970 matches
-
să ceară ajutorul trupelor germane. Hacha trebuie să cedeze și Wermachtul intră imediat în Boemia. Cehoslovacia este ștearsă de pe hartă. Pe lîngă Slovacia devenit stat "independent", în realitate satelit al Germaniei și în timp ce Ungaria anexează Rutenia Subcarpatică, Hitler înființează un "Protectorat al Boemiei-Moraviei" supus și acesta în totalitate Reichului. În urma acestui succes, pe 22 martie, el impune Lituaniei să-i cedeze regiunea Memel. La rîndul său, Mussolini, profitînd de stupoarea Europei și nevrînd să se lase mai prejos, invadează și anexează
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
acestui nucleu solid, Imperiul nazist se organizează conform unui plan "rasial" în a cărui aplicare trebuie totuși să se țină cont de fostele alianțe cu statele latine sau slave ca Italia și Bulgaria. Țările care au primit statutul oficial de "protectorat", pentru că din cauza populației slave erau socotite nedemne de a fi incluse pur și simplu în Germania Mare, se constituie în regiuni vasale considerate rezervoare de materii prime și material uman și administrate de guvernatori. Așa se întîmplă cu Boemia-Moravia, cu
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Beaufort (decăzut din drepturi pentru o presupusă trădare chiar înainte de nașterea fetei sale, posibil sinucigaș, deși cronicile se contrazic în această privință, unele susținînd că ar fi murit, bolnav, în exil) și, ca orfană paternă, se va regăsi sub diverse "protectorate" masculine, din elita societății engleze a momentului. Faptul determină necesitatea căsătoriilor ei rapide și numeroase, știut fiind că, în cultura europeană tradițională și, cu precădere, în cea medievală, o femeie nu are identitate precisă decît prin medierea unui bărbat, de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ghidau practicienii și teoreticienii germani ai geopoliticii era legată de stăpânirea lumii prin acapararea teritorială, pentru ei nu exista o problemă legală sau morală în anexarea de teritorii aparținând altor state. Consecințele practice ale unei asemenea reflecții au fost instaurarea Protectoratului Boemiei și Moraviei, a Guvernământului General al Poloniei, a teritoriilor conduse de gauleiteri în Uniunea Sovietică. Deși reflecția geopolitică germană pare astăzi depășită, există surprinzător de multe situații în care se folosesc raționamente legate de presiunea rasială asupra frontierelor. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unificării pieței naționale. -Mișcarea revoluționară a fost dezarmată de Rusia și reprimată de Imperiul Otoman, având drept consecințe: înlăturarea domnilor fanarioți și impunerea domnilor pământeni (1822): Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească; Ioniță Sandu Sturdza în Moldova; confirmarea autonomiei; introducerea protectoratului rus “de jure” (1829); impunerea Regulamentelor Organice (1831,1832). -După înfrângerea revoluției din 1821, boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte pentru modernizarea statului; nevoia de reorganizare internă era recunoscută și în actele internaționale referitoare la Principate. Tratatul de la Adrianopol
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
-După înfrângerea revoluției din 1821, boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte pentru modernizarea statului; nevoia de reorganizare internă era recunoscută și în actele internaționale referitoare la Principate. Tratatul de la Adrianopol (1829): consacra individualitatea politică a Țărilor Române; instituia oficial protectoratul rusesc asupra acestora; prevedea reorganizarea administrativă internă în temeiul unor noi reglementări, cunoscute sub numele de Regulamente Organice. 2. Regulamentele Organice și domniile regulamentare Regulamentele Organice, au fost elaborate de două comisii de boieri români, la Iași și București, care
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
unirea teritoriilor românești din Imperiul Habsburgic într-un “ducat autonom”, cu recunoașterea drepturilor națiunii române; programele revoluționare de la Brașov (“Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”12 mai 1848) și Cernăuți (“Petiția Țării” 20 mai 1848) au cerut: înlăturarea Regulamentelor Organice; înlăturarea protectoratului țarist; unirea și independența românilor. -Concepția despre stat și instituțiile sale, despre drepturile și libertățile cetățenești prezentă în documentele programatice din 1848, dovedește schimbarea mentalităților și receptarea ideilor occidentale. -În toate programele se cerea: suveranitatea poporului; organizarea statului pe baze
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
problema “statului tampon”, rezultat prin unirea Moldovei cu Țara Românească, ca soluție la “problema orientală”. o datorită opoziției Austriei și Turciei, dar și poziției indecise a Angliei Tratatul de Pace de la Paris (18/30 martie 1956), a prevăzut doar: înlăturarea protectoratului singular al Rusiei țariste; menținerea suzeranității otomane; punerea Principatelor sub garanția colectivă a celor 7 mari puteri: Franța, Anglia, Austria, Rusia, Prusia, Sardinia, Imperiul Otoman; retrocedarea către Moldova a celor 3 județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail, Bolgrad; consultarea populației
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
s-a instituit garanția colectivă “sui generis” a puterilor europene asupra Principatelor Române prin Tratatul de la Adrianopol care însă s-a impus ”de jure” prin Tratatul de la Paris. 1.Unirea Principarelor Române -regimul politic hibrid întemeiat pe suzeranitatea otomană și protectoratul rus, instaurat în pricipiu după 1829, accentua imixtiunea rusă, care stânjenea: o proiectele reformatoare ale domnilor regulamentari; o planurile revoluționarilor munteni și moldoveni. -Impunerea articolului “adițional” la Regulamentele Organice (1835, 1838) și atitudinea Rusiei din 1848 au dus la reconsiderarea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
161 Revoluția sîrbă / 180 Revoluția din Principatele Dunărene / 189 Revoluția grecească / 198 Concluzie: realizările primelor revoluții / 210 Capitolul 5. Instituirea guvernelor naționale / 213 Serbia de la Miloš la Milan / 215 Muntenegru / 223 Grecia sub domnia regelui Othon / 229 Principatele Dunărene sub protectoratul rusesc / 238 Reforma otomană: războiul Crimeei / 247 Formarea statului român / 256 Concluzie: regimurile naționale balcanice / 265 Capitolul 6. Problema națională în Imperiul Habsburgic / 267 Imperiul Habsburgic după 1815: problema maghiară / 267 Croația și Slavonia: mișcarea iliră / 271 Monarhia habsburgică, 1848-1867
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
i s-au dăruit bani, cărți și lucruri trebuitoare bisericii. Unul dintre partizanii muntenegreni de frunte ai alianței cu Rusia a fost episcopul Vasilije Petrović, care a vizitat în trei rînduri Sankt Petersburgul, sperînd că împărăteasa Ecaterina va institui un protectorat asupra țării lui. Ca să-i informeze pe ruși asupra Muntenegrului, el a publicat în 1754 la Moscova o carte intitulată History of Montenegro, în care, dacă mai este nevoie s-o spunem, faptele muntenegrenilor nu erau deloc desconsiderate. Între timp
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ei religios nu putea fi ignorat de Rusia, în aceeași măsură în care Poarta nu putea permite uciderea la grămadă a musulmanilor. În plus, guvernul avea anumite obligații. În trecut, el susținuse în repetate rînduri că deține un fel de protectorat religios asupra ortodocșilor. Așa cum menționam mai sus, Tratatul de la Kuciuk Kainargi includea o clauză referitoare în mod expres la ținuturile grecești care stabilea "că religia creștină nu nu va fi expusă nici măcar celei mai mici oprimări." Cu toate că Alexandru I nu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
celelalte mari puteri. Politica fundamentală a rușilor continua să fie aceeași ca și în trecut, favorizînd crearea de guverne balcanice autonome sub suveranitate otomană similare regimurilor din Principatele Dunărene, care, în cazul obținerii acestui avantaj, s-ar fi aflat sub protectoratul Rusiei. În ianuarie 1824, Alexandru a transmis în toate capitalele Europei un plan care prevedea înființarea a trei state grecești ce urmau să aibă același statut ca și Moldova și Valahia. Ideea aceasta a stîrnit un entuziasm moderat. Mai ales
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
otoman a cedat în fața celei mai mari părți a cererilor rușilor. Acordul rezolva problema frontierei asiatice și pe cea a conflictelor comerciale apărute. Deosebit de important pentru statele balcanice, două "Acte Separate" reglementau chestiunile Valahiei, Moldovei și Serbiei. Rusia obținea clar protectoratul asupra acestor trei provincii. În ciuda acestei cedări, negocierile i-au dat timp lui Mahmud II să instituie unele reforme interne. Sultanul a luat în iunie 1826 măsura radicală de desființare a corpului ienicerilor. Acest fapt îi va permite pe viitor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
îndoială o foarte mare libertate față de controlul otoman în perioada aceasta, autoritatea Porții a fost înlocuită de o dominație care putea deveni și mai greu de suportat dacă era exercitată din plin. Prin 1830, Principatele și Serbia se aflau sub protectoratul oficial al Rusiei, iar Grecia sub cel al celor trei puteri garante: Marea Britanie, Franța și Rusia. Acest control al marilor puteri a exercitat o influență hotărîtoare asupra evoluției politice a statelor balcanice vreme de o lungă perioadă. Termenii de protecție
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al Rusiei, iar Grecia sub cel al celor trei puteri garante: Marea Britanie, Franța și Rusia. Acest control al marilor puteri a exercitat o influență hotărîtoare asupra evoluției politice a statelor balcanice vreme de o lungă perioadă. Termenii de protecție și protectorat utilizați aici descriu instituirea dreptului unui stat unic sau a unui grup de state recunoscut într-o formă oarecare prin tratate internaționale sau printr-un acord tacit de a se amesteca în sau de a controla politica internă sau externă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
afle la putere în momentul ținerii alegerilor pentru ca acesta să poată folosi poliția în vederea controlării votului în propriul lui interes. Cu toate că existau divergențe reale asupra problemelor naționale, adevărata luptă implica împărțirea funcțiilor și onoarea și prestigiul personal. PRINCIPATELE DUNĂRENE SUB PROTECTORATUL RUSESC Modelul dezvoltării politice a Principatelor din 1821 pînă în 1854 a fost diferit în multe privințe față de cel al Serbiei, Muntenegrului și Greciei. O deosebire distinctă era măsura exercitării controlului de către un stat străin. Cu toate că puterile protectoare interveniseră foarte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
intensă și de mai mare anvergură. Cu toate că obiectivul politicii rușilor era îmbunătățirea condițiilor din cele două provincii, presiunea exercitată de ei a dat naștere unor mari nemulțumiri. Mișcarea națională de la mijlocul secolului avea să fie deci îndreptată mai mult împotriva protectoratului rusesc decît a suzeranității otomane. Amestecul rușilor în afacerile interne ale României avea o bază legală stabilită prin Tratatul de la Kuciuk Kainargi; aceste drepturi au fost întărite prin acordul din 1802. În 1821, guvernul rus a rupt relațiile cu Poarta
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Conflictul acesta, singurul război european general din intervalul 1815-1914, a avut la bază problemele obișnuite asociate cu Chestiunea Orientală: necesitatea resimțită de majoritatea puterilor europene de a păstra integritatea Imperiului Otoman și, implicit, echilibrul de forțe în Orientul Apropiat. Problema protectoratelor religioase a fost discutată anterior. Austria, prin Tratatul de la Karlowitz, Franța prin mai multe acorduri, și Rusia, mai ales prin prevederile Tratatului de la Kuciuk Kainargi, obținuseră anumite drepturi vag precizate de a susține cauza coreligionarilor lor. În 1851 s-a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
otoman. În schimb, alte prevederi ale acordului de pace se vor dovedi extrem de dăunătoare pentru autoritatea otomană în Balcani, chiar dacă implicațiile lor nu au fost evidente de la bun început. I se cerea Rusiei să renunțe la orice pretenție referitoare la protectoratul ei asupra creștinilor balcanici, dar chestiunea aceasta nu a fost dată uitării, puterile semnatare asumîndu-și în schimb rolul de garantați comuni. Să menționăm că Imperiul Habsburgic și Prusia au luat parte la conferința de pace și au semnat tratatul ca și cum
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aibă propriile lor guverne naționale, nu continuarea controlului unei administrații centralizate de la Constantinopol. FORMAREA STATULUI ROMÂN Prevederile Tratatului de la Paris din 1856 au avut asupra Principatelor Dunărene un efect mai mare decît asupra oricărei alte regiuni. S-a pus capăt protectoratului Rusiei, puterea aceasta nemaiputîndu-și exercita controlul asupra vieții politice românești. Semnificația înlocuirii acestuia cu garantarea puterilor europene va fi discutată mai jos. Moldovei i-au fost retrocedate trei județe din sudul Basarabiei, o parte a regiunii mai întinse pierdute în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din sudul Basarabiei, o parte a regiunii mai întinse pierdute în 1812 (vezi harta 22). Statutul de neutralitate al Mării Negre afecta și interesele românilor prin faptul că acesta limita activitățile militare și navale ale Rusiei în zona aceasta. Odată cu desființarea protectoratului rusesc și a regimurilor interne bazate pe Regulamentele Organice, era clar că trebuia introdusă o nouă organizare politică în Principate. Datorită faptului că puterile nu aveau un punct de vedere comun asupra naturii acesteia, după întreruperea Conferinței de la Paris s-
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rușilor, el nu a intrat imediat în război. Practic, întreaga situație diplomatică provocase o mare neliniște la București. Conducătorii României erau preocupați de faptul că prezența armatei ruse pe teritoriul țării ar fi putut determina revenirea la situația din timpul protectoratului. Ei se temeau în mod justificat și de eventualitatea ca Rusia să pună din nou stăpînire pe sudul Basarabiei. Pentru a se apăra împotriva acestor posibilități, liderii români insistaseră asupra includerii în tratatul relativ la trecerea trupelor a asigurărilor legate de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai periculoase pentru Poartă au fost acordurile semnate în secolul al nouăsprezecelea, cum au fost Convenția de la Akkerman din 1826, Tratatul de la Adrianopol din 1829, Tratatul de la Londra din 1830 și Tratatul de la Paris din 1856, toate acordînd marilor puteri protectorate politice asupra teritoriilor balcanice. Trebuie să scoatem totuși în evidență faptul că orice intervenție era o sabie cu două tăișuri. Popoarele balcanice cereau adeseori ajutorul guvernelor străine, așteptîndu-se ca acesta să le fie acordat gratis și fără implicații politice. Atunci
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
afirmațiile lui Băsescu drept ”acuzații nefondate” în privința relațiilor Ungariei cu vecinii săi și comunitățile maghiare din aceste țări. În opinia secretarului, cea mai gravă declarație a lui Traian Băsescu este cea potrivit căreia ”Ungaria caută să exercite un tip de protectorat al ungurilor care trăiesc în străinătate, care este mai degrabă o acuzație îndrăzneață de revizionism”. Ungaria nu este o țară revizionista, a precizat el, ci poartă responsabilitatea constituțională a maghiarilor din afara granițelor. Ungaria și-a consolidat și stabilizat ”în mod
Nemeth Zsolt: Băsescu face acuzații nefondate. Ungaria nu e revizionistă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35868_a_37193]