1,107 matches
-
cât mai multor cămine cu atmosferă familială în diferite centre pentru fetele studioase și muncitoare, evitându-le promiscuitatea hotelurilor și pericolul gazdelor dubioase. b) Organizarea neapărată a unor institute de reeducare pe baze cât mai largi, cu secțiuni pentru cercetări psihopatologice, cu ateliere de muncă potrivită aptitudinilor fiecăreia și cerințelor vieții noastre sociale, cu secțiuni pentru activitatea de gospodărie casnică, cu ferme complete pentru refacerea fizică sau morală în viața de țară. c) Organizarea coloniilor de vară pentru elementele accidentate, debile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
creează un spațiu ficțional evazionist și un mod iluzoriu de a exista. Prinși în capcana spațiului virtual, subiecții pierd legătura cu lumea reală, mult mai complexă și mai dinamică, netipizată și necuprinsă încă în construcțiile digitale. Din punct de vedere psihopatologic, se pot avansa trei ipoteze cu privire la funcționalitatea calculatorului (vezi Baucheron, 2005): ecranul informatic funcționează ca o mască. Se știe, de pildă, că, în culturile primitive masca personifica prezența lui Dumnezeu. Masca este acea contrafață ce ascunde adevărata față. Prin ea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și transumană către care aspiră. Subliniem Însă faptul că aceasta este o experiență sufletească și morală pur interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
echilibrul interior, stabilitatea, starea de normalitate psihică și morală. Orice schimbare aduce după sine importante modificări care alterează Eul psihic și moral și pe care le numim crize sufletești, din punct de vedere moral, sau nevroze, din punct de vedere psihopatologic. Prima reacție este refuzul schimbării. A doua este inadaptarea la schimbare. A treia este prăbușirea sau epuizarea morală și sufletească a persoanei. Pierderea identității unei persoane se produce În următoarele situații: - boală somatică sau psihică care afectează imaginea de sine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care din punct de vedere psihomoral prezintă o configurație particulară, cu caracteristici proprii. Persoana este tipul uman, tensionat și neliniștit. Modelul de existență al persoanei-limită este unul nevrotic. Nu trebuie Însă să Înțelegem prin aceasta termenul nevrotic În accepțiunea sa psihopatologică sau psihiatrică. Este vorba de o situație-Închisă care determină persoana să fie la rândul ei „Închisă” În interiorul unor limite care-i sunt impuse de condițiile de viață exterioare sau interioare ei. Caracteristicile persoanei-limită sunt: starea de neliniște și tensiune interioară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
regresiune În trecut, reprezentate prin acte și conduite de refugiu, de dependență și de regresiune. 2Ă Tulburările nucleare ale eului sunt cele de factură structural-constituțională. Ele nu mai sunt tendințe ci constituții tipologice de factură psihomorală morbidă, În care constituția psihopatologică este dublată de o pervertire morală a eului personal. În sensul acesta, deosebim următoarele tipuri psihomorale morbide: aă tipul autoritar, de factură histrionică, cu nevoi de autoafirmare, dominant, autoritar, care caută să-și construiască o supraidentitate În raporturile sale cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prezenta două aspecte: 1) agresivitatea constituțională, concretizată printr-un temperament impulsiv și violent, manifestat de regulă la structurile de tip epileptic sau paranoic, dar și la perverșii dezechilibrați și la mitomanii agresivi; 2) agresivitatea dobândită sau accidentală, consecința unor stări psihopatologice speciale cum ar fi: impregnare alcoolică, encefalopatii posttraumatice sau postinfecțioase, agresivitate din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenie, delirul halucinator cronic, delirul de persecuție, delirurile erotomaniace etc.) (Enăchescu, 1996). Forma cea mai frecventă, mai brutală și mai directă a agresivității
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
comportarea relativ constantă, în situații comune; gesturi uzuale, repetate zilnic, cu oarecare frecvență; un tot închegat de reacții, adeseori stereotipe, la solicitările mediului cotidian. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă de tip deviant sau chiar psihopatologic. Enăchescu (1996) grupează tulburările comportamentale în trei tipuri: a) tulburări comportamentale de tip sociopatic, caracterizate prin devianță, abateri de la normele de conduită socială, etică sau juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale. În cadrul tulburărilor de tip sociopatic sunt
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
conduită socială, etică sau juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale. În cadrul tulburărilor de tip sociopatic sunt incluse: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale; b) tulburări comportamentale de tip psihopatologic - au un caracter morbid, datorându-se unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală. Acest tip de manifestări include următoarele aspecte: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cadrul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, acte criminale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Acest tip de manifestări include următoarele aspecte: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cadrul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, acte criminale; c) tulburări de comportament de tip mixt - sunt acele forme în care coexistă atât o componentă psihopatologică, cât și una de ordin sociopatic. Manifestarea majoră este de tip sociopatic, dar se produce pe un teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează manifestări sociopatice. Formele tipice ale acestei categorii o reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. Albu, Albu și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ale psihopaților, suicidul, acte criminale; c) tulburări de comportament de tip mixt - sunt acele forme în care coexistă atât o componentă psihopatologică, cât și una de ordin sociopatic. Manifestarea majoră este de tip sociopatic, dar se produce pe un teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează manifestări sociopatice. Formele tipice ale acestei categorii o reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. Albu, Albu și Petcu (2001) consideră că, la adolescență, comportamentul este elementul central al formării personalității. Procesul de creștere, dezvoltare și socializare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și prin muncă, integrarea profesională și socială a acestuia. A patra teză: pe lângă deficiențele motoare grave, deficiențele mintale asociate fac din copil un deficient complex; există o serie de tulburări minore, de tip instrumental, care sunt bine reprezentate în tabloul psihopatologic al deficiențelor mintale ușoare; dintre aceste tulburări amintim: retardul motor simplu; tulburări motrice care afectează calitatea și stilul gestului; dificultăți de stabilire a dominantei cerebrale; tulburări praxice referitoare la execuția actelor intenționale complexe. A cincea teză: prin ameliorarea motricității se
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nelobulate și asimetrice. Membrele superioare prezintă mâini mici, scurte, late, cu degetele divergente, policele și auricularul sunt mai scurte. Membrele inferioare sunt mai scurte, cu degete mici, halucele este divergent, fiind separat de celelalte degete printr-un spațiu larg. Tabloul psihopatologic este dominat de deficiența mintală, atingând un grad variabil, de la forme ușoare la forme severe și profunde. Dezvoltarea psihomotoare pe etape este întârziată, are dificultăți la învățarea scrisului, iar desenul este rudimentar și inestetic. Gesticulația este mulți ani principalul mijloc
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și la ipoteza automedicației. Astfel, individul consumă substanțe pentru că, odată ce a descoperit, a încercat și a experimentat efectele pozitive ale unei substanțe își va soluiționa problemele cu ajutorul acesteia, ținând cont de faptul că multe din aceste probleme sunt de natură psihopatologica, sau în care organismul se autoreglează cu ajutorul substanței. O mare relevanță pentru explicarea consumului de droguri, pentru tratament și pentru prevenire au cunoscut teoriile învățării care explică consumul ca fiind un fenomen ce se supune paradigmelor învățării: condiționarea clasică, operanta
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
importante cum ar fi căsătoria sau alegerea serviciului, sunt două etape de mare importată. Există întâmplări critice în viață, în urma cărora se face tranziția de la o etapă la alta; modalitatea de realizare va genera adecvarea sau nu a rezultatului. Modelul psihopatologic al dezvoltării) se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
va genera adecvarea sau nu a rezultatului. Modelul psihopatologic al dezvoltării) se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea să psihopatologica referitoare la dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a antecedențelor primei copilării
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea să psihopatologica referitoare la dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a antecedențelor primei copilării. În perioada neonatală (0-3 luni) copiii cu risc mare, conform ipotezei autorului, ar fi cei care au un temperament cu următoarele caracteristici: labilitate mărită și intensitate a afectului
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
emoționale specifice în interacțiunea lor cu pacienții. Colson et al. (1986) au realizat un studiu al contratransferului la personalul medical dintr-un spital psihiatric. Autorii au concluzionat că forme diferite de psihopatologie determină modele specifice de reacții afective. Unele manifestări psihopatologice cum ar fi comportamentul depresiv suicidal și agitația violența, provoacă reacții diferite din partea personalului în funcție de pregătirea și specialitatea lor. Manifestările afective ale cadrelor medicale corelează pozitiv cu dificultatea și complexitatea tratamentului necesar. Contratransferul (CT) a fost definit în diferite feluri
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
lor în apariția comportamentului antisocial Sistemul axiologic actual este extrem de labil și fluctuant, iar incertitudinea unei grile de valori autentice are efecte nefaste și stagnante pentru evoluția subiectului individual, astfel există riscul de a dezvolta diferite reacții de inadaptare. Cauzele psihopatologice pălesc în fața celor psihosociale, corelate cu un amplu complex cauzal. În acest tablou social este lesne de intuit o creștere semnificativă a tendinței spre comportamente antisociale, cu diferite forme și grade. Cunoașterea acestora, precum și a factorilor "predispozanți" reprezintă un prim
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
toleranță la frustrare (abținere) până la cele violente, agresive (în general, indivizii frustrați au tendița de a-și pierde controlul și recurg la o serie de reacții dezorganizate, haotice care facilitatează violența și diferite acte sociale). 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Alături de factorii caracteriali, cognitivi, afectivi și volitivi cu un rol semnificativ în dezvoltarea unor comportamente și conduite deviante și antisociale se cunosc și o serie de componente psihopatologice cu impact major: • epilesia; • encefalita; • schizofrenia
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sociale). 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Alături de factorii caracteriali, cognitivi, afectivi și volitivi cu un rol semnificativ în dezvoltarea unor comportamente și conduite deviante și antisociale se cunosc și o serie de componente psihopatologice cu impact major: • epilesia; • encefalita; • schizofrenia; • psihopatiile; • alcolismul. * Epilepsiile datorită descărcărilor neuronale necontrolate, pacienții cu această tulburare comit infracțiunile în condițiile legate de apariția crizelor (aceste fapte trebuind să preceadă sau să urmeze accesul). Actele epilepticului aflat în stare de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
reacții necontrolate cu descărcări agresive; * regresii de conduită (individul trateză problema dintr-o perspectivă primară, cu un scop imediat); * dezvoltarea unor fixații stereotipale cu acțiuni redundante, lipsite de utilitate pentru rezolvarea cazului concret; * comportamente de "redeșteptare patoplastică a unor manifestări psihopatologice". Toate acestea reacții subliniază pe deplin faptul că mediul poate fi perceput ca fiind nociv, în grade diferite, în funcție de nivelul de toleranță al individului la situațiile apreciate drept frustrante. În cazul individului alienat are loc o puternică depersonalizare, aspect evidențiat
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
personalității, același comportament putând dezvolta tipuri diferite de caracter. În mod excepțional, izbucnirile de temperament pot interesa însă chiar conținutul personalității criminale, atunci când starea de impulsivitate sau agresivitatea însăși generează chiar tipul de comportament criminal( de pildă, în cazul violenței psihopatologice). Aptitudinile denumite și complexe funcționale sistematizate privesc însușiri ale individului care pot facilita reușita sau chiar condiționează posibilitatea realizării unor acțiuni fizice sau proiecte intelectuale. Pentru criminologie, prezența aptitudinilor este legată atât de problematica generală a adaptării sociale, cât și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
important în ansamblul exprimărilor comportamentale, dar și de a angaja pe o bază mai complexă și diferențială modul de corelare și manifestare a diferitelor comportamente ale personalității în procesul adaptării sau dezadaptării sociale. Deficiențele de natură psihică interesează atât devianța psihopatologică, cât și pe cea psihomorală, justiția penală fiind deseori confruntată cu necesitatea distingerii celor două situații, fie în domeniul rezolvării problemelor vizând răspunderea penală și a determinării gradului de vinovăție, fie a luării unor măsuri de ocrotire chiar față de persoane
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]