19,897 matches
-
vedere interesante. Nimic provincial în Ateneul de pe august! * Și Orizontul timișorean (nr. 7) e consacrat unei probleme așa-zicînd locale: Transilvania și Banatul. Coincidență sau nu, iată că publicațiile din țară au fost preocupate în vara care a trecut de tema provinciei. Numărul din Orizont este excepțional. Tot Banatu-i fruntea! * Și numărul pe august al revistei din Timișoara are legătură cu tema cu pricina: Intercomunicare culturală regională: traducătorii și tradușii. La fel de interesant. Manuscriptum la 30 de ani Numărul 1-4 pe 2000 (cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
Rebreanu, pe care amîndoi criticii l-au apreciat pentru masivitatea creației epice. Cezar Petrescu semna obișnuit articolul în fond prin mijlocirea căruia stabilea unele coordonate ideologice și literare ale revistei. Lua în considerare îndeosebi relațiile Centrului Cultural cu scriitorii din provincie. Această colaborare a existat doar în primul an de apariție al revistei, după care a fost angajat, tot mai mult, în imprimarea cotidianului România. Unele articole de doctrină politică le-a semnat cu pseudonimul Ion Darie. Un colaborator constant a
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
de realitatea autohtonă și Familia din Oradea primește admonestări pentru că refuză transilvanismul. Dar, mai ales, Septimiu Bucur se ridică mereu nervos împotriva Jurnalului literar, care ar promova, la întîmplare unii poeți din perioada lor de noviciat artistic. Unele reviste din provincie sunt totuși apreciate la justa lor valoare după cum ar fi Pagini literare de la Turda, pentru serioasa pregătire intelectuală, mai ales filosofică, a colaboratorilor. Vieții Românești i se aduc elogii, îndeosebi pentru trecutul ei istoric și, de asemenea Revista Fundațiilor Regale
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
comunice editorului să rețină din acel caiet adolescentin numai poeziile datate după 1912, pe care le socotea un adevărat început și o efectivă pregătire a activității sale de la Dada încoace. Să desprind de acolo un scurt poem intitulat Vacanță în provincie: "Trece pe stradă domnul în negru cu fetița! Bucuria cerșetorilor la înserare/ Dar am acasă un Blichinella cu clopoței/ Să-mi distreze întristarea cînd mă-nșeli/ Sufletul e un zidar care se întoarce de la lucru/ Amintire cu miros de farmacie
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
față de cei ce vin e inspirată dintr-un dicton clasic al politicii românești: lasă-i să fiarbă în suc propriu!" Dincolo de luciditatea editorialului și de valoarea ideii ca atare din anchetă, Cronicarului îi mai stau pe limbă cîteva remarci. Prima: provincia iese net avantajată din lista de nume de debutanți din Vatra. O discriminare inversă decît aceea curentă, e drept, dar o discriminare. A doua: nici măcar toată provincia nu e de față în anchetă. Moldova lipsește, Craiova, lipsește, Ardealul și Banatul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
ca atare din anchetă, Cronicarului îi mai stau pe limbă cîteva remarci. Prima: provincia iese net avantajată din lista de nume de debutanți din Vatra. O discriminare inversă decît aceea curentă, e drept, dar o discriminare. A doua: nici măcar toată provincia nu e de față în anchetă. Moldova lipsește, Craiova, lipsește, Ardealul și Banatul fiind fruncea, mai exact Tg. Mureșul, Brașovul și Timișoara. Dar astea sînt nimicuri. Ca de obicei, Vatra are idei bune pentru care Cronicarul își exprimă cea mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
tabere în conflict sîngeros, balanța înclinînd în chip vădit spre Antantă. Dar nu se admitea intrarea noastră în război pînă ce nu se va obține semnarea unui favorabil nouă tratat politic care să ne garanteze intrarea în trupul țării a provinciilor românești subjugate de Austro-Ungaria (Ardealul, Banatul, Bucovina, Crișana, Maramureșul) și a unei convenții militare care să ne asigure armament, muniție și un front sudic care să ne apere de Bulgaria. Acest al treilea punct de vedere a triumfat de-abia
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
și eforturile profesiei, spectacole care au atras atenția, în mod constant, oamenilor de teatru. Numele său a devenit o garanție pentru calitate. Deși a avut constant oferte și în București, regizorul s-a ținut departe, lucrînd cu mare plăcere în provincie. Astăzi, platforma lui este o serioasă carte de vizită. În stagiunea aceasta, s-a hotărît să spună "da" Capitalei. Mai exact, Teatrului Mic. Spectacolul se numește Spionul balcanic de Dusan Kovacevic (traducere de Octavia Nedelcu) și aș spune că este
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
preluat de la un personaj care "expune" principii estetice aparținîndu-i fără îndoială autorului însuși, într-o proză care poartă exact acest nume: Inefabilul (în cel mai pur spirit bănulescian, individul respectiv chiar ajunsese să fie poreclit de concetățenii aparținînd de aceeași "provincie de sud-est": Domnul Inefabil). Mai precis, interesul scriitorului s-ar îndrepta nu către ceea ce violează regulile concretului, ci spre "partea nevăzută a lucrurilor întîmplate", cu o formulare a aceluiași personaj. Monica Spiridon propune o interpretare care pleacă de la ideea că
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
Mircea Mihăieș Ca ardelean lent, fascinat de brownianismul colorat și steril al regățenilor, ca bănățean "vândut miticilor" - după cum îmi reamintesc, gingaș, prieteni timișoreni -, evident că am avut o tresărire de interes aflând despre "Memorandum"-ul intelectualilor din jurul revistei "Provincia". Așa cum se întâmplă frecvent la noi, mai întâi am auzit comentariile și abia apoi am citit textul propriu-zis. De la dialogul pe bază de bulan al lui Vadim ("niște gunoaie ale intelectualității românești racolate de UDMR") la previzibil obtuza declarație a
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
cinci ani, asezonat cu câteva considerații "politically correct", dar care se potrivesc precum nuca în perete. A fost nevoie de-o conferință de presă pentru ca limbile autorilor să se dezlege. Dl. Bakk Miklos a spus-o clar: "soluție federală, pe provincii istorice". Mă intrigă nu sintagma "soluție federală" - limpede ca lumina zilei -, și nici cuvântul "provinicie", cât noțiunea de "istorică". La ce moment stabilim T-zero-ul "provincialismului românesc"? La anul 106, când e cucerită Dacia de către romani? La 896, când se așază
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
zilei -, și nici cuvântul "provinicie", cât noțiunea de "istorică". La ce moment stabilim T-zero-ul "provincialismului românesc"? La anul 106, când e cucerită Dacia de către romani? La 896, când se așază ungurii în Ardeal? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, când "provincia moldovenească" mușca binișor din Polonia, Ucraina și Bulgaria de azi? La 1601, când Mihai Viteazul își face cunoscută "pohta ce-a pohtit"? în timpul fanarioților? La anul 1859? Sau cumva în perioada pre-Versailles? Până vor sosi precizările de rigoare, probabil că
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
La 1601, când Mihai Viteazul își face cunoscută "pohta ce-a pohtit"? în timpul fanarioților? La anul 1859? Sau cumva în perioada pre-Versailles? Până vor sosi precizările de rigoare, probabil că va trebui să ne mulțumim fie cu ideea a trei "provincii istorice" (respectiv, Transilvania, Țara Românească și Moldova), fie a unei infinități de mici "cantoane", la fel de istorice precum cele invocate mai sus: Banatul, Dobrogea, Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Amlașului etc. etc. Am, de pildă, mari dubii, că "provinciile" unite la
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
a trei "provincii istorice" (respectiv, Transilvania, Țara Românească și Moldova), fie a unei infinități de mici "cantoane", la fel de istorice precum cele invocate mai sus: Banatul, Dobrogea, Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Amlașului etc. etc. Am, de pildă, mari dubii, că "provinciile" unite la 1859, Moldova și Muntenia, vor fi dornice să se "federalizeze" astăzi, numai pentru a face pe placul intelectualilor de la Cluj și Timișoara. Or, în acest caz, întregul scenariu s-ar reduce la ceea ce-i face pe chiar pe
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
reduce la ceea ce-i face pe chiar pe cei mai pro-europeni dintre români să vadă roș-negru în fața ochilor: "federalizarea" Transilvaniei. Atât: a Transilvamniei. Ar fi, să recunoaștem, o "federalizare" cel puțin stranie, care-ar călca în picioare atât conceptul "de provincie", cât și pe cel de "istorică". în altă ordine de idei, am mari îndoieli că liberalul, pro-occidentalul Banat ar dori să fie integrat unei Transilvanii retrograde, devenită bastion al naționalismului și intoleranței de tip România Mare. Nu prea-i văd
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
n-o facă. Ar fi bine să-și ducă gândul până la capăt, și anume, să ceară și arestarea ministrului de interne Ion Rus, al cărui "Manifest pentru Ardeal" nu e decât originalul copiei lipsite de inspirație semnată de intelectualii de la "Provincia".
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
Constantin Țoiu Octombrie 1960. Văzut filmul Comicos al lui Bardem, - viața unor actori care umblă în turneu prin provincie. Un simț tragic al grotescului, tipic literaturii spaniole. Ceva sumbru, anxios, ce te pune brusc într-o stare metafizică: fatum-ul întunecat, absurd, inexorabil, în mijlocul căruia destinele oamenilor se contractă, se răsucesc asemenea fierăriilor unui edificiu distrus de o explozie
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
Grigurcu, frustrat material și cultural. Interviurile așezate unul după altul scot la iveală locuri comune care n-apăreau într-o biblie a revizuirii precum Amurgul idolilor. Criticul se plînge că a fost forțat să rămînă într-un colț uitat de provincie. Că nu a putut să vină într-un centru cultural al țării. Dar nu se învinuiește pe sine nici o clipă. Chiar pomenește la un moment dat de o locuință care i s-ar cuveni în București. Grigurcu își recunoaște frustrările
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
prin șeful lor, îl înscăunară țar pe copilul Petru de zece ani, fratele vitreg al țarului decedat. Lupta intestină de la Curte nu se stinse deloc prin această decizie. Coroana era prizoniera streliților, care ucidea și lovea, la Moscova și în provincie, ofițerii. Țara era cuprinsă de revoltă. Adversarii lui Petru, mai ales sora sa vitregă Sofia, impuse alegerea, alături de Petru, a unui pretendent olog Ivan. Șapte ani a durat această dualitate, Sofia fiind, de fapt, regentă și atotstăpînitoare, rău sfătuită de
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
6-12 nov.), unde însoțesc fragmente din eseul cu pricina. Un pic altfel al domnului Iorgulescu este o mostră de căutat nod în papură: toate observațiile pe care le conține sînt așa-zicînd de mîna a doua. De pildă: Moldova nu e provincia natală a președintelui Iliescu, Imperiul Austro-Ungar a stăpînit Ardealul după cel Habsburgic, Cadrilaterul n-a devenit parte a României după 1920, ci după 1913 ș.a.m.d. În schimb nici una din informațiile esențiale din eseu nu este însă infirmată. Surprinde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
de sorginte latinească, pe cea care traduce maghiarul "Erdely" - dar acesta nu e decât un paradox minor față de multiplele prostii care se spun în legătură cu această parte a României!) a provocat, de-al lungul istoriei, nenumărate feluri de raportare la statutul provinciei. Pe cea mai curioasă o datorăm, firește, lui Ceaușescu: pentru a-i face uitat trecutul, el a cerut, pur și simplu, radierea oricărei referințe la regiunile istorice ale țării. Dintr-o singură lovitură de bici, România rămăsese și fără Moldova
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
crezi că lumea se va buluci să se înscrie în partidul tău. Românul - fie el ardelean - a devenit mai precaut și așteaptă mai întâi fapte, și apoi vorbe. Or, dacă în Transilvania nu se vor face investiții masive, dacă această provincie nu va fi scoasă de pe lista neagră a finanțărilor guvernamentale, geaba încearcă dl. Rus să se joace de-a vadimul. Ieșirile sale, la marginea isteriei - ce altceva sunt afirmațiile iresponsabile cum că județele Harghita și Covasna funcționează în afara legilor țării
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
Cronicar Multe, dar nu mărunte La 120 de ani de la naștere, E. Lovinescu a fost sărbătorit mai mult în provincie. Numărul 19 al publicației ploieștene AXIOMA, pe care am mai semnalat-o, cuprinde un grupaj de articole, din care îl reținem pe al dlui Ieronim Tătaru. REVISTA NOUĂ, supliment literar al publicației, tot din Ploiești, ZARVA, vine în numărul din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
cincisprezece milioane de lei. Raportat la standardul de viață pe care l-am atins odinioară - cer din nou scuze pentru comparația "scandaloasă"! - nu reprezintă mai mult decît salariul pe care-l primeam lunar ca redactor al unui periodic cultural din provincie. La atît se cade a fi evaluată o "operă întreagă", o viață întreagă? Nădăjduiesc că nu-mi va fi luată în nume de rău notificarea umbrei care însoțește, pentru mine, Premiul "pentru opera omnia", o umbră bătînd în două nuanțe
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
de cunoscută. Voci ca ale lui Jules Cazaban, Ciubotărașu, Finteșteanu ne răsună încă în urechi. Interpretarea însemna pur și simplu rostirea textului. Dialectal, dacă vreți, cu ticuri verbale și, implicit, mentale care puneau în valoare tipologii. Într-un tîrg de provincie moldovenesc conviețuirea civilizată dintre un român, un evreu și un turc era un fapt obișnuit. Spectacolul lui Gonța se dorește a fi complex. Din nefericire, nu și modern. Sfîrșește prin a fi, cum s-ar spune, nici una, nici alta. Rostirea
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]