1,943 matches
-
își depășește temerile, visele de agresiune, care sunt adesea recurente, încetează. Indiferent dacă cel ce visează este agresor sau este agresat, fondul rămâne același, numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau pasiv (agresat). Agenții agresori simbolizează întotdeauna partea întunecată a psihicului, ceea ce Jung numește «Umbra». În consecință, aceste vise sunt supărătoare. Cel ce visează percepe inconștient amenințarea pe care o conțin: este lăsat să întrevadă ceea ce este de obicei refulat. Umbra corespunde pulsiunilor «murdare», negative, rele, monstruozității individului. A fi agresiv
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fi reuniți sub genericul «bandit». Banditul este pus la stâlpul infamiei de către societate, deoarece amenință ordinea prestabilită. Astfel, toate visele în care apar bandiți (tâlhari, hoți, violatori și chiar asasini) vorbesc de pulsiuni respinse, refulate, puse la stâlpul infamiei de către psihic, întrucât amenință echilibrul persoanei sau conștiința sa morală. Natura și modalitățile de agresare sunt la rândul lor semnificative. Ele precizează mai mult scopul decât cauza, mai mult forma decât fondul. Astfel, furtul exprimă o daună materială, corporală sau afectivă. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o ambuscadă sau într-o cursă, a fi luat pe sus, sechestrat, răpit exprimă încătușarea forțelor vitale. Subiectul este frânat, stopat în evoluția sa. «Ceva» îl împiedică să se exprime, să fie el însuși. Acel «ceva» poate fi propriul său psihic. Răpitorul poate fi interior. Poate fi vorba de o timiditate excesivă, dar și de o conștiință morală prea severă care îl împiedică să își trăiască dorințele. Dacă, în scenariul oniric, cel ce visează scapă de agresori, interpretarea este ambiguă. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la fabule, trecând prin bestiarele medievale, animalele sunt învestite cu o puternică încărcătură alegorică. Încarnează dimensiunea instinctivă și pulsională și trimit ființa umană la condiția sa primordială și arhaică. După cum explică Jung: Animalul, care reprezintă în om partea instinctuală a psihicului, poate deveni periculos atunci când nu este recunoscut și integrat vieții individului. Acceptarea spiritului animal este condiția unificării individului, a plenitudinii înfloririi sale (Jung, ???, p. 239). În funcție de reprezentare, animalul semnifică o calitate sau o slăbiciune umană. Îl regăsim în simboluri ca
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
șoarecele prezintă un simbolism diametral opus: - șobolanul evocă murdăria, distrugerea și moartea; - șoarecele, subtilitatea, finețea și inteligența. În afară de mărime, emoțiile simțite în timpul sau la finalul visului oferă informații referitoare la interpretare. În cele două cazuri totuși, visul vorbește de profunzimile psihicului, despre ceea ce intră în joc la nivel inconștient, ascuns, secret. Mesajul este deci că trebuie să se facă lumină în această zonă de umbră, pentru a evalua influențele pozitive (șoarece) sau negative (șobolan). La fel ca zeul roman Pluton, în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ca săgeata, reprezintă preocuparea pentru atingerea unui scop, ambiția și realizarea. Mai, bâtă, ciomag Armele de mai sus intră în categoria celor mai primitive. Exprimă forța sălbatică, brutală, nediscriminantă. Asociate cu oamenii preistorici, ele pun accentul pe partea arhaică a psihicului sau pe infantilismul situațiilor trăite. Ele evocă și confruntarea autorității (bastonul polițistului), presiunile suportate pentru a înăbuși toate actele de rebeliune împotriva ordinii prestabilite, represiunea, adică refularea masivă și brutală a pulsiunilor. Trident În reprezentările tradiționale, tridentul este atribuit divinităților
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
imediate că situația prezentă trebuie trăită din plin. Lemn Lemnul simbolizează dimensiunea brută, naturală și sălbatică. Spre deosebire de materialele moderne, nu are nevoie de intervenția omului. Nu este creația omului, ci a lui Dumnezeu. Exprimă deci partea liberă și instinctivă a psihicului. Pe de altă parte, prin aspectul rustic și învechit, lemnul reprezintă și pulsiunile arhaice. În vis, îl invită pe subiect să refacă legătura cu adevăratul său eu, să se reîntoarcă la origini. Se opune artificiilor și pledează pentru natural, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de explorare, dar și de expansiune și de putere (țară bogată). Continentul european împărtășește parțial aceleași semnificații; - Africa, pământ de foc în imaginarul colectiv, asociată cu animalele sălbatice, cu savana, cu vegetația specifică, cu riturile animiste, simbolizează partea arhaică a psihicului și indică faptul că situația face apel la dimensiunea instinctuală; în funcție de scenariu, această animalitate îl sperie sau îl atrage pe cel ce visează; - Asia are o semnificație de mister și de spiritualitate; cel care visează este angajat într-un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de misterioasă. Braț, cot, umăr Brațele constituie ființa în umanitatea sa, dat fiind că, spre deosebire de animal, el nu își folosește membrele superioare pentru a se deplasa. Prin urmare, ele fac apel la umanitatea subiectului, adică la valorile morale înrădăcinate în psihicul său. Conform aceleiași analize, în opoziție cu bebelușul care merge în patru labe, brațele reprezintă maturizarea eului, simțul responsabilităților, caracterul matur al personalității. Această semnificație de responsabilitate se regăsește mai ales în simbolistica umerilor. Într-adevăr, orice referire onirică la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dar și de reparare. Unele legături s-au rupt ori s-au răcit, dar există dorința - poate inconștientă - de a regăsi unitatea pierdută, de a cârpi ce s-a destrămat. Interpretarea de față se poate aplica și diferitelor părți ale psihicului, diviziunilor interne pe care subiectul dorește să le reechilibreze. Broderia, tricotatul și croșetatul au același sens, la care se adaugă noțiunile de răbdare și de lentoare. Repararea ori reunificarea cere timp. Această imagine onirică este legată de lunga așteptare a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
apelor primordiale, al locului originar. Marea este, prin excelență, mama universului, a cosmosului și a umanității. Prezența ei în vis pune adesea accentul pe relația cu mama, personaj central al existenței. În psihologie, marea este și simbolul inconștientului, al profunzimilor psihicului. Ea ascunde comorile cele mai prețioase (corali, petrol, perle), dar și pericolele cele mai mari (monștri marini, sirene). Indică în același timp interesul de a explora inconștientul și riscul unei asemenea aventuri. Ea este, mai mult decât orice alt element
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vis, actul simbolizează cu siguranță o posibilă slăbire, dar mai ales chinuirea energiilor negative. Cel ce visează aruncă ceea ce îl încurcă și îl otrăvește. Străin, necunoscut Personajele necunoscute ce apar în vis sunt adesea reprezentări ale unei fețe ascunse a psihicului. Străinul este partea din umbră, adesea deranjantă sau angoasantă, care există în fiecare individ. Necunoscutul din vis este, din acest motiv, perceput ca amenințător. Prezența sa indică și faptul că multe dintre elementele situației sunt încă inconștiente sau ignorate. Pune
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și la figurat. Dar excrementele conțin și o forță fertilizatoare, iar bălegarul, utilizat pentru a îmbunătăți culturile agricole, constituie cel mai bun exemplu. În abordarea psihanalitică, excrementele au o semnificație și o funcție simbolică și afectivă foarte importante în structurarea psihicului. Când copilul este educat cu privire la curățenie, în stadiul anal (de la unu la trei ani) se constituie primatul funcției excretoare ca activitate generatoare de plăcere. Dispunând de materiile sale fecale, copilul dispune de lume. Freud insistă în această privință asupra comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cunoscută sau îmbrățișată de mulți. Criteriul cantității poate eclipsa criteriul calității. Poate nu-i dreptă dar e real! În al doilea rând, asistăm la o reconfigurare a stimulilor culturali printr-o altfel de accesare a acestora, având noi incidențe asupra psihicului uman. Modul de prezentare a cunoașterii stimulează noi interacțiuni între facultățile acesteia. Prezentarea informațiilor devine interactivă, favorizând osmoza dintre stimulii verbali, auditivi, vizuali, kinestezici. Constatăm astfel o rescriere și o convertire a conținuturilor culturale într-o formă digitală, creând noi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
care simte, alege, decide, comunică, atacă, ripostează, deci care trăiește subiectiv mișcarea; un astfel de studiu îl realizează psihologia și subramurile sale. Abordarea psihomotricității se circumscrie celei de-a doua viziuni, cu afirmarea clară a unității aspectelor fizic, motric și psihic ale individului. Psihomotricitatea este definită ca rezultat al integrării funcțiilor motrice și mentale sub efectul maturizării sistemului nervos, ce vizează raportul subiectului cu corpul său. A. Maigre decelează ambiguitatea de care "suferă" acest concept care ține de semnificația asocierii a
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
sportivă depinde de mai multe componente și, în cele din urmă, de personalitatea fiecărui sportiv în parte. Nu suma componentelor determină capacitatea de randament sau de performanță a sportivului, ci totalitatea lor și felul în care interacționează între ele! Un psihic solid nu înseamnă nicidecum chezășia succesului dacă calitățile fizice și pregătirea fizică în general nu se ridică la nivelul cerințelor. Un schi rapid nu are nici o valoare dacă există carențe tehnice. Nivelul tehnic în schiul alpin de performanță este întotdeauna
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
a rostului. Pe cât de densă, împietrită e materia, pe atât de abstract și nedefinit este fluxul conștiinței, a cărui instabilitate dislocă eul din realitate și îi provoacă vertijuri. Terorizat, exclus sau atras cu perfidie de materie, descumpănit de conținutul propriului psihic, personajul se simte și mai străin în lumea oamenilor, ale căror manifestări i se par hilare, artificiale. Mult mai adevărate, mai coerente par spectacolele propriu-zise - filmul, teatrul, panopticumul. Varietatea, schimbarea, repetarea, dispersarea, inutilitatea constituie cadrele ireale ale „bizarei aventuri de
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
somatofizice, psihologice și caracteriale. În această privință, lucrurile sunt bine stabilite. Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale de personalitate care, departe de a schimba sau de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile caracteriale sunt limitate de către mulți specialiști, cadrele tipologice despre care unii autori cred că răspund intențiilor Psihologiei Morale. După părerea acestor specialiști, tipurile caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem că lucrurile sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem că lucrurile sunt mult mai nuanțate și că este absolut necesar, pentru definirea și delimitarea acestor tipuri de personalitate, să se aibă În vedere, În primul rând, corelația dintre psihic și moral, iar În al doilea rând, să vedem care este diferența dintre tipurile psihologice și tipurile morale. Se impune o precizare, mai exact, o delimitare Între tipurile psihologice și tipurile morale. Tipurile psihologice iau În considerare aspectele corelate somato-psihice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
proprietatea unor corpuri de a transmite electricitatea sau căldura (Rusu, 1983). CONDUITĂ (< fr. conduite, cf. rus. konduita) - După Plas și Hagron (2001), conduita semnifică activitatea sau acțiunea sub toate formele lor, intern-subiective și extern-motoare, având în vedere întotdeauna unitatea dintre psihic și faptele de comportament. În conduită, accentul este pus pe modul de a conduce și acționa - mintal și motor - al subiectului într-o situație dată sau în situații tipice. Conduita este determinată de experiența de viață, de însușirile psihice ale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de facilitare ce ajută la dezvoltarea mișcării sau a posturii. Aceste tehnici sunt foarte variate: contact manual, întindere musculară, poziționarea, presiunea, rezistența la mișcare etc. MOBILITATE (< fr. mobilité, cf. lat. mobilitas, -atis) - Capacitatea de a fi mobil; vizează trei aspecte: psihic, articular (medical) și social. După Kiss (2007), prin acest termen se înțelege posibilitatea de a iniția o mișcare și de a o executa pe toată amplitudinea ei fiziologică. Recuperarea mobilității va implica fie recâștigarea amplitudinii articulare, fie a forței musculare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin îndeplinirea corespunzătoare a gesturilor de finețe. MUZICOTERAPIE (< fr. musicothérapie, cf. lat. musica - muzică, therapeia - îngrijire) - Activitate care se încadrează în vasta arie a psihoterapiei prin artă; valoarea terapeutică a muzicii rezultă din multiplele influențe pe care le are asupra psihicului uman datorită complexității fenomenului muzical. Muzica reprezintă arta de a exprima sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică, declanșând procese afective dintre cele mai variate și neașteptate, de la emoția muzicală, cu o gamă largă de manifestare (bucurie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de echilibru afectiv-emoțional. Debutul se produce de obicei în copilăria timpurie sau în adolescența precoce, putând duce la apariția tulburărilor de personalitate antisociale (Străchinaru, 1994). Tulburările psihomotrice - după De Meur și Staes (1988) - sunt „tulburări instrumentale”, consfințind astfel legătura dintre psihic (centru de comandă) și fizic instrument de execuție. Deficitul psihomotor nu se manifestă într-o manieră specifică și localizată. Apar tulburări difuze ale comportamentului motor și ale celui psihic. Din punctul de vedere al motricității, deficitul se manifestă complex, interesând
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Meur și Staes (1988) - sunt „tulburări instrumentale”, consfințind astfel legătura dintre psihic (centru de comandă) și fizic instrument de execuție. Deficitul psihomotor nu se manifestă într-o manieră specifică și localizată. Apar tulburări difuze ale comportamentului motor și ale celui psihic. Din punctul de vedere al motricității, deficitul se manifestă complex, interesând echilibrul static și dinamic, coordonarea dinamică generală, ritmul mișcării, scrisul, lectura etc. Conduitele motrice de bază sunt exprimate prin coordonarea oculomotoare, esențială pentru realizarea unui gest abil. Învățarea scrisului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și care reușește prin însușirile sale neobișnuite să stârnească râsul cititorilor, indiferent de gradul lor de înțelegere a simbolurilor. Continuarea drumului de formare personală a personajului principal este însoțită în permanență de întregirea grupului cu o nouă coordonată himerică a psihicului acestuia. Secvențele narative sunt invadate de un comic dezlănțuit în călătoria lui Harap-Alb către Împăratul Roș. Un alt personaj adjuvant memorabil, PăsăriLăți-Lungilă domină dimensiunile terestre și comice ale spațiului: ”când voia, așa se lățea de tare, de cuprindea pământul în
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]