1,094 matches
-
psihologiei clinice, iar caracteristicile biomedicale ale tulburărilor psihice constituie obiectul psihiatriei. Trebuie specificat însă, că aceste distincții nu constituie categorii exclusive, ci există numeroase suprapuneri între psihologia clinică și psihiatrie cu privire la aportul lor în psihopatologie. Schneider K. (1955) susține că psihopatologia are ca scop studiul anormalității psihice prin referire la cazuri clinice care conduc la cunoașterea simptomelor psihopatologice și la diagnostic. (Tudose și colab., 2002)8. Lanteri L. G., citat de Prelipceanu D. (1989 apud Tudose 2002), stabilește criteriile de clasificare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
scop studiul anormalității psihice prin referire la cazuri clinice care conduc la cunoașterea simptomelor psihopatologice și la diagnostic. (Tudose și colab., 2002)8. Lanteri L. G., citat de Prelipceanu D. (1989 apud Tudose 2002), stabilește criteriile de clasificare a teoriilor psihopatologiei: concepția psihiatrică inițială, care diferențiază teoriile intrinseci domeniului psihiatric (ca organismul, orgadinamismul, psihanaliza, antipsihiatria) de cele extrinseci acestui domeniu (psihologice, ca behaviorismul sau sociologice, ca teoriile sociogenetice); extensiunea domeniului psihiatric a avut în vedere teorii care pretind că studiază totalitatea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
teorii care pretind că studiază totalitatea psihismului sau numai un sector patologic al acestuia. Acest criteriu permite validarea teoriilor psihopatologice în funcție de sectoarele de patologie psihică efectiv studiate; criteriul sincronic sau diacronic al abordării explicativ psihiatrice (Tudose și colab., 2002). Obiectul psihopatologiei îl constituie persoana umană organizată pe mai multe nivele și anume: • personalitatea: corpul plus psihismul (soma plus psyche); • ființa umană: Supra Eu plus conștiința umană; • individul social: persoana umană ca instituție social-juridică; • ființa istorică: existența persoanei în sens psihobiografic; • ființa
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
corpul plus psihismul (soma plus psyche); • ființa umană: Supra Eu plus conștiința umană; • individul social: persoana umană ca instituție social-juridică; • ființa istorică: existența persoanei în sens psihobiografic; • ființa metafizică: persoana ca proiecție sau ca transsubiectivitate individuală (Enăchescu, 2001)9. Elementele psihopatologiei sunt și vor fi întâlnite mereu în structura psihologiei clinice deoarece orice abordare sau referire la psihologia clinică nu se poate rezuma doar la o prezentare succintă a elementelor de semiologie psihiatrică. Acest fapt se explică deoarece nu se poate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
semiologie psihiatrică. Acest fapt se explică deoarece nu se poate vorbi de tulburări fără să se dea un conținut psihopatologic acestor tulburări. Cu atât mai mult cu cât pentru medici psihiatria a fost considerată doar o dexteritate, iar pentru psihologi psihopatologia rămâne un țărm prea îndepărtat, considerat adesea al altora. În plus, necesitatea acestei prezentări este legată de circumstanțele diverse în care simptomele se regăsesc, circumstanțe care nu sunt de cele mai multe ori ale bolii psihice (Tudose și colab., 2002). Modele teoretice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un țărm prea îndepărtat, considerat adesea al altora. În plus, necesitatea acestei prezentări este legată de circumstanțele diverse în care simptomele se regăsesc, circumstanțe care nu sunt de cele mai multe ori ale bolii psihice (Tudose și colab., 2002). Modele teoretice în psihopatologie Din punctul de vedere al abordării behavioriste comportamentele anormale și normale sunt dobândite și menținute datorită legilor generale ale învățării. Behavioriștii resping orice cauză internă ca o cauză ultimă a comportamentului și susțin că apariția oricărui comportament este legată de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
direcția precizării variabilelor de mediu, care sunt în relație cu comportamentele respective. În cadrul acestei abordări se acordă o importanță particulară istoriei perioadei de învățare a pacientului și a condițiilor de învățare, care au fost descrise ca fiind inadecvate sau lacunare. Psihopatologia existențială are implicații importante pentru înțelegerea existenței persoanei care prezintă tulburări psihologice. Conform acestei orientări ar trebui înainte de toate, o percepere a pacientului așa cum este el în realitate, o ființă în lume și nu drept o simplă proiecție a teoriilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
despre el (Tudose, 2002)10. Existențialiștii, fiind preocupați de problemele voinței și deciziei umane, pun accentul asupra faptului că ființa umană poate interveni în relația cu destinul. Modelul existențialist aduce în prim plan delimitarea dintre patologie și normal, descoperind o psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pun accentul asupra faptului că ființa umană poate interveni în relația cu destinul. Modelul existențialist aduce în prim plan delimitarea dintre patologie și normal, descoperind o psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
existențialist aduce în prim plan delimitarea dintre patologie și normal, descoperind o psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihopatologie a majorității răspândită în societate și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de ceea ce trăiesc
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de ceea ce trăiesc bolnavii, de analiza stărilor sufletești, încercând să le descopere semnificațiile. A doua direcție este a lui
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de ceea ce trăiesc bolnavii, de analiza stărilor sufletești, încercând să le descopere semnificațiile. A doua direcție este a lui Binswanger L. (apud Hoeksema, S.N., 1998) cu referințe filosofice cunoscute datorită cercetărilor asupra melancoliei, maniei și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
-se de ceea ce trăiesc bolnavii, de analiza stărilor sufletești, încercând să le descopere semnificațiile. A doua direcție este a lui Binswanger L. (apud Hoeksema, S.N., 1998) cu referințe filosofice cunoscute datorită cercetărilor asupra melancoliei, maniei și schizofreniei. Abordarea cognitivistă a psihopatologiei are ca scop explicarea tulburărilor mintale prin intermediul proceselor cognitive. La baza teoriei cognitive a tulburărilor emoționale se află supoziția conform căreia disfuncțiile din această sferă apar și se dezvoltă datorită interpretărilor pe care le dau oamenii evenimentelor externe. În același
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
avea un set pozitiv de așteptări cu privire la comportamentul lor care este compensat în timpul perioadelor de depresie. Teoria lui Beck a avut o mare influență în psihologia clinică. Astfel s-au dezvoltat noi domenii care au dus mai departe conexiunile dintre psihopatologia depresiei și cercetarea cognitivă. Se poate remarca contribuția deosebită a orientării psihanalitice în psihopatologie. Astfel este important trecutul personal, sexualitatea, experiența individuală și faptul de a concepe o boală mintală dintr-o perspectivă funcțională, ca o încercare de rezolvare a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de depresie. Teoria lui Beck a avut o mare influență în psihologia clinică. Astfel s-au dezvoltat noi domenii care au dus mai departe conexiunile dintre psihopatologia depresiei și cercetarea cognitivă. Se poate remarca contribuția deosebită a orientării psihanalitice în psihopatologie. Astfel este important trecutul personal, sexualitatea, experiența individuală și faptul de a concepe o boală mintală dintr-o perspectivă funcțională, ca o încercare de rezolvare a unor probleme care nu au putut fi rezolvate într-un alt mod mai bun
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Astfel este important trecutul personal, sexualitatea, experiența individuală și faptul de a concepe o boală mintală dintr-o perspectivă funcțională, ca o încercare de rezolvare a unor probleme care nu au putut fi rezolvate într-un alt mod mai bun. Psihopatologia socială are două obiecte de studiu principale: * rolul factorilor sociali în etiologia manifestărilor psihopatologice; * repercursiunile bolii mintale asupra relațiilor pacientului cu mediul său social. Preocupările psihologiei sociale au fost orientate spre două teme de cercetare: > Prima vizează relația dintre apariția
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
informații despre funcționarea copilului și modul în care i s-a schimbat comportamentul de-a lungul timpului. Din păcate, părinții nu sunt întotdeauna exacți în evaluarea copiilor lor. Percepția lor despre starea copilului poate fi influențată de simptomele lor de psihopatologie și de stima de sine parentală, așteptările pe care le au din comportamentul copiilor și discordia în căsătorie. Într-adevăr, părinții își aduc copiii pentru evaluare și tratament pe probleme psihologice în vederea găsirii unui tratament pentru ei înșiși. Părinții pot
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de evaluare unui pacient, ei trebuie să integreze informațiile oferite de aceste teste pentru a forma o imagine coerentă a punctelor tari și slabe ale acestuia. Această imagine oferă informații despre funcționarea biologică a pacientului (boli majore, vulnerabilitate genetică la psihopatologie), funcționarea psihologică (personalitate, trăsături de cooperare, aspecte intelectuale, simptome) și funcționare socială (rețele de suport, relațiile de muncă, abilități sociale). Clinicianul comentează modul în care punctele tari sau slabe influențează funcționarea într-un alt domeniu. De exemplu, clinicianul poate nota
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
etichetă pentru că, având o categorie organică, implică ca aceste tulburări să fie cauzate de factori biologici, iar celelalte tulburări prezentate în manual sub alte etichete nu implicau factori biologici. Astfel, procesul de evaluare și DSM-IV reflectă o abordare bio-psiho-socială a psihopatologiei. Acest tip de abordare pare justificat. Capitolul 3 Investigarea bolnavului psihic 3.1. Metode de investigație în psihologia clinică 3.1.1. Repere teoretice ale interviului clinic Termenul "clinic" își are originea în cuvântul grecesc "kline", care înseamnă pat. În
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1972, în Franța a apărut ca o competență atestată prin studii speciale. Precursorii acestei discipline au fost medicii: E. Seguin, T. Simon, psihologul: A. Binet, pedagogul: J.H. Pestalozzi, la bază stând însă lucrările lui S. Freud, Anna Freud, R. Spitz. Psihopatologia copilului abordează tulburările psihice și de dezvoltare din perspectiva mecanismelor psihice explicative, a contextului multifactorial cauzal (biologic, familial și socio-educațional) și efectelor dezadaptative pe termen scurt și pe termen lung, în evoluția copilului (Mitrofan I., 2003)72. Pacientul psihiatrului și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din reflex, fără nici o reflecție sau raționament antecedent aparent. Ele par plauzibile pacientului deși sunt neplauzibile pentru alte persoane. De asemenea, ele sunt mai puțin susceptibile de a se schimba prin intermediul raționamentului sau dovezilor contradictorii decât alte forme specifice de psihopatologie. S-a observat o gradație a gândirii deficiente de la ușor nevrotică la sever psihotică. Pe măsură ce se intensifică tulburarea, pacientul prezenta un grad tot mai ridicat de distorsiune, creșterea repetițiilor gândurilor distorsionate și fixații progresive a distorsiunilor. Rolul schemelor cognitive în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca răspuns la crizele privind suicidul, crimele sau episoadele psihotice ducând la creșterea cererii și dezvoltarea serviciilor în rândul populației. Bazele teoretice sunt deopotrivă principiile de sănătate publică și sănătate mintală preventivă și nu se concentrează pe identificarea și tratarea psihopatologiilor. Au fost dezvoltate programe cu scopul de a identifica grupurile cu risc ridicat, pentru a promova recuperarea și a minimaliza tulburarile sociale. (Ursano, Fullerton & Norwood, 1995)342. Liniile de urgență pentru persoane sinucigașe, centrele pentru persoane care au suferit violuri
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
R. H., Multicultural assessment perspectives for professional psychology, Allyn & Bacon, Boston, 1995. David, D., Prelucrări inconștiente de informație. Contaminarea psihologică în mass media, practica clinică și juridică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. David, D., Castele de Nisip, Știință și pseudoștiință în psihopatologie, Editura Tritonic, București, 2003. David, D., Psihologie Clinică și Psihoterapie, Fundamente, Editura Polirom, Iași, 2006. Davidson, J., Swartz, M., Storck, M., Krishnan, R.R. & Hammet, E., "A diagnostic and family study of post-traumatic stress disorder", în American Journal of psychiatry, 142
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]