1,432 matches
-
țară și masele populare de la orașe și sate sînt victimele acestei lungi crize. Populația însăși, care a continuat să crească de la sfîrșitul secolului al XV-lea, tinde să scadă începînd din anii 1560-1580. Primele războaie religioase (1562-1584). Începutul războiului. Masacrarea protestanților la Wassy, în Champagne, la 1 martie 1562, de către oamenii lui François de Guise, marchează începutul luptei armate. Istoriografia tradițională distinge opt războaie religioase, dar e mereu aceeași luptă care continuă, întretăiată de armistiții, mai lungi sau mai scurte (document
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
martie 1562, de către oamenii lui François de Guise, marchează începutul luptei armate. Istoriografia tradițională distinge opt războaie religioase, dar e mereu aceeași luptă care continuă, întretăiată de armistiții, mai lungi sau mai scurte (document 1, p.193). În fiecare campanie, protestanții, care rămîn mereu minoritari, sînt în general bătuți, mai ales la Dreux, în 1562, la Jarnac și la Moncontour în 1569, dar smulg curții, prin încăpățînarea lor, condiții de pace tot mai favorabile, ceea ce provoacă exasperarea grupării catolice care, după ce
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
catolice care, după ce și-a refăcut forțele, reia lupta. Astfel, edictul de împăcare de la Amboise, din 1563, acordă hughenoților libertatea de cult în foburgurile unui oraș prin bailliage. El este confirmat în 1568 prin pacea dela Longjumeau. Războiul reîncepe, iar protestanții, din nou învinși, datorează doar abilității politice a lui Coligny avantajele pe care li le aduce în 1570 edictul de la Saint-Germain, mai ales dreptul de a deține patru fortărețe, dintre care La Rochelle. Dar, cu timpul, principalii șefi ai celor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de victime la Paris, printre care și Coligny și este urmat de masacre asemănătoare în mai multe orașe mari. Această crimă, dorită de Caterina și de Henri de Guise și aprobată de Carol al IX-lea, nu rezolvă nimic, dimpotrivă: protestanții, înfuriați de pierderea șefilor lor, hotărăsc să organizeze solid gruparea hughenotă în jurul lui Henric de Navarra. Uniunea calvinistă și Liga Sfîntă. Henric al III-lea (1574-1589), care i-a urmat fratelui său în 1574, se trezește curînd într-o situație
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pierderea șefilor lor, hotărăsc să organizeze solid gruparea hughenotă în jurul lui Henric de Navarra. Uniunea calvinistă și Liga Sfîntă. Henric al III-lea (1574-1589), care i-a urmat fratelui său în 1574, se trezește curînd într-o situație oarecum disperată. Protestanții, grupați într-o puternică Uniune calvinistă, îi smulg regelui, la sfîrșitul unui nou război indecis, edictul de la Beaulieu (1576), care le dă libertatea cultului și sporește la opt numărul fortărețelor lor. Catolicii, considerînd că regele nu susține îndeajuns cauza lor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Henric al III-lea neavînd copil și existînd puține șanse de a avea vreunul, urmașul său va fi de acum Henri de Bourbon, rege de Navarra, urmaș al ultimului fiu al lui Ludovic cel Sfînt. Perspectiva de a vedea un protestant urcînd pe tronul Franței repugnă marii majorități a francezilor și îl face pe Henri de Guise, susținut de frații săi, ducele de Mayenne și cardinalul de Lorena, să semneze cu Filip al II-lea un tratat, conform căruia regele Spaniei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din religia pretins reformată" (expresia este semnificativă), în afara libertății de conștiință, libertatea cultului, dar însoțită de importante restricții, de vreme ce aceasta nu este autorizată decît în două orașe prin bailliage și în locuințele seniorilor cu funcții înalte în justiție. De altfel, protestanților le este garantat accesul la toate funcțiile și sînt instituite în șase parlamente camere mixte numite "mi-parties". Totuși, faptul că Henric al IV-lea a socotit necesar să le acorde foștilor săi coreligionari dreptul de a ține adunări și de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
are calitățile unui mare suveran curaj fizic, spirit autoritar și bonomie, simțul demnității regale -, poate în aceste condiții să se dedice restaurării puterii monarhice și ridicării financiare și economice a regatului. El știe să se înconjoare de servitori fideli, precum protestantul Maximilien de Béthune, pe care îl va face duce de Sully, sau de catolici care i s-au raliat încă din timpul Ligii. Reluînd opera întreruptă a lui Francisc I și a lui Henric al II-lea, el supraveghează îndeaproape
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1608, Champlain fondează, pe malurile fluviului Sfîntul Laurențiu, Québec, nucleu al noii Franțe. Totuși opera de redresare rămîne incompletă și mai există amenințări atît în interiorul regatului cît și la frontierele sale. Membrii înaltei nobilimi nu sînt supuși decît în aparență. Protestanții rămîn în defensivă și înțeleg să scoată un profit din avantajele militare pe care li le acordă edictul din Nantes. Clerul și anumite medii catolice se îngrijorează de politica regală ostilă Habsburgilor. În afară de aceasta, cedarea regiunilor Bresse și Bugey în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
joc, în general, efective mici, dar deplasarea acestor trupe trăind pe spinarea ținutului avea consecințe dramatice pentru locuitori, fără să mai socotim și faptul că soldații contribuiau adesea la răspîndirea ciumei. DOCUMENT 2 Loialitate monarhică, patriotism și toleranță în 1610 Protestantul Philippe Duplessis-Mornay (1549-1623), guvernator al orașului Saumur din 1589, anunță, la 19 mai 1610, adunării orașului, compusă din protestanți și catolici, moartea lui Henric al IV-lea, asasinat cu cinci zile mai devreme. "Domnilor, avem de rostit aici o tristă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să mai socotim și faptul că soldații contribuiau adesea la răspîndirea ciumei. DOCUMENT 2 Loialitate monarhică, patriotism și toleranță în 1610 Protestantul Philippe Duplessis-Mornay (1549-1623), guvernator al orașului Saumur din 1589, anunță, la 19 mai 1610, adunării orașului, compusă din protestanți și catolici, moartea lui Henric al IV-lea, asasinat cu cinci zile mai devreme. "Domnilor, avem de rostit aici o tristă și detestabilă veste. Regele nostru, cel mai mare rege pe care Creștinătatea l-a avut de 500 de ani
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
față situației. Maria de Medici, scăpată de la Blois, complotează cu marii regatului și pune mîna pe arme. În aprilie 1620, la Ponts-de-Cé, în apropiere de Angers, regele împăștie trupele mamei sale și se împacă cu aceasta. Pe de altă parte, protestanții din sud-vest se revoltă și țin în șah trupele regelui. Ludovic al XIII-lea, lipsit de Luynes, mort pe neașteptate în 1621, preferă să negocieze cu ei, dovedindu-și în felul acesta slăbiciunea. În sfîrșit, în 1624, cedînd mamei sale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și a ministrului său de a-i reduce pe toți nobilii la ascultare. De asemenea, luarea marii fortărețe hughenote din La Rochelle, după un asediu de 13 luni (1627-1628), permite ruinarea partidului hughenot: edictul de la Alais (1629) îi lipsește pe protestanți de avantajele politice și militare pe care li le concedase edictul din Nantes, menținîndu-l totuși pe acesta, spre marea nemulțumire a majorității catolicilor. În sfîrșit, Richelieu, foarte neliniștit de politica ambițioasă a împăratului Ferdinand al II-lea, îi încurajează pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
divizează mai tîrziu. Lui Ludovic-Filip nu-i rămîne decît să-și impună mai bine voința sa de guvernare personală în fața partizanilor guvernării parlamentare, provenită de la majoritatea Camerei. Din octombrie 1840 pînă la sfîrșitul regimului, Guizot este principalul ministru. Acest universitar protestant, de doctrină liberală cu vederi din ce în ce mai conservatoare, guvernează în armonie cu regele. El se dedică dezvoltării instrucției primare (document 1, p. 286), dar refuză orice lărgire a censului, replicînd: "Îmbogățiți-vă prin muncă și prin economie și veți deveni electori
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al populației urbane care participă la aspirațiile și la dezbaterile timpului, romantismul găsește un ecou larg. El este inseparabil de o întoarcere la religios, care, după distrugerile revoluționare, se manifestă în afara Bisericilor și în sînul acestora. Așa stau lucrurile la protestanți cu "trezirea" și la catolici cu mișcarea mennaisiană. Félicité de Lamennais, în al său Eseu despre indiferența în materie de religie, în 1819, invită Biserica din Franța să privească înspre Roma, să rupă cu tradiția gallicană, să se elibereze de sub
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
armate fiind duse cu binecuvîntarea responsabililor religioși. în Irlanda de Nord, pînă în 2007, cînd au acceptat un compromis politic cu catolicii, unioniștii conduși de Ian Paisley și de Biserica Prezbiteriană liberă au exploatat discursul calvinist despre predestinare pentru a susține că protestanții formează un popor ales, confirmat de religia lui dreaptă, teză care a servit, ca și în celelalte cazuri, ca bază pentru un discurs naționalist exclusivist. Oricare i-ar fi religia-gazdă, ideologia fundamentalistă pretinde că prezența pe teritoriul sfînt a unor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
asociat cu conduite pașnice și armonioase (SIRC, 2002, p. 8). Totodată, normele sociale care stimulează sau care, dimpotrivă, interzic consumul de alcool modelează diverse conduite ale consumatorilor. Astfel, normele proscriptive care solicită indivizilor să nu bea, așa cum sunt cele ale protestanților, determină comportamente abuzive. În schimb, acolo unde consumul de alcool este parte a ceremonialurilor religioase (așa cum se întâmplă la evrei) există puține cazuri de abuz sau consum excesiv. Societățile se deosebesc între ele prin caracterul prescriptiv sau proscriptiv al normelor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
religiei. După reforma lui Henric al VIII-lea din anii 1530 urmează o perioadă de revenire la catolicism sub Maria I (1553-1558). Sub Henric, catolicii au fost persecutați, s-au ars biserici și icoane, iar sub Maria a fost rândul protestanților de a fi persecutați. Au apărut numeroși martiri de ambele părți. După cinci ani de teroare catolică urcă pe tron Elisabeta I, regina cu cel mai curat sânge englez de la cucerirea Angliei de către Normanzi. Ea reintroduce actul de supunere a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
deoarece populația și clerul englez erau de partea reginei. În 1563 a fost votat de către parlament statutul bisericii. Cele treizeci și nouă de articole constituie piatra de temelie a anglicanismului. Spiritul de toleranță al reginei dispare în momentul în care protestanții sunt masacrați, în Franța, în noaptea Sfântului Bartholomeu. Dar nu au fost pedepsiți numai catolicii, ci și protestanții radicali (puritanii)21 încercând să restabilească echilibrul religios în Anglia. Liberalismul economic a determinat și dezvoltarea culturii și artei. Arta și cultura
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Cele treizeci și nouă de articole constituie piatra de temelie a anglicanismului. Spiritul de toleranță al reginei dispare în momentul în care protestanții sunt masacrați, în Franța, în noaptea Sfântului Bartholomeu. Dar nu au fost pedepsiți numai catolicii, ci și protestanții radicali (puritanii)21 încercând să restabilească echilibrul religios în Anglia. Liberalismul economic a determinat și dezvoltarea culturii și artei. Arta și cultura Renașterii italiene și franceze au pătruns și în insulă. S-au tradus lucrări aparținând lui Boccaccio, Dante, Montaigne
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mare putere protestantă trebuie să păstreze acest echilibru. Acest conflict a fost rezultatul uneia dintre cele mai puternice forme de cenzură din Europa acelor vremuri, cea religioasă constituită de reformă. Conflictele religioase s-au realizat nu doar între catolici și protestanți ci și în interiorul fiecărei componente a bisericii în parte. Putem vorbi despre conflicte în interiorul bisericii și acum ne gândim mai ales la efectul contrareformei, iar în partea reformată între diversele curente religioase. Astfel în spațiul german după edictul de la Worms
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Aceasta intervine, iar regele Ferdinand al II-lea încearcă să impună o formă de absolutism catolic. Chiar dacă la prima vedere conflictul este regional, atrage după sine întreaga Europă Occidentală. În acest conflict este implicată și Anglia ca susținător teoretic al protestanților mai ales că electorul paltin era ginerele lui James I. Însă datorită neintervenției acestuia Frederick se retrage în Olanda. Deoarece situația conflictuală nu a avut doar substrat religios și de imagine ci și teritorial, țările nordice Danemarca și Suedia se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Paris, unde este apreciat de către regele Henric al III-lea care îl numește "lector extraordinar și provizoriu", incluzându-l printre lectorii regali care se aflau în controversă cu aristotelismul celor de la Sorbona. Fiind contestat atât de catolici, cât și de protestanți Bruno se mută în Anglia unde intră în conflict cu profesorii de la Oxford. În 1585 pleacă și de aici pentru a se întoarce în Franța împreună cu ocrotitorul său Casteleneau. În anul următor îl întâlnim în Germania trecând prin marile universități
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
șapte prinți și două orașe. Aceasta nu a fost acceptată de către catolici, mai ales cele trei principii: sola fide, sola gratia, sola Scriptura. În 1531 se realizează Liga smalkaldică ca partid al luteranilor. În dorința de a încheia pace cu protestanții are loc în 1532 pacea de la Nurnberg în care s-a hotărât să nu se mai provoace tulburări până la un nou sinod. În 1555 după un conflict dintre Împăratul Carol Quintul și noua ligă se semnează pacea de la Augsburg prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și doar acestora dreptul de exercitare a cultului lor. Statele germane sunt împărțite între lutheranism și catolicism, iar clericii care treceau la noua religie erau obligați să renunțe la averile lor. Abia după Războiul de treizeci de ani, prin victoria protestanților, s-a consacrat ruptura definitivă între cele două confesiuni. Extinderea acestui curent religios s-a realizat în vestul Europei: Germania, Danemarca, Islanda, Suedia și Finlanda, dar și în estul Europei: Boemia, Slovacia, Slovenia, Polonia sau Transilvania. Evoluția Bisericii luterane a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]