1,192 matches
-
pradă. Această lectură devine posibilă pe fondul investigațiilor freudiene, a popularității de care se bucura neurologul Charcot la Viena, ale cărui opere erau traduse chiar de către Freud, dar și a unui presupus interes sau familiarizare a lui Klimt cu vulgata psihanalitică. Pe acest fond este inserată și tema femeii fatale, înscrisă în tipologia isteriei: "Legătura patologiei isterice cu sexualitatea, concluzia observației clinice, furniza atunci o cauțiune științifică multiplelor variațiuni pe tema femeii fatale care apărea în literatură"362. Raporturile trasate între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al unui complex oepidian, apare obsedant în pictura lui Khnopff, transpusă la nivelul visului și a unor teme prin excelență decadente, precum cea a lui Oedip și a Sfinxului. Prezența florii indică aici într-un plan simbolic cu corolarul implicațiilor psihanalitice caracterul litigios al prezenței feminine, atracția răului fiind dublată de imaginea lilială, angelică a femeii al cărui veșmânt o închide ca într-o armură inexpugnabilă. În Un înger (1889), imaginea androgină a îngerului este speculată și la nivelul "vestimentației". Dacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de ani de periple [...] pe toate mările" "chefurile pînă la ziuă s-au ținut lanț" " Cum dam de fund, nenea Scarlat [...] îmi făcea numaidecît rost de împrumut cu dobînzi sălbatice" "înțărcase bălaia" Probatoriul nu reușește, cred, să fie incriminant însă, psihanalitic, ar putea demonstra că intenția de a-și ucide tatăl deja mort nu i-a reușit în totalitate lui Mateiu fiu risipitor terorizat de modelul tutelar care, în esență, l-a generat impunîndu-l în dubla postură în care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
primare ale cetății lui Los. Este demn de semnalat și faptul că Golgonooza împrumuta, conștient sau inconștient, forma unei mandala (termen sanscrit desemnând "cercul"), o figură geometrica larg răspândită în estetică religioasă orientala, sugerând armonia și comunicarea ideală. Urmând descrierea psihanalitica executată de Jung, Gallant observa că "mandalele exprimă ideea de ordine și de echilibru. Multe iau forma unor sfere rotitoare; alte motive mandalice sunt grădinile, ochii, rotile, orașele" (1978, p. 56). În opinia mea, aceasta observație se aplică perfect perspectivei
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Raymond Thomas. (2) "Istoria identităților, destinelor, istoria diferențelor, Istoria populației franceze este întîlnirea unei Națiuni cu poporul ei." Cartea prezentată: Istoria populației franceze, sub coordonarea lui Jacques Dupaquier. (3) "Dreptul, istoria, literatura și experiența clinică sînt decorul acestui prim eseu psihanalitic care redă un tablou al moștenirii." Cartea prezentată: Moștenirea și psihopatologia ei, de Eric Toubiana. (4) "Moștenirea este o trecere, ea se află la răscrucea vieților. Este un schimb și un rit. Un mănunchi de obiceiuri, de tradiții. Este oglinda
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este întruchiparea "ideii platoniciene de bărbat" spre care aspirase întotdeauna Ana și în egală măsură, dar din alt unghi, un om al opțiunii scelerate, adevăratul geniu al răului; Bandi, "un psihozat", "un inadaptat absolut" a cărui crimă are "resorturi curat psihanalitice". Slavici însuși e trecut prin "sita măruntă" a unei investigații ce se revendică de la Freud și Jung totodată. Rezultatul oferă, după părerea criticului − psiholog al fenomenului literar − dezlegarea unei enigme: izbânda personajelor asupra creatorului lor, o conștiință etică până la rigiditate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
calea sau căile pentru alți inițiați, se dovedește a fi și profesorul Cornel Ungureanu atunci când se oprește asupra textelor slaviciene. Apropierea dintre cei doi critici mai sus amintiți e mai mare decât am crede. Informațiile de ordin sociologic, psihologic, chiar psihanalitic dau savoare și culoare monografiei profesorului de la Timișoara dedicată scriitorului ardelean și apărută în 2002 în Colecția Canon a Editurii Aula din Brașov. Caracterul incitant al textului critic rezultă însă mai cu seamă din analiza arhetipală de subtext prin care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ultimul act al izbucnirii nebuniei"129. În același spirit, dar cu alte instrumente, cele ale psihanalizei, va aborda și George Munteanu, aproape treizeci de ani mai târziu, destinul lui Bandi și al lui Hubăr vorbind despre "crima de resorturi curat psihanalitice"130. Demersul nostru nu își propune să caute argumente pentru o schimbare de perspectivă asupra operei lui Slavici în sensul unei noi încadrări referențiale: naturalismul, dar scoate, fără îndoială, la iveală apartenența lui Slavici la o literatură realist-naturalistă cum o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unor "novele din popor". Mutația perspectivei critice s-a produs în alt plan, cel al investigării tipului de scriitură propus. De la Magdalena Popescu la George Munteanu sau Vasile Popovici s-a vorbit mult despre Mara ca roman abisal al resorturilor psihanalitice sau al inconștientului, al firilor tari ca Persida sau Mara sau slabe ca Hubăr, Națl, Bandi. Lui Nicolae Manolescu îi revine meritul de a fi observat că Slavici se oprește în Mara asupra imaginii unor clase sociale: a târgoveților, breslașilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
atâta timp singură cu acest om pe care acum îl întâlnise întâia oară în viața ei [...] și totuși nu putea să se despartă de dânsul. Putem distinge în legătura fragilă dintre Persida și Burdea o atracție și ea de tip psihanalitic dintre pacient și medic: Nu mai stătuse cu nimeni astfel, ca acum cu dânsul de vorbă, nu intrase nimeni ca el în sufletul ei, și se simțea ademenită de întregul lui fel de a fi. E neîndoielnic că Burdea are
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
anii 1848-1938, William M. Johnston menționa o nuvelă impresionistă a lui Ferdinand Kurnberger de aceeași factură ca opera scriitorului ardelean intitulată Povara tăcerii, un studiu al sufletului (1866). Profesorul american făcea observația că majoritatea scrierilor care au în centru tematica psihanalitică se axează pe problematica iubirii și a morții. Operele ,,fixează ținta" unui eveniment central, apoi își desfășoară experiența în cercuri concentrice în jurul fenomenului aflat în centru. Prin dialog și asociații libere se dau la o parte pojghițele memoriei pentru a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
doar analizat, înțeles și, mai ales, trăit în mărunta responsabilitate zilnică. Bătrânul Slavici își va supraveghea permanent conduita, realizând un portret idealizat sau construind o poză. Îi va lipsi sau va pierde pe parcurs spontaneitatea morală prin excesul inteligenței, rafinament psihanalitic, înțelegere dialectică sau "talentul" relativității. Se va așeza permanent sub semnul eticii "maximaliste", hiperelaborată și crispată. Placiditatea etică înseamnă însă absența tresăririi proprii. Tocmai atunci când pare a-și fi atins limita supremă a posibilităților sale creatoare, de fapt, el pierde
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de rațiune și logică, însă abordarea acestuia pare să lase în urmă dimensiunea spirituală a lumii străvechi și capacitatea acesteia de a da semnificație lumii 230. În secolul XX prin istoria religiilor, noul curent din antropologie, dar și prin studiile psihanalitice, apare o altă perspectivă a mitului, acesta, împreună cu simbolul, fiind considerat răspunsul conștientizării unei anumite situații în cosmos a omului, situație care implică o anumită poziție metafizică. Miturile și simbolurile reiau temele arhetipale, fixează modele exemplare pentru a da semnificație
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sensuri și semnificații pe care indivizii le acordă lumii și prin care își asigură supraviețuirea spiritului în lumea fizică, sunt înțelesurile pe care epocile le dau realității pentru a o domina și sunt formele prin care se exprimă credințele. Teoria psihanalitică a lui Jung295 susține că simbolul este veșmântul sub care se ascunde arhetipul. Prin simbol, arhetipul devine perceptibil, fie conștiinței individuale, fie conștiinței colective, aceasta din urmă articulând simbolurile în cadrul miturilor. Conform lui Jung, simbolul asigură medierea între conștient și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
creațiile sale: „cocloidice umbre se preling în clepsidre / stropi de mulțimi se aprind argintii / cu glas de aridă trahee mă-ndeamnă / un dor de cohorte pustii...” (De ce), descoperind în titlul-metaforă subtilități morale. Romanul lui Petre Rău este un subtil studiu psihanalitic. Are o structură clasică, cu un subiect ancorat în contemporaneitate, dar înveșmântat în hlamida specifică dramei antice. și prologul, și epilogul, ne oferă aceeași imagine: interiorul unei camere de spital, cu detalii descriptive care impresionează (bineștiind cum arată concretul nostru
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pentru formarea unei atitudini, fiind formată din nevoi care-l determină pe individ să aibă un anumit comportament. Voi trece în revistă, în continuare, principalele modalități în care a fost abordată motivația creativă de către câteva orientări esențiale din psihologie: - teoria psihanalitică, prin S. Freud și apoi Ernest Dichter, prezintă motivele inconștiente ca forțele dinamizatoare ale comportamentului uman, implicit în actul de creație, au rolul de motive inconștiente. Motivația inconștientă a creatorilor poate fi cunoscută prin interviuri de profunzime și teste proiective
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
parte, e bine cunoscută analogia dintre efectele cathartice ale teatrului și cele ale psihodramei metodă curativă apreciată de psihiatri, potrivit căreia "pacienții sunt actorii propriei lor drame, improvizată și dirijată de medic"58. Prin intermediul spectacolului regizat devine astfel posibil transferul psihanalitic dinspre actori spre spectatorii (psiho)dramei, fapt ce facilitează terapia cathartică a întregului grup. Așadar, prin conexiunile subterane cu inconștientul colectiv, structura afectivă a melodramei s-ar apropia și de experiența onirică (mai exact, de formele elementare ale narcisismului infantil
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și imortalizat în rama unui tablou vivant, ca în melodramă 122, cu femeia prăbușită în mijlocul scenei iar fiul-judecător surprins într-o gesticulație teatral-extatică ("cu mâinile ridicate în sus"). După cum am sugerat în treacăt, textul reclamă și o lectură în cheie psihanalitică, altminteri foarte instructivă, având în vedere că imaginația melodramatică și-a pus amprenta nu doar asupra piesei lovinesciene, ci și asupra teoriilor ilustrului doctor Freud. Din acest motiv, probabil, Maiorescu, ale cărui pretenții de "psiholog" și alienist nu erau chiar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
oricare altul") și ajunge să regrete că până în pragul bărbăției nu cunoscuse dragostea sau prietenia, fără să guste nici din "farmecul spovedirei", nici din "dulceața umilirii de sine și a cuvintelor de mângâiere, ce leagănă și aduc nădejdea". Dincolo de implicațiile psihanalitice ale comportamentului său "deviant", cu explicațiile subiacente (de-ar fi să reținem doar complexul oedipian și frustrarea ce intră în formula psihologiei resentimentului), personajul lovinescian (până aici, un "caz" tipic dintr-o serie bine ilustrată și în literatura noastră) devine
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
percepției, care dezvăluie cititorului "dependența experienței de clișeele de limbaj", în timp ce, "prin fenomenalizarea acțiunii, se dezvăluie aparența teleologică a desfășurărilor istorice, zdruncinând astfel încrederea pozitivistă în transparența cauzală a universului" (idem, p. 159). Aceeași idee o întâlnim reformulată, din perspectivă psihanalitică, în clasicul studiu semnat de Marthe Robert, Romanul începuturilor și începuturile romanului, traducere de Paula Voicu- Dohotaru, prefață de Angela Ion, Editura Univers, București, 1983 (vezi capitolul ultim, "Din ură față de roman", pp. 270-327). 85 Ien Ang, op. cit., p. 62
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu problemele și dezertorii ei în tot timpul războiului din Vietnam. Consecințele acestui fapt au fost descrise și în alte părți: revolta studenților din Berlinul de Vest care recapătă forma acțiunilor provos; Kommune II care se definește ca o "Societate psihanalitică de Artă dramatică amatoare"; violențele din 2 iunie 1967, din timpul vizitei Șahului Iranului la Berlin, soldate cu moartea unui student, înmormîntat la 8 iunie; înfruntarea dorită de conducătorii grupurilor dintre manifestanți și populația exasperată a Berlinului în decembrie 1967
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
dispreț față de muncă și de angajamentul social, aceleași sentimente de superioritate asociate unei viziuni paseiste a Pămîntului-Mamă conduc la formarea unor comunități ciudate, cum ar fi Comuna a II-a care se voia a fi "o trupă de teatru amator psihanalitic" înainte de a ajunge o fracțiune a Armatei roșii: grupul Baader. Altele, comunități rurale sînt suficiente ca prin simpla lor prezență să neliniștească satele izolate. Istoria a ceea ce ziarele numeau "ucigașii din Ardeche" nu are alt punct de plecare: o comunitate
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
acestui limbaj misterios și incitant nu mai are oprire și întoarcere pînă la capătul capătului. La începutul angajării în seria semnelor prevestitoare, femeia încă se mai simțea cuprinsă de simple bănuieli, așa că s-a decis, pe moment, pentru o cură psihanalitică de tip maniheic, încercînd să-l împace pe Dumnezeu, dar și pe Dracul. S-a dus mai întîi cu daruri la părintele Daniil Ilieș, „om mare și plin”, care, „în pustia asta de munte”, era pentru neștiutorii de carte de pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
despărțitoare de tărîmuri, omul arătîndu-se în chip de „faclă întoarsă” (reprezentare a morții în imaginarul mitologic al vechilor greci); se vede că munteanca îi punea la grea încercare pe depozitarii de cultură din satul său: preotul și baba. Un îndreptar psihanalitic i-ar fi fost mai de folos. Și, poate, nici atît. În orice caz, în zona abisală a eu-lui se pitea „un rest” cu neastîmpărate învolburări, menținînd-o pe femeia prea intens afectată în continuă alertă: „Mă gîndesc în fel și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]