1,136 matches
-
și, mai ales, înregistrarea diverselor puncte de vedere asupra evenimentelor au la bază premisa „Adevărul nu are, nu poate să aibă - așa cum s-ar crede - singular. Există adevărul unui om și adevărul altuia”. Romanul Glonțul de porțelan (1984) aduce maturizarea prozatoarei. Influențată de Noul Roman francez, Ș. deconstruiește conceptele tradiționale de „narațiune” și „personaj”. Aflată într-un moment de răscruce al existenței, protagonista încearcă să se regăsească prin filtrul întâmplărilor trăite și din perspectiva celor din jur, perspectivă la care o
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
SADOVEANU, Profira (21.V.1906, Fălticeni - 3.X.2003, București), prozatoare, poetă, memorialistă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Bâlu) și a lui Mihail Sadoveanu. Urmează școala primară la Fălticeni și tot aici frecventează clasa întâi la Gimnaziul „Alecu Donici”. Clasa a doua a trecut-o în particular, iar clasele a
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
SĂNDULESCU, Ecaterina (11.X.1904, Movilița, j. Vrancea - 24.VIII.1988), poetă, prozatoare și memorialistă. Urmează Liceul „Unirea” din Focșani, unde îl are ca profesor pe I. M. Rașcu, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1925. Funcționează ca profesoară la diverse licee din Râmnicu Sărat, Craiova, Sibiu
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
cunoscute sau inedite, cu trimitere precisă la trecutul ținutului. Sunt reluate astfel poeziile religioase ale lui George Coșbuc și Octavian Goga, pagini dintr-o lucrare din 1807 a iluministului arădean N. Horga-Popovici, nuvela Logodnica contelui Stuart semnată de poeta și prozatoarea bihoreană Lucreția Suciu-Rudow, fragmente privitoare la români din cronica lui Anonymus Notarius, corespondența dintre Emil Turdeanu și Mircea Eliade, o scrisoare a poetului George A. Petre, stabilit la Oradea, către scriitorul maghiar L. Hatvanyi, Povestea de dragoste cu subiect românesc
LUMINA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287912_a_289241]
-
LUNGU, Emilia (1853, Sânnicolau Mare - 16.XII.1932, Timișoara), poetă și prozatoare. Este fiica lui Traian Lungu, învățător. După ce a absolvit Institutul Catolic „Notre-Dame” din Timișoara, L. devine ea însăși învățătoare, din 1874 predând la cea dintâi școală primară de fete din Banat, înființată la Izvin. În particular a absolvit și Preparandia
LUNGU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
, Raisa (15.VIII.1928, Mihăileni, j. Edineț), prozatoare. Este fiica Mariei și a lui Ion Ploaie. A absolvit cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1964). A fost profesoară la o școală de cultură generală, redactor la revistele „Nistru” și „Femeia Moldovei”. Volumele Povestiri
LUNGU-PLOAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287924_a_289253]
-
, Ana (12.IX.1924, Mihuleni, j. Orhei - 23.II.1998, Chișinău), prozatoare. Este fiica lui Pavel Lupan, țăran, și sora scriitorului Andrei Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1950) și cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în presă cu schița Stejarul (1953), iar editorial
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
LUPAN, Andrei (15.II.1912, Mihuleni, j. Orhei - 24.VIII.1992, Chișinău), poet, dramaturg, eseist și traducător. Este fiul lui Pavel Lupan, țăran, și frate cu prozatoarea Ana Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1929), Școala de Viticultură (1934) și Facultatea de Agronomie din Chișinău (1941). Debutează în 1932, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic”. În „Viața Basarabiei” și în alte reviste publică, până la război
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
, Irina (5.III.1919, Balan, azi Malinovskoe, j. Bălți - 20.X.1994, Chișinău), poetă și prozatoare. Este fiica lui Teodor Stavschi, agricultor. Urmează cursuri la Academia de Arte Frumoase din Iași (1939-1940) și la Universitatea din Cernăuți (1946-1947) și va absolvi Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în 1935, la revista școlară „Crenguța
STAVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
, Lola (29.VI.1913, Sarichioi, j. Tulcea - 15.II.1984, București), prozatoare. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, lucrează ca profesoară de română, franceză și filosofie la Bârlad, Iași și apoi în capitală. Debutează editorial în 1944, sub numele Lola Sterea-Bărăgan, cu Povestea celor cinci pitici. Carte
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
franceză și filosofie la Bârlad, Iași și apoi în capitală. Debutează editorial în 1944, sub numele Lola Sterea-Bărăgan, cu Povestea celor cinci pitici. Carte pentru copii, primul volum pune în evidență calități care o vor caracteriza pe S.-C. ca prozatoare: talent epic, capacitate de portretizare și deschidere spre domeniul istoriei și civilizației unui areal geografic extins. Acestea conlucrează și dau la iveală o poveste educativă despre cele cinci continente, protagoniști fiind cinci pitici (paznici ai pietrelor prețioase): Asiaticus, Africus, Europicus
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
, Vanghea (10.XI.1950, Doliani, Macedonia), poetă și prozatoare. După absolvirea liceului la Stip, urmează Facultatea de Economie la Skopje, unde locuiește și azi. S.-M. scrie în grai aromân, ca și în slavo-macedoneană. În aromână i-au apărut mai multe culegeri, între care Lilice (1988), titlu ce trimite
STERVIU-MIHANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
viu, dureros, cum sună și transpunerea versurilor ei în română: „De ce, pe orizontul/ Unde m-am ivit ca aromâncă,/ Mă trezesc noapte de noapte/ Și aud un freamăt, - Un grai vechi, din adâncuri?...// E freamătul bunicilor,/ E graiul aromânilor!”. Ca prozatoare, S.-M. se înscrie în categoria autorilor cu o scriitură supravegheată, care recurg în mod obișnuit la metaforă, la parabolă, definitorie atât pentru subiectul abordat, cât și ca discurs personal. SCRIERI: Lilice, 1988; Lândura, Skopje, 1989; Vreari fără mardzină, 1990
STERVIU-MIHANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
ȘTEFĂNESCU, Daniela (18.VII.1952, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei-Claire (n. Birmberg) și a dramaturgului Mircea Ștefănescu. Absolventă a Liceului German din București (1971), se înscrie la Facultatea de Limbi Străine, secția germană-engleză, obținând licența în 1975. Profesoară de limba germană la Liceul „23 August
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
, Margareta (16.III.1897, Buzău - 9.IX.1991, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Aureliei (n. Iosif) și a lui Iancu Vainberg, comerciant, și soția poetului Paul Sterian. După absolvirea Școlii Evanghelice din București, unde îl are profesor de limba română pe Ioan Slavici, face studii de artă la Paris
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
Mircea Iorgulescu, „Castelul de apă”, LCF, 1973, 9; Felea, Secțiuni, 371-376; Nicolae Balotă, „Aud cântând America”, RL, 1974, 10; Raicu, Critica, 215-217; Emil Manu, Polivalența Margaretei Sterian, SPM, 1977, 357; Dan Hăulică, Margareta Sterian, CNT, 1977, 39; Sorin Titel, Două prozatoare, RL, 1977, 46; Felea, Aspecte, I, 224-227, II, 42-46; Tudor-Anton, Ipostaze, 158-162; Olga Bușneag, Margareta Sterian, București, 1977; Nicolae Manolescu, Drumuri ale creației, RL, 1978, 17; Sultana Craia, Oblic peste timp, LCF, 1980, 8; Lit. rom. cont., I, 452; Alex
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
STAHL, Henriette Yvonne (9.I.1900, Saint-Avold, Franța - 25.V.1984, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Alexandrinei Blanche Boeuve, profesoară, și a lui Henric Stahl, profesor și literat; sociologii Henri H. Stahl și Șerban Voinea sunt frații ei (cel de-al doilea doar prin mamă). Venită în țară în 1901, S. va
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
de pământul abia dobândit prin moartea soțului. E obligată, totuși, să o facă. Procesul mutației sufletești nu e nicidecum plauzibil, însă traiectul acestuia până la deznodământul convențional evoluează în cadre veridice. Cu a doua carte, culegerea de nuvele Mătușa Matilda (1931), prozatoarea trece din lumea satului în spațiul citadin și interesul ei se deplasează de la social la psihologic. Centrul de greutate al narațiunilor e dat de dramele și procesele interioare ale unor personaje, mai cu seamă feminine. În nuvela titulară, o adolescentă
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
V, 31-35, VII, 84-85, IX, 304-307, XII, 259; Aderca, Contribuții, II, 350; Sebastian, Eseuri, 290-294; Cioculescu, Aspecte, 303-304; Papadima, Creatorii, 359-361; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 310-311; Călinescu, Ist. lit. (1941), 658, Ist. lit. (1982), 742; Nicolae Manolescu, Profilul unei prozatoare, CNT, 1966, 15; Negoițescu, Scriitori, 290-295; Piru, Panorama, 310-313; Valeriu Cristea, „Nu mă călca pe umbră”, RL, 1969, 14; Negoițescu, Însemnări, 113-123; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 196-199; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 429-432; Constantin, A doua carte
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
1981, 38; Craia, Fețele, 165-167; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 196-204; Cosma, Romanul, I, 285-286; Cristian Moraru, „Adâncul” și „culmea”, RL, 1989, 11; Henriette Yvonne Stahl, RRI, III, 486-487, passim; Negoițescu, Ist. lit., I, 254-256; Zaharia-Filipaș, Retorică, 75-95; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 212-254; Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu Henriette Yvonne Stahl, București, 1996; Daniel Cristea-Enache, Povara și răsplata lucidității, ALA, 1997, 358; Teodor Vârgolici, Confesiunile Henriettei Yvonne Stahl, ALA, 1997, 390; Popa, Ist.
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
, Passionaria (30.IV.1946, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Virginiei Stoicescu (n. Constantinescu), învățătoare, și a lui Ștefan Stoicescu, economist. Urmează școala elementară la Râmnicu Sărat, apoi Liceul Pedagogic din Buzău (1961-1965) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
în România, într-un nonconformism tolerat de regimul Ceaușescu. Despre Deșliu nu se menționează că este și un fost proletcultist privilegiat în anii '50, într-o lume, binecunoscută de D. Schlesak, ca rămânând una a "minciunilor verosimile", cum o prezintă prozatoarea dictaturii din Est, Herta Müller. Întoarcerea exilatului transilvan nu devine sosire ori rămânere, ci o pură călătorie "acasă", încheiată cu o imposibilă regăsire. Autorul cărții trăiește un dublu eșec. Nu-și va regăsi nici meleagul natal, după care a tânjit
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
Scala din București. Debutează la 9 iulie 1964 în „Gazeta literară” cu schița Timbrul, apoi mai colaborează la „Contemporanul”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul” ș.a. Prima lui carte, romanul Vestibul, apare în 1967 și este distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Prozatoarea Tita Chiper a fost soția lui. Intens comentate la vremea apariției, romanele lui I. - Vestibul, Interval (1968), Cunoaștere de noapte (1969), Păsările (1970; Premiul Academiei Române și Premiul Uniunii Scriitorilor), Apa (1973), Iluminări (1975), Racul (1976) - aduc în literatura română a
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
, Sonia (pseudonim al Arianei Lewenstein; 15.V.1931, București), prozatoare. Este fiica Antoniei Lewenstein (n. Reissman), funcționară, și a lui Mordco Lewenstein, comerciant. A urmat școala primară (1938-1942), liceul și Facultatea de Filologie (1949-1953) la București. Debutează cu proză în 1947 la „Revista elevilor”, colaborează și la alte publicații pentru
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
o onomastică aproape transparentă, cohorte de aluzii la mai-marii zilei din dictatura ceaușistă, exerciții de dexteritate fabulatorie, drame singulare cu valoare de destin etnic, nu fără un pigment ludic, toate acestea nu pot ascunde „fenomenologia letalului”. Cum remarca Ion Vartic, prozatoarea „devine un anatomopatolog îndurerat și patetic, precis și crud însă, care descrie cu minuție «priveliștea cadavrului uman» încă viu și apoi imediat după extincție”. SCRIERI: Cei dintr-a V-a (în colaborare cu Victor Vântu), București, 1952; Ghiduș Arcăduș, București
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]