1,451 matches
-
de protoni. Numărul neutronilor poate varia în cazul diferitelor elemente sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând așa-numiții izotopi ai hidrogenului: deuteriu (un neutron și un proton) și tritiul (doi neutroni și un proton). Numărul de protoni dintr-un nucleu este egal cu numărul de electroni care gravitează în jurul nucleului, astfel încât atomul, în totalitatea lui, să fie neutru din punct de vedere electric. Dacă atomul pierde un
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cazul diferitelor elemente sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând așa-numiții izotopi ai hidrogenului: deuteriu (un neutron și un proton) și tritiul (doi neutroni și un proton). Numărul de protoni dintr-un nucleu este egal cu numărul de electroni care gravitează în jurul nucleului, astfel încât atomul, în totalitatea lui, să fie neutru din punct de vedere electric. Dacă atomul pierde un electron, atunci îi va rămâne o sarcină
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând așa-numiții izotopi ai hidrogenului: deuteriu (un neutron și un proton) și tritiul (doi neutroni și un proton). Numărul de protoni dintr-un nucleu este egal cu numărul de electroni care gravitează în jurul nucleului, astfel încât atomul, în totalitatea lui, să fie neutru din punct de vedere electric. Dacă atomul pierde un electron, atunci îi va rămâne o sarcină pozitivă necompensată. Un
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de vedere electric. Dacă atomul pierde un electron, atunci îi va rămâne o sarcină pozitivă necompensată. Un astfel de atom se numește ion. În concluzie, din cele expuse până aici ar rezulta că materia are la bază următoarele particule: electroni, protoni și neutroni. Însă, lucrurile nu s-au oprit aici, fiind, în realitate, mult mai complicate. În multe romane, mai mult sau mai puțin science fiction, se vorbește de antimaterie. Antimateria s-a dovedit a fi o realitate. Ea este formată
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pentru un timp foarte scurt, în laboratoare de fizica energiilor înalte. Însă, șansa lor de a supraviețui pe planeta noastră este foarte mică, deoarece peste tot întâlnesc materia, formată din particule, și sunt distruse. Multă vreme s-a crezut că protonii și neutronii aparțin categoriei particulelor elementare, adică a particulelor ce nu mai pot fi fragmentate și, deci, posedă o structură internă. În realitate, s-a constat că nucleonii (protonii și neutronii) sunt alcătuiți din particule mai mici, denumite quark-uri. Se
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
din particule, și sunt distruse. Multă vreme s-a crezut că protonii și neutronii aparțin categoriei particulelor elementare, adică a particulelor ce nu mai pot fi fragmentate și, deci, posedă o structură internă. În realitate, s-a constat că nucleonii (protonii și neutronii) sunt alcătuiți din particule mai mici, denumite quark-uri. Se cunosc șase tipuri diferite de quark-uri. Pentru materia stabilă, două din cele șase tipuri diferite de quark-uri joacă rolul principal: quark-ul u și quark-ul d; u este prescurtarea de la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
u este prescurtarea de la up și d este prescurtarea de la down. Quark-ul u are sarcina egală cu +2/3e (unde e este sarcina electrică elementară egală cu 1,6•10-19 C), iar quark-ul d are sarcina egală cu -1/3e . Protonul este particula formată din două quark-uri u și un quark d. Sarcina sa este 2∙2/3e-1∙1/3e=+e (sarcina electronului -e). Neutronul conține două quark-uri d și un quark u, având sarcina totală nulă: -2∙1/3e+2
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au dorit să pună în evidență quark-urile. Quark-urile nu pot fi observate direct. La fel ca în cazul nucleelor atomice, quark-urile au fost puse în evidență indirect, printr-un experiment de tip Rutherford. Iată cum a fost imaginat acest experiment. Protonii liberi se bombardează cu electroni foarte rapizi. Electronii joacă, în acest caz, rolul „sondei” (particule alfa) din cazul experimentului pe atomi. Se constată că majoritatea electronilor lansați asupra unui proton nu-și schimbă direcția de deplasare, iar alții, un număr
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de tip Rutherford. Iată cum a fost imaginat acest experiment. Protonii liberi se bombardează cu electroni foarte rapizi. Electronii joacă, în acest caz, rolul „sondei” (particule alfa) din cazul experimentului pe atomi. Se constată că majoritatea electronilor lansați asupra unui proton nu-și schimbă direcția de deplasare, iar alții, un număr mai mic, sunt deviați ca și cum s-ar izbi de bile minuscule, aflate în interiorul protonului. Experimentul se poate realiza și prin bombardarea neutronului. Aceste mici bile sunt tocmai quark-urile căutate. S-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sondei” (particule alfa) din cazul experimentului pe atomi. Se constată că majoritatea electronilor lansați asupra unui proton nu-și schimbă direcția de deplasare, iar alții, un număr mai mic, sunt deviați ca și cum s-ar izbi de bile minuscule, aflate în interiorul protonului. Experimentul se poate realiza și prin bombardarea neutronului. Aceste mici bile sunt tocmai quark-urile căutate. S-a pus întrebarea: pot oare exista quark-uri individuale așa cum există, de exemplu, electronii? Fizicienii au răspuns negativ la această întrebare. Ei au fost nevoiți
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
nu apar niciodată singure, ci doar în grupuri de câte două sau trei. Particulele formate din două quark-uri se numesc mezoni. Mezonii nu sunt particule stabile, ci se dezintegrează rapid. Particulele formate din trei quark-uri, așa cum am văzut mai sus, protonii și neutronii, sunt sisteme stabile. Aceste particule stabile poartă numele de barioni. Și încă ceva: pe lângă sarcina electrică, quark-urile posedă o proprietate misterioasă, pe care fizicienii au denumit-o culoare. Se deosebesc quarkuri „roșii”, „verzi” și „albaștri”. În realitate, acestea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
aceste „culori” conduc la particulele existente în natură. Aceste particule trebuie să fie de „culoare neutră”, adică albe. Aceasta se întâmplă, de exemplu, când un quark „roșu”, unul „verde” și unul „albastru” formează un grup de trei, de exemplu un proton - particulă stabilă. Așa cum o suprapunere a tuturor culorilor curcubeului are drept rezultat culoarea albă, combinația celor trei culori are ca efect apariția unei particule „albe”, stabile. O altă combinație: un quark „roșu” formează o pereche împreună cu un antiquark, de culoare
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
quark „roșu” formează o pereche împreună cu un antiquark, de culoare „antiroșie”. „Roșu” și „antiroșu” se anihilează reciproc, rezultând un ton de culoare neutră, alb. Însă combinația materiei-antimaterie nu este stabilă, ci se dezintegrează cu rapiditate. Să concluzionăm: quark-urile formează nucleonii (protoni și neutroni). Prin unirea nucleonilor apar nuclee atomilor. Nucleele și electronii se „unesc” în atomi. Atomii, la rândul lor, formează moleculele sau macromoleculele. Miliarde de molecule alcătuiesc, de exemplu, celulele corpului nostru, la rândul lor în număr de mai multe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
atomice și nucleare i-au scos din impas pe cosmologi. A fost descoperit faptul că atomul are o structură internă proprie. Rutherford (1871- 1937) elaborează primul model atomic- modelul planetar. Atomul ”conține” un nucleu de masă mare, nucleu format din protoni și neutroni. În vecinătatea nucleului se mișcă electronii, particule încărcate negativ, de masă mult mai mica decât a nucleonilor (protoni încărcați pozitiv și neutroni- neutri electric). S-a descoperit apoi că nucleele pot suferi transformări. Unele nuclee mai grele sunt
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
proprie. Rutherford (1871- 1937) elaborează primul model atomic- modelul planetar. Atomul ”conține” un nucleu de masă mare, nucleu format din protoni și neutroni. În vecinătatea nucleului se mișcă electronii, particule încărcate negativ, de masă mult mai mica decât a nucleonilor (protoni încărcați pozitiv și neutroni- neutri electric). S-a descoperit apoi că nucleele pot suferi transformări. Unele nuclee mai grele sunt instabile, transformându-se spontan în nuclee mai ușoare, emițând protoni și neutroni. Este vorba de așa numita reacție fisiune nucleară
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
încărcate negativ, de masă mult mai mica decât a nucleonilor (protoni încărcați pozitiv și neutroni- neutri electric). S-a descoperit apoi că nucleele pot suferi transformări. Unele nuclee mai grele sunt instabile, transformându-se spontan în nuclee mai ușoare, emițând protoni și neutroni. Este vorba de așa numita reacție fisiune nucleară. Pot avea loc și reacții de fuziune prin care două nuclee ușoare se pot combina, rezultând un nucleu mai greu. De exemplu, nucleele de hidrogen se pot ”contopi” rezultând nuclee
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
așa numita reacție fisiune nucleară. Pot avea loc și reacții de fuziune prin care două nuclee ușoare se pot combina, rezultând un nucleu mai greu. De exemplu, nucleele de hidrogen se pot ”contopi” rezultând nuclee de heliu care conțin doi protoni și doi neutroni. Deoarece hidrogenul este un atom stabil, procesul de fuziune nu poate avea loc spontan. Sunt necesare condiții de temperatură și de presiune înalte pentru a se obține, printr-o reacție de fuziune, nuclee de heliu. S-a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
marea explozie, când era fierbinte și dens. Plecând de la imensa temperatură a universului extrem de timpuriu, Gamow a presupus că acesta ar fi permis doar existența materiei în forma ei cea mai simplă. Componentele inițiale ale universului nu puteau fi decât protonii, neutronii și electronii. Amestecul acesta de particule individuale, considerate pe atunci fundamentale, constituia o ”supă” fierbinte în care electronii erau prea rapizi pentru a se putea uni cu protonii spre a forma atomii de hidrogen. În plus, față de aceste particule
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cea mai simplă. Componentele inițiale ale universului nu puteau fi decât protonii, neutronii și electronii. Amestecul acesta de particule individuale, considerate pe atunci fundamentale, constituia o ”supă” fierbinte în care electronii erau prea rapizi pentru a se putea uni cu protonii spre a forma atomii de hidrogen. În plus, față de aceste particule, universul timpuriu conținea un ”ocean” furtunos de lumină. Pornind de la acest tablou, Gamow împreună cu matematicianul Ralph Alpher (1921-2007) au construit o teorie a nucleosintezei, argumentând că la un moment
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
un ”ocean” furtunos de lumină. Pornind de la acest tablou, Gamow împreună cu matematicianul Ralph Alpher (1921-2007) au construit o teorie a nucleosintezei, argumentând că la un moment dat, după marea explozie, când temperatura a mai scăzut, electronii s-au atașat de protoni, rezultând hidrogenul și apoi, printr-o reacție de fuziune, a rezultat heliul. Ei au estimat că la sfârșitul fazei de nucleosinteză trebuie să fi existat aproximativ un nucleu de heliu la fiecare zece nuclee de hidrogen. Prin urmare, BB-ul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Într-un interval de timp extrem de scurt după această teribilă explozie universul ultrafierbinte s-a extins și s-a răcit spectaculos, temperatura scăzând de la câteva bilioane de grade la câteva milioane de grade. În acel moment universul era alcătuit din protoni, neutroni și electroni care se mișcau într-un „ocean” de lumină. În următoarele câteva momente o parte dintre protoni-nuclee de hidrogen - s-au combinat cu neutronii formând nucleele de heliu. Protonii neintrați în combinații erau destinați să rămână ca nuclee
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de grade. În acel moment universul era alcătuit din protoni, neutroni și electroni care se mișcau într-un „ocean” de lumină. În următoarele câteva momente o parte dintre protoni-nuclee de hidrogen - s-au combinat cu neutronii formând nucleele de heliu. Protonii neintrați în combinații erau destinați să rămână ca nuclee de hidrogen. Teoria susține că universul ar trebui să conțină circa 75% hidrogen și 25% heliu. Procentele corespund cu măsurătorile actuale, în ce privește abundența acestor elemente în cosmos. Universul a continuat să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
valoare bine stabilită. Oare cum s-ar schimba tabloul universului dacă acești parametri ar fi avut alte valori când universul a fost creat? Să considerăm, de exemplu, numărul care reflectă intensitatea forței nucleare tari,forta care ține la un loc protonii și neutronii din nucleele atomice. Cu cât acest număr este mai mare cu atât legătura e mai puternică. Dacă acest număr, care a fost găsit ca având valoarea 0,007, ar fi fost ușor diferit, ne-am fi trezit într-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
energia „împrumutată”, așadar cu timp „împrumutat”. Noi nu le „vedem” pentru că apariția lor este efemeră, dar ceea ce noi numim un spațiu gol este, în realitate plin de o mulțime de particule cu existență efemeră, nu numai fotoni, dar și electroni, protoni, neutroni, aceștia din urmă fiind, de fapt „cărămizile” fundamentale ale materiei. Pentru a distinge aceste particule „temporare” de cele „permanente”, primele sunt numite „virtuale” în timp ce ultimele se numesc „reale”. Dacă aceste particule virtuale „achită”într-un timp scurt „împrumutul” de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
nu am renunțat - nici noi și nici atâția alții, sute, mii, poate milioane, În fel și chip! -, nu am putut renunța la „ideea” că „el” ar fi, că există cu adevărat un sens În acest taifun și moloz, turbioane de protoni energetici și flamuri transparente și fâlfâinde de fraze cu Înțeles sau nu, numit existență, viață. În acest „ceva” care Începe și sfârșește, ca orice povestire sau basm, ca orice acțiune Îndreptată spre un scop, ca orice fenomen fizic sau acțiune
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]