3,405 matches
-
Aceste tipuri, veritabile „personaje exemplare” sau „figuri simbolice”, se remarcă din mulțimea membrilor cetății, În anumite momente istorice, ca un produs al acesteia (K. Jaspers, H. von Kayserlingă. Ei sunt prezenți În momente-cheie ale istoriei cetății și au un rol psihosocial și psihomoral bine determinat. Ei incarnează, În primul rând, atributele simbolice ale unui personaj, deși sunt persoane reale. Ceea ce definește caracterul lor este, În primul rând, „misiunea” acestora În cetate. Vom exemplifica acest aspect prin prezentarea a două figuri exemplare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aflați În conflict. Un asemenea exemplu este dat de confiscarea averilor celor bogați și redistribuirea lor săracilor. Un alt exemplu este dat de conflictul dintre intelectuali și muncitori etc. Se poate spune că la baza prejudiciului, din punct de vedere psihosocial, stă și inegalitatea dintre oameni, deși aceasta este un fapt natural pe care nu mai este necesar să-l explicăm. Ori, inegalitatea dintre oameni creează atitudini, fie de respect, fie de adversitate, cu toate consecințele lor. Istoria a dovedit că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul conștientizează gravitatea și malignitatea actului său, dorind În mod sincer să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
externe, de asumare responsabilă a propriilor acte revine personalului specializat (psihologi, sociologi, asistenți sociali etc.) implicat în procesul de reeducare. Funcționarea închisorilor presupune existența unui personal special pregătit, capabil să elaboreze planuri de intervenție și să provoace procese de schimbare psihosocială la nivel comportamental, atitudinal, psihic al deținutelor. Deținuta trebuie susținută, încurajată să-și analizeze (să facă o introspecție a propriei vieți) condiționările, experiențele trecute, să conștientizeze impactul acestora, al atitudinilor inadecvate asupra comportamentului, să înțeleagă și să accepte că toate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de reabilitare și terapeutice, închizând accesul la ergoterapie, terapia de grup, psihoterapia individuală etc. Este de dorit să li se ofere deținutelor activități educative și o muncă pentru a le motiva. Aceste componente esențiale ale unui proces eficient de reabilitare psihosocială sunt adesea prea puțin dezvoltate, ba chiar lipsesc cu desăvârșire, în cele mai multe cazuri tratamentul aplicat deținutelor/pacientelor constă în principal în farmacoterapie. Cred că ar fi necesară acordarea unei asistențe specializate deținutelor, asigurată de o echipă interdisciplinară formată din psihologi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și de grup, prin abordarea unor activități care să ofere deținutelor o viziune obiectivă asupra vieții și realității, acceptarea trecutului, atât de necesare producerii unei schimbări identitare autentice. O reală politică socială, tinzând spre o calitate a serviciilor de reabilitare psihosocială a deținuților(telor) presupune: ● Transformarea comportamentului, instruirea generală și profesională, reintegrarea socială a condamnaților. ● Schimbarea mentalității potrivit căreia asistarea infractorilor(elor) se rezumă doar la activități de supraveghere și control. ● Dezvoltarea infrastructurii necesare. ● Personal angajat (paznicii-gardienii) - format și recrutat cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
identificată ca o caracteristică fundamentală a acestei vocații. Promovarea unor astfel de relații va avea ca efect scăderea tensiunii inerente oricărui mediu carceral, va intensifica controlul și securitatea, va reduce sancțiunile, va crea un climat favorabil calității serviciilor de reabilitare psihosocială a deținutelor. Munca trebuie să constituie (reprezinte) unul dintre factorii de bază ai remodelării și socializării progresive a deținuților. Deținuții nu pot fi lăsați de capul lor săptămâni, posibil luni de-a rândul, încuiați în celulele lor, indiferent cât de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Repartizarea deținutelor în camere trebuie să se realizeze nu doar în funcție de gravitatea penală a actului comis și gen, ci mai ales în funcție de vârstă, personalitate, înclinații, gradul de degradare morală și fizică, de deficitul sentimentelor social-morale (pervertire), de tehnicile de reabilitare psihosociale stabilite în cazul fiecăreia, de șansele inegale de remodelare - îndreptare pe care acestea le au. ● Modificarea pedepsei - în derularea pedepsei trebuie să se țină cont de atitudinea și gradul de transformare - îndreptare, de rezultatele ce se obțin în procesul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în cazul fiecăreia, de șansele inegale de remodelare - îndreptare pe care acestea le au. ● Modificarea pedepsei - în derularea pedepsei trebuie să se țină cont de atitudinea și gradul de transformare - îndreptare, de rezultatele ce se obțin în procesul de reabilitare psihosocială a deținutului(tei). ● Angajarea unui personal adecvat ca număr, categorii profesionale (psihiatri, medici generaliști, psihologi, sociologi, asistenți sociali, consilieri juridici etc.), buni practicieni, cu experiență și pregătire. Indiferent de abordare, valorile, atitudinile și abilitățile specialistului sunt instrumente terapeutice legitime. ● Elaborarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vorbi de o dimensiune economică a fenomenului alcoolismului reflectată în dificultățile financiare cu care se confruntă adesea familiile în care există cel puțin un băutor, în cheltuielile pe care o anumită țară trebuie să le facă pentru asistența medicală și psihosocială a alcoolicilor, pentru monitorizarea, prevenirea și reducerea fenomenului în sine, ca și în pierderile de productivitate date de inactivarea/deteriorarea funcționării profesionale a persoanelor care suportă efectele unui consum abuziv de alcool. De exemplu, după datele indicate de D.P. Rice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în prezent, asistăm la un accentuat proces de despitalizare a persoanelor cu tulburări mentale, la un demers de redefinire a actului psihoterapeutic și, nu în ultimul rând, la un efort de reintegrare în comunitate a acestor persoane. Acestea sunt demersuri psihosociale, la care a aderat și asistența socială și care au condus la realizarea a ceea ce C. Rogers a denumit „revoluția liniștită”. Printr-o astfel de schimbare, adică raportul dintre agenții sociomedicali (psihiatru, asistent social, sociolog, psiholog etc.) și persoanele cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Suportul social și starea de sănătate As. univ. drd. Elena IULIA MARDARE Universitatea din București În ultimii ani asistăm la o intensificare a preocupărior privind starea de sănătate, mai precis a studiilor ce analizează starea de sănătate la nivel individual, psihosocial, familial, organizațional, comunitar sau societal. Probleme precum: bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia, cancerul, accidentele, consumul de droguri, lipsa sau necunoașterea metodelor de planificare familială, relațiile disfuncționale, poluarea, izolarea socială, incapacitatea de a gestiona stresorii ocupaționali sau familiali, violența interpersonală, infecția HIV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
planificare familială, relațiile disfuncționale, poluarea, izolarea socială, incapacitatea de a gestiona stresorii ocupaționali sau familiali, violența interpersonală, infecția HIV/SIDA, bolile cu transmitere sexuală, creșterea costurilor serviciilor medicale, un acces redus la servicii medicale și unul aproape inexistent la servicii psihosociale și medico-sociale au reprezentat și reprezintă de nenumărate ori tot atâtea motive de întețire a acestor preocupări și eforturi. Iată de ce devin necesare analiza, prevenirea și combaterea factorilor ce determină astfel de probleme, scopul fiind acela al menținerii unei stări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1970), medicalizarea din ce în ce mai accentuată a societății contemporane, manifestată prin extinderea medicinei și a modelului medical la zone nemedicale ale vieții sociale, a deschis oamenilor de știință din domeniile sociologiei și psihosociologiei drumul în dezvoltarea studiilor care să evidențieze rolul aspectelor psihosociale ce stau la baza investigațiilor și intervențiilor din domeniul îngrijirii sănătății. Toate acestea apar în condițiile în care atacurile virulente la adresa medicalizării societății au venit chiar din interiorul lumii medicale. Astfel, psihiatrii Szasz, în 1970, și Torrey, în 1974, au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în special a psihosomaticienilor (Argyle, 1992). S-a descoperit că bolile cardiace și, mai târziu, cancerul se supun acelorași teorii, iar astăzi este cunoscut și acceptat că toate îmbolnăvirile au atât cauze de ordin fiziologic, cât și cauze de ordin psihosocial, fiind determinate în parte de acțiunea stresorilor de diferite tipuri. Deși s-a încercat contabilizarea îmbolnăvirilor numai sub aspectul proceselor de la nivel redus, cum ar fi distrugerile celulare sau conținutul sangvin, importanța proceselor de la nivel mai înalt, cum ar fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în parte diferențelor de personalitate, tipurilor diferențiate de suport social de care beneficiază fiecare dintre ei, credințelor diferite relaționate cu sănătatea și comportamentelor „sănătoase” pe care le adoptă fiecare dintre ei (fumat, consum de alcool, alimentație, exerciții fizice etc.). Factorii psihosociali pot acționa izolați sau combinați și pot exercita diferite efecte în etapele vieții (Committee on Future, 2001). Pot fi luate în considerare trei căi de interrelaționare. În primul rând, factorii psihosociali pot determina adoptarea unor comportamente relaționate cu sănătatea, cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fumat, consum de alcool, alimentație, exerciții fizice etc.). Factorii psihosociali pot acționa izolați sau combinați și pot exercita diferite efecte în etapele vieții (Committee on Future, 2001). Pot fi luate în considerare trei căi de interrelaționare. În primul rând, factorii psihosociali pot determina adoptarea unor comportamente relaționate cu sănătatea, cum ar fi fumatul, alimentația defectuoasă, consumul de alcool sau activitatea fizică neadecvată care, la rândul lor, pot influența riscul de îmbolnăvire. În al doilea rând, factorii psihosociali pot cauza în mod
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În primul rând, factorii psihosociali pot determina adoptarea unor comportamente relaționate cu sănătatea, cum ar fi fumatul, alimentația defectuoasă, consumul de alcool sau activitatea fizică neadecvată care, la rândul lor, pot influența riscul de îmbolnăvire. În al doilea rând, factorii psihosociali pot cauza în mod direct schimbări funcționale și/sau structurale patologice acute sau cronice. În al treilea rând, accesul la îngrijirea medicală și tipul de îngrijire medicală pot fi influențate de sursele de suport social existente (Hamingway, Marmot, 1999). Factorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pot cauza în mod direct schimbări funcționale și/sau structurale patologice acute sau cronice. În al treilea rând, accesul la îngrijirea medicală și tipul de îngrijire medicală pot fi influențate de sursele de suport social existente (Hamingway, Marmot, 1999). Factorii psihosociali pot fi plasați pe un continuum ce conține în principal componente psihologice la o extremă și o puternică componentă socială la cealaltă extremă (figura 1). Figura 1. Factorii psihosociali cu impact asupra sănătății Studiile prospective privind relația dintre factorii psihosociali
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
influențate de sursele de suport social existente (Hamingway, Marmot, 1999). Factorii psihosociali pot fi plasați pe un continuum ce conține în principal componente psihologice la o extremă și o puternică componentă socială la cealaltă extremă (figura 1). Figura 1. Factorii psihosociali cu impact asupra sănătății Studiile prospective privind relația dintre factorii psihosociali și starea de sănătate, realizate pe populația sănătoasă, sugerează un posibil rol etiologic pentru tipul A de personalitate/ostilitate (6 din 14 studii), depresie și anxietate (11 din 11
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
psihosociali pot fi plasați pe un continuum ce conține în principal componente psihologice la o extremă și o puternică componentă socială la cealaltă extremă (figura 1). Figura 1. Factorii psihosociali cu impact asupra sănătății Studiile prospective privind relația dintre factorii psihosociali și starea de sănătate, realizate pe populația sănătoasă, sugerează un posibil rol etiologic pentru tipul A de personalitate/ostilitate (6 din 14 studii), depresie și anxietate (11 din 11 studii), caracteristici psihosociale ale locului de muncă (6 din 10 studii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
asupra sănătății Studiile prospective privind relația dintre factorii psihosociali și starea de sănătate, realizate pe populația sănătoasă, sugerează un posibil rol etiologic pentru tipul A de personalitate/ostilitate (6 din 14 studii), depresie și anxietate (11 din 11 studii), caracteristici psihosociale ale locului de muncă (6 din 10 studii) și suport social (5 din 8 studii). Studiile prospective realizate pe populația de pacienți cu boli coronariene sugerează un rol prognostic pentru tipul A de personalitate/ostilitate (0 din 5 studii), depresie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
studii) și suport social (5 din 8 studii). Studiile prospective realizate pe populația de pacienți cu boli coronariene sugerează un rol prognostic pentru tipul A de personalitate/ostilitate (0 din 5 studii), depresie și anxietate (6 din 6 studii), caracteristici psihosociale ale locului de muncă (1 din 2 studii) și suport social (9 din 10 studii) (Hamingway, Marmot, 1999, pp. 1460-1467). Menținerea stării de sănătate, realizarea bunăstării personale, dar și îmbolnăvirea depind într-o foarte mare măsură de modul în care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lipsa activității și a exercițiilor fizice, practicarea sexului neprotejat, nepurtarea centurii de siguranță etc. Stresul și adaptarea la stres sunt factori comportamentali importanți atât în menținerea stării de sănătate, cât și în combaterea bolilor și a cauzelor acestora. Alți factori psihosociali sunt reprezentați de statusul socioeconomic (ocupație, instruire, venit), rețeaua socială și suportul social (familia, prietenii, colegii etc.), factorii ocupaționali de risc, inegalitățile sociale, sistemele de servicii de sănătate - medicale și/sau sociale. Suportul social - factor psihosocial cu impact asupra sănătății
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]