. Viața modernă ne-a aplatizat, de fapt ne-a prostit, ca să spunem lucrurilor pe nume. Ne pomenim că nu ne mai interesează, la recitire, cărți pe care odată le-am iubit din tot sufletul. Că nu ne mai atinge nimic din gingășia și forța marilor autori, care cândva ne zbârleau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
are un zâmbet larg pe față. Are păr frumos și dinții ei sunt atât de albi. Poartă blugi și o helancă bej sub o jachetă de piele cu căptușeala maro. Are ochii plini de tristețe. Cine e? Sunt amețit și prostit din cauza lipsei de somn și toate vocile alea din capul meu zbiară să le dau atenție... să le recunosc... Tot ce pot spune e: — Ce-ați mai făcut? — Nu prea rău... nici prea bine, fața ei se schimonosește și râde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
aplicate: "a duce cu zăhărelul", "a trage pe sfoară", "a duce de nas", "a duce cu preșul", "a duce în eroare" etc. Limbajului comun îi aparțin și verbe care prin motivare semantică își deslușesc conținutul (a fraieri, a fenta, a prosti etc.) sau prin sintagme sugestive ("minte de îngheață apele", "minte de stinge", "minte de stă ceasul" etc.). Urmărind această impresionantă familie de cuvinte, semantic corelată cu ideea de minciună, constatăm că există tot atîtea grade de "maturitate" ale minciunii cîte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
creșteau și lunile treceau. La un moment dat el o întrebă: După concediul de maternitate tu mai vrei să te întorci la serviciu? Și da, și nu. Adică?... M-aș întoarce ca să am și eu viață socială, să nu mă prostesc acasă. Crezi că asta te va face mai calmă? Păi, sunt nervoasă din cauza ta, tu mă enervezi când nu faci ce trebuie și cum trebuie. Nu crezi că ar trebui să te duci la un psiholog, ca să nu ajungi să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
uit...fă tot ce vrei îți spune cu înțeles nu te jena de mine... m-am învățat atât de mult cu dumneata... tu nu-ți vezi urechile de roșii... o privești și nu mai înțelegi nimic...și cum stai așa prostit colea, lângă scaun (Băiatu arată scaunul de lângă el, cu un gest firesc, pe care domnul Nisipoiu l-a primit cu o înclinare tot atât de firească a capului)... cum stai așa prostit, odată te-ai și pomenit, că te-a cuprins... te
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lase în pace. Soții Christie beneficiau, la urma urmei, de asigurare. Apoi auzi un zgomot ce semăna mai mult a chicotit. Venea dinspre biroul lui Max Christie. Hoții nu chicoteau. Dar copiii da. Se întorseseră oare acasă și acum se prosteau în biroul lui Max? Acesta s-ar fi înfuriat la culme dacă așa ar fi fost. Teama îi dispăru în timp ce străbătea coridorul; dădu ușa de perete și încremeni de uluire. Max stătea pe scaunul lui scump de piele. Maria stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
glas. Nu mai puteau aștepta. Am încheiat afacerea și acum trebuie să sărbătorim. Șampania o cam ameți ( Dom Perignon, un an foarte bun, după cum spunea Max, deși ea n-avea idee); era conștientă că se purtase cam aiurea, chicotind și prostindu-se. Îi trecu dintr-odată prin minte că el s-ar putea să vrea să se culce cu ea și îl întrebă direct ce intenții avea. Bărbatul își luă o expresie surprinsă și îi spuse că, dacă șampania i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]