1,374 matches
-
fost observată și descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră, această viroză a fost identificată pe pomii bătrâni din Transilvania, în anul 1962, de către E. Docea. Virusul poate infecta mărul, părul, gutuiul, piersicul, caisul, prunul, cireșul și vișinul, precum și unele specii ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate în luna
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1938. În țara noastră, această viroză a fost identificată pe pomii bătrâni din Transilvania, în anul 1962, de către E. Docea. Virusul poate infecta mărul, părul, gutuiul, piersicul, caisul, prunul, cireșul și vișinul, precum și unele specii ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate în luna iunie. Pe frunze apar pete de decolorare sub formă de benzi, inele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unor virusuri a determinat pe cercetători să le numească virusuri ce apar încet. Cercetările întreprinse în țara noastră arată că, din punct de vedere al infectării cu virusuri latente, pe primul loc se situează mărul, urmat de păr, cireș și prun. Transmitere-răspândire. În România, mărul s-a găsit infectat cu următoarele virusuri latente: pătarea clorotică a mărului (Chlorotic leaf spotCLS), epinastia lui Spy 227 (Spy 227 epinasty E), declinul lui Spy 227 (Spy 227 decline SD), rugozitatea scoarței (Scaly bark SB
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5 %, înainte de înflorit, urmate de tratamente cu produse care au fost recomandate la rapănul merilor. 9.1.14. Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. Ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
15% (2 t.p. 21z); Rovral 50 PU 0,1-0,15% (t.p.21 z.); Sumilex 50 PU0,1% (t.p.14 z.); Sumilex 50 WP-0,1% (t.p.14 z.); Konker 0,125% (t.p.21z). 9.3. Bolile prunului Viroze 9.3.1. Vărsatul prunelor Plumpox virus ({harka disease) Această boală virotică mai este cunoscută și sub denumirea de șarka. Este apreciată ca una dintre cele mai periculoase boli ale prunului, atât prin pagubele produse, dar mai ales prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
0,125% (t.p.21z). 9.3. Bolile prunului Viroze 9.3.1. Vărsatul prunelor Plumpox virus ({harka disease) Această boală virotică mai este cunoscută și sub denumirea de șarka. Este apreciată ca una dintre cele mai periculoase boli ale prunului, atât prin pagubele produse, dar mai ales prin extinderea mare pe care o are în țările din Balcani. Boala a fost observată prima dată în Macedonia, în timpul primului război mondial și a fost parțial studiată de către D. Atanasoff (1932), în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost semnalată în anul 1922 de către Tr. Săvulescu. Cercetările ulterioare au arătat că vărsatul prunelor este mult răspândit, atât în pepiniere cât și în livezi, în multe județe din Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania (Al. Lazăr și col., 1974). În afară de prun, virusul mai atacă și alți pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzărul și corcodușul. Simptome. Atacul se manifestă pe frunzele și pe fructele de prun. Pe frunzele complet dezvoltate, se formează pete de culoare verde-deschis sau gălbui, de formă circulară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în multe județe din Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania (Al. Lazăr și col., 1974). În afară de prun, virusul mai atacă și alți pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzărul și corcodușul. Simptome. Atacul se manifestă pe frunzele și pe fructele de prun. Pe frunzele complet dezvoltate, se formează pete de culoare verde-deschis sau gălbui, de formă circulară sau semilunară, răspândite pe întreaga suprafață. Simptomele pot apare vizibile în cursul lunilor mai-iunie și septembrie-octombrie. În timpul lunilor călduroase de vară simptomele dispar, putându-se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de recoltă. De asemenea, în fructele atacate se găsesc cantități reduse de zahăr, comparativ cu cele sănătoase, așa încât, prunele căzute nu sunt bune nici pentru țuică. Pete sau inele de decolorare apar chiar și pe sâmburi. Transmitere-răspândire. Unele soiuri de prun reacționează puternic la infecția cu acest virus, prin oprirea în creștere a pomilor tineri și prin reducerea simțitoare a recoltei, atât cantitativ cât și calitativ. Soiurile sensibile la această boală sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Bistrița, Vânăt de Italia, Washington
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Rezultate bune se obțin prin folosirea de altoi proveniți de la pomii sănătoși din câmpul III al pepinierei. Pepinierele vor fi amplasate în zone în care plumpoxul este absent; de asemenea, ele trebuie să fie cât mai îndepărtate de livezile de prun. Pomii afectați de boală vor fi distruși; pepinierele vor furniza numai material absolut sănătos. În timpul perioadei de vegetație se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Nu se vor folosi portaltoi vegetativi, ci numai generativi. Se vor distruge buruienile și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Anglia în 1931 de unde s-a răspândit aproape în toată lumea. E.F. Smith descrie boala în anul 1902. La noi în țară, Elena Bucur și col. (1960) au studiat această bacterioză care este destul de răspândită. Boala poate fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anul 1902. La noi în țară, Elena Bucur și col. (1960) au studiat această bacterioză care este destul de răspândită. Boala poate fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori cu arsurile produse de diferite soluții chimice. Pe aceste organe apar pete circulare, variind ca dimensiuni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
0,5 %, Captan-0,2 % sau Mancozeb-0,3 %. Aceste tratamente trebuie repetate la intervale de 10-15 zile în funcție de condițiile climatice. Produsele amintite au efect și împotriva reinfectării cu diferite alte ciuperci fitopatogene. Boli produse de ciuperci 9.3.3. Hurlupii Taphrina pruni Boala este cunoscută de foarte multă vreme și este răspândită în țările europene și unele țări asiatice pe soiurile de prun, mălin și porumbar. Simptome. Boala se manifestă la începutul lunii mai, pe fructele tinere; cele atacate au o culoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au efect și împotriva reinfectării cu diferite alte ciuperci fitopatogene. Boli produse de ciuperci 9.3.3. Hurlupii Taphrina pruni Boala este cunoscută de foarte multă vreme și este răspândită în țările europene și unele țări asiatice pe soiurile de prun, mălin și porumbar. Simptome. Boala se manifestă la începutul lunii mai, pe fructele tinere; cele atacate au o culoare galbenă-verzuie și sunt mult mai mari decât cele sănătoase. Pulpa este mult mărită, determinând alungirea fructelor și o ușoară încovoiere a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zbârcesc, se brunifică și cad în masă (fig. 158). Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu în muguri și ramuri, atacul fiind favorizat de primăverile reci și umede. Sporii care apar pe hurlupi răspândesc ciuperca în primăvară. Dintre soiurile de prun sunt mai atacate: Vinete românești, De Bistrița, Grase românești, Pozegaca. Soiurile românești care au ca genitori Tuleu gras și Rivers timpuriu, nu au suferit atac de Taphrina. Prevenire și combatere. Se recomandă tratamente la dezmugurit, sau în faza de buton
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
500 SC-0,2 % (2 l/ha); Gr.L: Cuprozir 50 PU-0,2 %; Metozir S 60 PU 0,3 % (6 kg/ha) (t.p. 14 z.); Systhane C-0,1 % (2 kg/ha); Systhane C PU-0,1 %. 9.3.4.Făinarea prunului Podosphaera tridactyla Boala nu produce pagube mari în livezile de prun, însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoși din pepiniere în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2 %; Metozir S 60 PU 0,3 % (6 kg/ha) (t.p. 14 z.); Systhane C-0,1 % (2 kg/ha); Systhane C PU-0,1 %. 9.3.4.Făinarea prunului Podosphaera tridactyla Boala nu produce pagube mari în livezile de prun, însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoși din pepiniere în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala nu produce pagube mari în livezile de prun, însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoși din pepiniere în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pepinieră cu Zeamă sulfocalcică 2 %, Sulfomat PU-4 kg/ha, Karathane-0,05 % (după apariția bolii) sau cu Befran 25 EC-0,1 %. 9.3.5. Pătarea roșie a frunzelor Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apariția bolii) sau cu Befran 25 EC-0,1 %. 9.3.5. Pătarea roșie a frunzelor Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început, atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primăvară, aproximativ după scuturarea florilor, sporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și produc noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu spori în primăvară sunt mai puține, în cazul când pe frunzele de prun căzute în timpul iernii, se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care distruge filamentele ciupercii. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul frunzelor atacate de Polystigma rubrum, cât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul frunzelor atacate de Polystigma rubrum, cât și în interiorul fructificațiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea sporilor. Ciuperca mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Dintre soiurile de prun cele mai atacate sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Tuleu gras, Anna Späth, d'Agen, Roșior văratec, Gras românesc, Renclode d'orăe, Galbene etc. Mijlociu atacate sunt soiurile: Stanley, Renclod verde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul frunzelor atacate de Polystigma rubrum, cât și în interiorul fructificațiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea sporilor. Ciuperca mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Dintre soiurile de prun cele mai atacate sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Tuleu gras, Anna Späth, d'Agen, Roșior văratec, Gras românesc, Renclode d'orăe, Galbene etc. Mijlociu atacate sunt soiurile: Stanley, Renclod verde, Bărdace de Cotnari, Washington
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul frunzelor atacate de Polystigma rubrum, cât și în interiorul fructificațiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea sporilor. Ciuperca mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Dintre soiurile de prun cele mai atacate sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Tuleu gras, Anna Späth, d'Agen, Roșior văratec, Gras românesc, Renclode d'orăe, Galbene etc. Mijlociu atacate sunt soiurile: Stanley, Renclod verde, Bărdace de Cotnari, Washington. Mai puțin atacate sunt soiurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Anna Späth, d'Agen, Roșior văratec, Gras românesc, Renclode d'orăe, Galbene etc. Mijlociu atacate sunt soiurile: Stanley, Renclod verde, Bărdace de Cotnari, Washington. Mai puțin atacate sunt soiurile: Nectarina roșie, Centenar, Silvia, Renclod violet, Gălbioare și Rivers. Soiurile de prun se comportă diferit față de această ciupercă. Printre soiurile rezistente la această boală amintim: Tuleu gras, Renclod d'Altan, Renclod verde, Roșior văratic etc., iar ca sensibile: Vinete românești, De Bistrița, Vinete de Italia, D'Agen și Anna Späth. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]