1,028 matches
-
în care se discuta despre situația și soarta clasei muncitoare. Impresionat, Marx scrie un articol în care propunea schimbarea societății cu una socialistă, singura în măsură să amelioreze situația clasei oprimate, și critica guvernul. Ziarul a fost interzis de către autoritățile prusace, iar Marx adus în situația de a fi arestat. Se căsătorește repede cu prietena sa, Jenny von Westphalen, fiica baronului von Westphalen, un membru proeminent al orașului Trier și al nobilimii prusace, fratele său mai mare fiind Ministru de Interne
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
critica guvernul. Ziarul a fost interzis de către autoritățile prusace, iar Marx adus în situația de a fi arestat. Se căsătorește repede cu prietena sa, Jenny von Westphalen, fiica baronului von Westphalen, un membru proeminent al orașului Trier și al nobilimii prusace, fratele său mai mare fiind Ministru de Interne în Prusia, într-o perioadă de restriște 1850-1858, și, împreună, pleacă în Franța unde i s-a oferit postul de editor la un jurnal politic, Anale franco-germane. Printre colaboratorii revistei erau vechiul
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
program politic. A fost expulzat din Belgia și s-a întors la Paris. O lună mai târziu, este somat să părăsească Franța. Singura țară dispusă să-l primească a fost Anglia, primul ministru de atunci refuzând cererile repetate ale guvernului prusac de a-l expulza. Pe 14 septembrie 1849 ajunge în Anglia, unde începe o perioadă deosebit de grea, plină de privațiuni materiale, dar și de drame în familie (au părăsit apartamentul în care locuiau pentru că nu au plătit chiria, mutându-se
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
obiceiuri și experiențe istorice. Să ne gîndim la cazul Poloniei, care ilustrează bine acest punct de vedere. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea, după împărțirile din 1772, 1793 și 1795, Polonia era ocupată de Imperiul Rus, monarhia habsburgică și regatul prusac. Nobilimea ei (szlachta) a răspuns prin susținerea unei conștiințe naționale distincte. În timpul secolului al XIX-lea, acești polonezi s-au considerat (și au fost considerați de toți) luptători pentru libertatea umanității, o națiune martirizată pentru cauza libertății democratice de pretutindeni
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
răspunderea de a o pune în aplicare. Iar cînd monarhia a fost abolită în 1792, națiunea a devenit sursa titulară a suveranității. "Trăiască națiunea!", strigau soldații francezi o lună mai tîrziu, la Valmy, în timp ce se aruncau în lupta împotriva armatei prusace. Tot ce fusese regal devenise național. Națiunea avea chiar și propria sa emblemă, steagul național tricolor, care a înlocuit steagul alb al Casei de Bourbon. Noul spirit al naționalismului apăruse. Lupta pentru identitate națională a devenit fundamentală, aducînd cu ea
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
despre apariția generațiile spontanee, contribuind la progresul biomedicinei. Rudolph Carl Virchow (1821-1902), medic, antropolog, biolog, scriitor, editor și politician, este unul dintre pilonii sănătății publice, asemănător lui Pasteur, supranumit "părintele patologiei moderne". A studiat medicina și chimia la Academia Militară Prusacă din Berlin și și-a început activitatea la Spitalul Caritatea, sub îndrumarea profesorului Johannes Peter Müller64 care a îndreptat și pașii lui Theodor Schwann. Faptul acesta scoate și mai pregnant la lumină aportul necelebrităților (rămase în umbra reflectoarelor) la desenarea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pentru mai multe decenii, să se evite o conflagrație continentală generalizată. În secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX au existat mai multe momente când marile puteri s-au luptat între ele (războiul din Crimeea sau etapele expansiunii prusace sunt doar câteva exemple), însă urmările au fost limitate oricum, incomparabil mai mici ca anvergură și durată decât cele din perioada precedentă. Declanșarea primului război mondial a semnificat faptul că securitatea internațională nu a mai putut fi păstrată de principalii
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
rând, este vorba de imaginea monumentului. Berlinul imperial este marcat, din loc în loc, de edificii istorice care îi celebrează pe învingătorii timpurilor: statuile lui Frederic Wilhelm și ale reginei Luise din Tiergarten sau Coloana Victoriei, Siegersäule, ridicată în cinstea victoriilor prusace. Din punct de vedere istoric, acestea sunt, de fapt, edificii ale uitării, nu ale amintirii. La fel ca scrisul din Phaidros, al lui Platon, monumentul „va aduce cu sine uitarea în sufletul celor care-l vor deprinde, lenevindu-le ținerea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
regele României) și a plecat în Portugalia, unde a murit. Carol I, regele României (1839-1914) - a fost principe în perioada 1866-1881 și rege al României în perioada 1881-1914. A fost fondatorul monarhiei României, dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. Provenea dintr-o familie prusacă și a beneficiat de o educație severă, pentru că a fost dedicat carierei militare. După venirea pe tron, principala preocupare a fost recunoașterea României pe plan internațional, progresul economic și modernizarea statului român. S-a căsătorit în 1869 cu regina Elisabeta
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
turcilor și puterea crescîndă a familiei Hohenzollern de Brandenburg, Habsburgii din Austria nu mai exercită asupra Imperiului ruinat și divizat decît o autoritate derizorie. În nordul Europei, hegemonia suedeză instaurată la mijlocul secolului al XVII-lea este amenințată de creșterea puterii prusace. Dar în afara acesteia, Suedia nu are în față decît o Rusie semi-barbară și o Polonie micșorată. Timp îndelungat dominată de mongoli, Rusia se eliberează la sflrșitul secolului al XV-lea și la începutul secolului al XVI-lea, sub domniile lui
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Europa centrală și cea mediteraneană reprezintă domeniile aristocrațiilor tradiționale, legate de semnele importanței lor: proprietarii de pămînturi din Rusia, nobilimea austriacă care, pentru a se deosebi de parveniții înnobilați, stabilește diferențele care se impun, în Almanahul de la Gotha (1763); aristocrația prusacă, care are privilegiul de a poseda fiefuri și iobagi, care se include în Almanah; aristocrații din Italia, dedați leneviei pe domeniile lor (latifundia) date în exploatare, sau Granzii de Spania cu trufia lor structurală... Locul pe care îl ocupă nu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lor, aducînd-o la Curte și încredin-țîndu-i funcții în armată sau în administrație. Ea furnizează deci cadrele principale ale statului, care copiază modelul francez al monarhiei absolute sub masca ideilor filosofice care îl numesc "despotism luminat". Așa se întîmplă cu nobilimea prusacă, formată din ofițeri și din funcționari, sau cu cea rusă, de care țarii se folosesc respectînd cinul, scara ierarhică nobiliară. La polul opus al acestei nobilimi, a cărei putere se bazează pe proprietatea funciară și funcțiile administrative și militare, se
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
delegați ai Senatului ar fi fost plasat în fiecare oraș de frontieră pentru a veghea la respectarea prevederilor tratatului. Ironizat de Voltaire, criticat de Rousseau, acest timid proiect amintește unele din dispozițiile actualei Organizații a Națiunilor Unite. În 1795, filosoful prusac, Immanuel Kant propune la rîn-dul său un proiect de uniune confederală. Fiecare dintre state și-ar păstra libertatea în cadrul unei federații a cărei legislație ar fi fondată pe "spiritualitatea universală". În sfîrșit, înainte ca Revoluția să schimbe radical condițiile vieții
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
au emigrat, și printr-o lentă deplasare de trupe care amintește de războaiele din secolul al XVIII-lea. Revoluția este îndelung paralizată de încetineala intenționată cu care regele conduce războiul. Canonada de la Valmy (20 septembrie 1792), în care puternica infanterie prusacă trebuie să se retragă, dezavantajată de șederea prelungită în noroaiele din Lorena și de dizenterie, marchează totuși o schimbare radicală a situației. Silite mult timp să se apere, armatele franceze trec la ofensivă și cuceresc malul stîng al Rhinului, Nice
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în serviciul statului decis să-și afirme identitatea în fața francezilor. Fără să participe la această mișcare populară, regele Prusiei, suveran din vechiul regim, se folosește de ea pentru a moderniza și a consolida eficacitatea statului său. Reformatorii adaptează la societatea prusacă noile principii impuse de francezi. Ei abolesc iobăgia, drepturile feudale și corvoada, dar lasă nobilimii vastele ei domenii și dreptul de a împărți dreptatea. Corporațiile sînt desființate: burghezii și țăranii capătă dreptul de a poseda pămînt. Un embrion de reprezentare
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
drepturile feudale și corvoada, dar lasă nobilimii vastele ei domenii și dreptul de a împărți dreptatea. Corporațiile sînt desființate: burghezii și țăranii capătă dreptul de a poseda pămînt. Un embrion de reprezentare politică este instaurat odată cu alegerea consiliilor municipale. Armata prusacă se debarasează de generalii învinși în 1806, care sînt înlocuiți cu cadre noi, dinamice și instruite cu grijă. În sfirșit, dispozițiile tratatului de la Tilsit, care interzic serviciul militar și limitează efectivele armatei, sînt eludate. Dar elementul caracteristic al acestei renașteri
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se debarasează de generalii învinși în 1806, care sînt înlocuiți cu cadre noi, dinamice și instruite cu grijă. În sfirșit, dispozițiile tratatului de la Tilsit, care interzic serviciul militar și limitează efectivele armatei, sînt eludate. Dar elementul caracteristic al acestei renașteri prusace, susținută de naționalismul german în formare, este importanța mișcării intelectuale. Aceasta zdruncină Germania glorificînd sentimentul național și cultivînd ura împotriva Franței. Școlile și "gimnaziile" (licee) se înmulțesc, în timp ce Berlinul devine centrul acestei "deșteptări" culturale și naționale. În iarna din 1807-1808
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
popoarele supuse văd prăbușindu-se un Imperiu împotriva căruia se ridică forța sentimentului național. Prudența regelui Prusiei este învinsă de presiunile patrioților germani, care îi cer să ia conducerea unei cruciade împotriva francezilor. Generalul Blücher scrie lui Scharnhorst, reorganizatorul armatei prusace, în ianuarie 1813: "Dacă Majestatea Sa, regele nostru, și toți prinții germani alături de întreaga națiune nu iau hotărîrea de a extermina de pe pămîntul nostru această pacoste de francezi, inclusiv Bonaparte cu toată clica sa, cred că nici un german nu va
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
soțului ei să-i protejeze țara natală de germani. Astfel Franța s a grăbit să intre în lupta. La 19 Iulie 1870 Franța a declarat război Prusiei, iar în luna Noiembrie a aceluiași an Parisul se află sub asediul trupelor prusace. Odată cu Parisul și decorurile și costumele pentru reprezentația de la Cairo, pregătite sub supravegherea lui Du Locle și a lui Auguste Mariette, au devenit inaccesibile. Lucrul s-a oprit din cauza lipsei de muncitori și, în ori ce caz, era imposibil de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
timp. În Franța, perioada atentatelor anarhiste precedă războiul din 1914, însoțind, în contrapartidă, un vag antimilitarism activ; de asemenea, revoltele din Irlanda și din Europa centrală, mișcările naționaliste. Deoarece chiar din acest moment apar semnele ripostei Rusiei, neliniștită de amestecul prusac în afacerile sale interne, prin revoluționari infiltrați. Istoria nu mai este țesută atunci decît dintr-un război și o revoluție în realitate cele două fețete ale luptei care opune două imperii, ca prim cîmp de bătălie, o Europă ezitantă în
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
proporțională împiedica dezvoltarea unui sistem bipartit și obținerea unei majorități absolute"3. Imediat ce a devenit cancelar, la 30 ianuarie 1933, și având la dispoziție pentru partidul său posturile care contau, Hitler, "Cancelaria, cu permisiunea de a folosi Articolul 48; Ministerul prusac de Interne și Ministerul Național de Interne"4 Hitler a acționat cu repeziciune punând în mișcare preluarea integrală de către partidul nazist a controlului total asupra statului și a societății germane 5 instaurând în mai puțin de jumătate de an6 un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică orice iluzie” <endnote id="(366, pp. 109 și 131-132)"/>. O presupusă calitate maximală (frumusețea evreicelor) este dublată și astfel anihilată de un presupus defect maximal (murdăria lor). Cam același limbaj folosesc consulul prusac la București În 1824 („Cine sunt mai murdari decât turcii, țiganii și evreii ?” ; <endnote id="cf. 743, p. 46"/>), francezul Raoul Perrin În 1839 („rasa aceasta [= evreii] Întâlnită pretutindeni și care, În Orient, se cunoaște după dezordinea și murdăria ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
străini <endnote id="(215, p. 63)"/>. Și Radu Rosetti vorbea despre „numeroșii meseriași jâdovi” din Moldova acelor ani <endnote id="(680, p. 145)"/>. Pe la mijlocul seco lului al XIX-lea, J.F. Neigebauer - un om care cunoștea foarte bine situația, fiind consulul prusac la Iași - scria următoarele : „Marea problemă pe care alte state n-au rezolvat-o Încă, și anume aceea de a-i atrage pe evrei spre meserii, este În Moldova rezolvată. O mare parte a evreilor din Iași trăiesc din munca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Acest lucru a fost mărturisit de ministrul de externe Grammont agentului român I. Strat, aflat la Paris. În același timp, Strat a fost Însărcinat de Împărat să-i transmită prințului Carol că se poate bizui pe el. Izbucnirea războiului franco - prusac la 18 iulie 1870 a produs neliniște la București. Astfel, În cadrul Camerei s-a produs o răsunătoare interpelare a lui Nicolae Blaremberg care declara „orice altă politică decât o politică franceză, ar fi contrară sentimentelor națiunii și aspirațiilor seculare ale
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
celor care vedeau În „problema evreiască” un pericol național, care ajunsese să fie considerat „evreofil”, a rămas și mai surprins de atitudinea acestora. I-a mărturisit lui Alexandru Pisoski „trebuie să-mi schimb politica În „chestiunea evreiască....voi introduce legea prusacă din 1864, care nu admite naturalizarea evreilor decât dacă dovedeau că sunt titrați și patrioți”. Pisoski nota la 24 februarie 1917 „Carp găsește că ovreii sunt astăzi atotputernici și că dau germanilor povețile cele mai rele”. Și astfel, Într-o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]