1,593 matches
-
durată (ex: iluzii paranoide sau grandomanii), schimbări în structura de personalitate și manifestări de gândire dezorganizată. Este adesea acompaniată de non-înțelegerea comportamentului propriu (acum cu o natură bizară), dificultăți în interacțiunea socială și dificultăți în executarea activităților cotidiene. Un episod psihotic este adesea descris ca implicând o „pierdere a contactului cu realitatea”. Dicționarul "The American Heritage Stedman's Medical Dictionary" definește psihoza ca „O tulburare mentală gravă, cu sau fără deteriorări organice, caracterizată prin dezorganizarea personalității, pierderea contactului cu realitatea și
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
în sine. Deși nu este în mod exclusiv legată de o stare fiziologică sau psihologică, este în special asociată cu schizofrenia, tulburarea bipolară (maniaco-depresia) și cu depresia clinică gravă. Există de asemenea patologii fizice detectabile care pot induce o stare psihotică, incluzând leziuni cerebrale sau alte afecțiuni neurologice, intoxicații cu droguri și substanțe post-intoxicații (în special alcool, barbiturice și uneori benzodiazepine), lupus, afecțiuni electrolitice cum ar fi hipocalcemia, hipernatremia, hiponatremia, hipocalemia, hipomagnesemia, hipermagnesemia, hipercalcemia, și hipofosfatemia. Termenul psihoză ar trebui diferențiat
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
în mod particular cu privire la violență, care se întâmplă destul de rar în psihoză, și percepție denaturată a realității, care se întâmplă destul de rar în psihopatie. De asemenea, psihoza, ar trebui să fie distinsă de starea de delir, în care, un individ psihotic, ar putea fi în stare să execute anumite acțiuni care necesită un nivel ridicat intelectual, dacă ar avea conștiința clară. În ultimul rând, ar trebui să fie distinsă de boala mentală în general. Psihoza poate fi privită ca un simptom
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
afectat direct. Totuși, faptul că psihoza poate apărea ocazional în paralel cu niște maladii (incluzând boli cum ar fi gripa sau oreionul, de exemplu) sugerează că o varietate de factori de stres ai sistemului nervos pot duce la o reacție psihotică. Psihoza rezultată din condiții non-psihiatrice este uneori cunoscută drept „psihoză secundară”. Mecanismele prin care aceasta se întâmplă nu sunt încă clare, dar non-specificitatea psihozei i-a făcut pe Tsuang și pe colegii săi să argumenteze că „psihoza este 'febra' tulburării
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
Condițiile non-psihiatrice care sunt în mod special legate de psihoză includ tumoarea cerebrală, demența “Lewy bodies”, hipoglicemia, intoxicațiile, scleroza multiplă, Systemic Lupus Erythematosus, sarcoidoza, oreionul, SIDA, malaria și lepra. Stresul psihologic este de asemenea cunoscut drept un declanșator al stărilor psihotice. Atât amintirea unor incidente traumatice experimentate pe toată durata vieții, cât și experiența recentă a unui eveniment stresant, pot contribui la dezvoltarea unei psihoze. Psihozele de scurtă durată declanșate de stres sunt cunoscute drept „psihoze reactive scurte”, așa că pacienții își
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
scurte”, așa că pacienții își pot reveni în mod spontan la funcționarea normală în mai puțin de două săptămâni. În unele cazuri rare, indivizii pot rămâne într-o stare avansată de psihoză pentru mai mulți ani, sau pot să aibă simptome psihotice atenuate (cum ar fi halucinații de intensitate scăzută) prezente tot timpul. Intoxicația cu droguri, care are efecte depresante generale asupra sistemului nervos central (în special alcool și barbiturice) tinde să nu cauzeze psihoze în timpul folosirii, și pot de fapt să
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
risc major la majoritatea oamenilor. Unii oameni trăiesc halucinații hipnagogice sau hipnopompice, unde trăirile senzoriale neobișnuite sau gândurile apar în timpul trezirii sau în timpul adormirii. Totuși, acestea sunt fenomene normale ale somnului, și nu sunt considerate semne ale psihozelor. Un episod psihotic poate fi în mod semnificativ afectat de către starea sufletească. De exemplu, oamenii care trăiesc un episod psihotic în contextul unei depresii pot încerca manii persecutorii sau de auto-învinovățire sau halucinații, în timp ce oamenii care trăiesc un episod psihotic în contextul unei
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
gândurile apar în timpul trezirii sau în timpul adormirii. Totuși, acestea sunt fenomene normale ale somnului, și nu sunt considerate semne ale psihozelor. Un episod psihotic poate fi în mod semnificativ afectat de către starea sufletească. De exemplu, oamenii care trăiesc un episod psihotic în contextul unei depresii pot încerca manii persecutorii sau de auto-învinovățire sau halucinații, în timp ce oamenii care trăiesc un episod psihotic în contextul unei manii își pot forma grandomanii sau pot avea experiențe de semnificație adâncă religioasă. Halucinațiile sunt definite ca
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
psihozelor. Un episod psihotic poate fi în mod semnificativ afectat de către starea sufletească. De exemplu, oamenii care trăiesc un episod psihotic în contextul unei depresii pot încerca manii persecutorii sau de auto-învinovățire sau halucinații, în timp ce oamenii care trăiesc un episod psihotic în contextul unei manii își pot forma grandomanii sau pot avea experiențe de semnificație adâncă religioasă. Halucinațiile sunt definite ca percepții senzoriale în absența unor stimuli externi. Se diferă de iluzii, sau distorsiuni perceptuale, care sunt percepții eronate ale stimulilor
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
cum ar fi lumini, culori, gusturi, mirosuri) la experiențe mai însemnate cum ar fi vederea și interacțiunea cu animale și oameni, auzirea unor voci și senzații tactile complexe. Psihoza poate implica credințe iluzorii sau paranoide. Karl Jaspers a clasificat iluziile psihotice în tipuri primare și secundare. Iluziile primare sunt definite ca apărând pe neașteptate și nefiind comprehensibile în termeni de procese mentale normale, pe când iluziile secundare pot fi înțelese ca fiind influențate de către fondul persoanei sau al situației curente (ex. discriminare
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
Chiar și în cazul unei psihoze acute, suferinzii pot fi complet inconștienți că halucinațiile lor vivide și iluziile lor imposibile sunt de fapt nereale. Totuși, acest lucru nu este absolut; acest simptom poate varia în funcție de indivizi și în funcție de durata episodului psihotic. Tratamentul psihozei depinde adeseori de asocierea cu diagnoza care se crede că e prezentă (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolară). Totuși, tratamentul principal pentru simptomele psihotice este de obicei medicamentația antipsihotică, și în unele cazuri spitalizarea. S-a dovedit
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
nu este absolut; acest simptom poate varia în funcție de indivizi și în funcție de durata episodului psihotic. Tratamentul psihozei depinde adeseori de asocierea cu diagnoza care se crede că e prezentă (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolară). Totuși, tratamentul principal pentru simptomele psihotice este de obicei medicamentația antipsihotică, și în unele cazuri spitalizarea. S-a dovedit că terapia cognitivă comportamentală și terapia familială pot fi efective în managementul simptomelor psihotice. Atunci când alte tratamente pentru psihoză sunt neeficiente, terapia electroconvulsivă (ECT) (sau tratamentul cu
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
prezentă (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolară). Totuși, tratamentul principal pentru simptomele psihotice este de obicei medicamentația antipsihotică, și în unele cazuri spitalizarea. S-a dovedit că terapia cognitivă comportamentală și terapia familială pot fi efective în managementul simptomelor psihotice. Atunci când alte tratamente pentru psihoză sunt neeficiente, terapia electroconvulsivă (ECT) (sau tratamentul cu șocuri) este utilizată uneori pentru a ușura simptomele generale ale psihozei, cum ar fi depresia sau schizofrenia. Există de asemenea cercetări în desfășurare care sugerează că terapia
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
în ziua de azi. În clasificarea lui Kraepelin, acesta ar include depresia clinică 'unipolară', ca și tulburarea bipolară și alte tulburări de dispoziție, cum ar fi "ciclotimia". Acestea sunt caracterizate de probleme cu controlul dispoziției și de faptul că episoadele psihotice apar asociate cu tulburări de stare, iar pacienții vor avea perioade frecvente de funcționare normală între episoadele psihotice, chiar și fără medicamentație. Schizofrenia se caracterizează prin episoade psihotice care par să nu aibă nici o legătură cu tulburările de stare, și
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
și alte tulburări de dispoziție, cum ar fi "ciclotimia". Acestea sunt caracterizate de probleme cu controlul dispoziției și de faptul că episoadele psihotice apar asociate cu tulburări de stare, iar pacienții vor avea perioade frecvente de funcționare normală între episoadele psihotice, chiar și fără medicamentație. Schizofrenia se caracterizează prin episoade psihotice care par să nu aibă nici o legătură cu tulburările de stare, și majoritatea pacienților non-medicamentați vor arăta semne de neliniște între episoadele psihotice.
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
sunt caracterizate de probleme cu controlul dispoziției și de faptul că episoadele psihotice apar asociate cu tulburări de stare, iar pacienții vor avea perioade frecvente de funcționare normală între episoadele psihotice, chiar și fără medicamentație. Schizofrenia se caracterizează prin episoade psihotice care par să nu aibă nici o legătură cu tulburările de stare, și majoritatea pacienților non-medicamentați vor arăta semne de neliniște între episoadele psihotice.
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
perioade frecvente de funcționare normală între episoadele psihotice, chiar și fără medicamentație. Schizofrenia se caracterizează prin episoade psihotice care par să nu aibă nici o legătură cu tulburările de stare, și majoritatea pacienților non-medicamentați vor arăta semne de neliniște între episoadele psihotice.
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
ele apar și în indivizii care nu au beneficiat niciodată de tratament medicamentos. Mai multe studii arată înspre schimbări în organizarea sinaptică și conectivitate. În momentul de față este încă neclar dacă alterările hipocampale au vreun rol în cauzarea simptomelor psihotice care sunt cele mai proeminente trăsături ale schizofreniei. Anthony Grace et al. au sugerat, pe baza unor experimente cu animale, că disfuncția hipocampală ar putea produce o alterare a secreției de dopamină în ganglionii bazali, ca urmare afectând în mod
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
sănătate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât cele care apar în cazul tabagismului. Cercetările au evidențiat modificări hepatice, pulmonare (conținutul de gudron al substanței inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun) și mai ales psihotice. Comunicările despre modificări ale echilibrului hormonal, sistemului enzimatic, sistemului imunitar și la nivelul materialului genetic uman nu au putut fi demonstrate experimental până în prezent.
Hașiș () [Corola-website/Science/310795_a_312124]
-
feminismului de pe înseși pozițiile feminine specifice civilizației patriarhale (orribile dictu) autohtone. Jocului de rol (sociologic și estetic) al emancipării feministe, Victoria Zidaru îi opune apăsător, jocul de rol al supunerii și dependenței, al ascultării și umilinței, cu toate conotațiile sale psihotice și extatice, mistice. Fiecare act sau obiect, fiecare marcare a feminității are un caracter sacrificial, este o renunțare, o ofrandă. Mâinile abrutiza(n)te care spală necontenit rufe într-o copaie de lemn cu apă leșioasă, frecându-le cu un
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
tip cushingoid supresia funcției glandelor suprarenale , insuficiență corticosuprarenală , hipotiroidism dobândit , creșteri și scăderi ale concentrației serice de tireotropină ( thyroid stimulating hormone , TSH ) , hirsutism Tulburări metabolice și de nutriție Frecvente : Mai puțin frecvente : Tulburări psihice Mai puțin frecvente : tulburări de tip psihotic , hipomanie , iluzii , modificări ale statusului mental , tulburări ale somnului , vise anormale , stare depresivă , labilitate afectivă , apatie , pierderea libidoului , coșmaruri , modificarea personalității , atacuri de panică , neliniște Tulburări ale sistemului nervos Frecvente : accident cerebral vascular , sincopă , neuropatie periferică , neuropatie , neuropatie periferică senzitivă
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
tip cushingoid supresia funcției glandelor suprarenale , insuficiență corticosuprarenală , hipotiroidism dobândit , creșteri și scăderi ale concentrației serice de tireotropină ( thyroid stimulating hormone , TSH ) , hirsutism Tulburări metabolice și de nutriție Frecvente : Mai puțin frecvente : Tulburări psihice Mai puțin frecvente : tulburări de tip psihotic , hipomanie , iluzii , modificări ale statusului mental , tulburări ale somnului , vise anormale , stare depresivă , labilitate afectivă , apatie , pierderea libidoului , coșmaruri , modificarea personalității , atacuri de panică , neliniște Tulburări ale sistemului nervos Frecvente : accident cerebral vascular , sincopă , neuropatie periferică , neuropatie , neuropatie periferică senzitivă
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
tip cushingoid supresia funcției glandelor suprarenale , insuficiență corticosuprarenală , hipotiroidism dobândit , creșteri și scăderi ale concentrației serice de tireotropină ( thyroid stimulating hormone , TSH ) , hirsutism Tulburări metabolice și de nutriție Frecvente : Mai puțin frecvente : Tulburări psihice Mai puțin frecvente : tulburări de tip psihotic , hipomanie , iluzii , modificări ale statusului mental , tulburări ale somnului , vise anormale , stare depresivă , labilitate afectivă , apatie , pierderea libidoului , coșmaruri , modificarea personalității , atacuri de panică , neliniște Tulburări ale sistemului nervos Frecvente : accident cerebral vascular , sincopă , neuropatie periferică , neuropatie , neuropatie periferică senzitivă
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
tip cushingoid supresia funcției glandelor suprarenale , insuficiență corticosuprarenală , hipotiroidism dobândit , creșteri și scăderi ale concentrației serice de tireotropină ( thyroid stimulating hormone , TSH ) , hirsutism Tulburări metabolice și de nutriție Frecvente : Mai puțin frecvente : Tulburări psihice Mai puțin frecvente : tulburări de tip psihotic , hipomanie , iluzii , modificări ale statusului mental , tulburări ale somnului , vise anormale , stare depresivă , labilitate afectivă , apatie , pierderea libidoului , coșmaruri , modificarea personalității , atacuri de panică , neliniște Tulburări ale sistemului nervos Frecvente : accident cerebral vascular , sincopă , neuropatie periferică , neuropatie , neuropatie periferică senzitivă
Ro_917 () [Corola-website/Science/291676_a_293005]
-
pot să apară alte simptome ale tulburărilor de control al impulsurilor comportamentale , cum ar fi creștere necontrolată a apetitului alimentar și obsesie a cumpărăturilor . Trebuie luată în considerare micșorarea dozei / întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei . Pacienți cu tulburări psihotice Pacienții cu tulburări psihotice trebuie tratați cu agoniști dopaminergici numai dacă beneficiile anticipate sunt mai mari decât riscurile potențiale . Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice și pramipexol ( vezi pct . 4. 5 ) . Consult oftalmologic periodic Se recomandă consult oftalmologic la
Ro_946 () [Corola-website/Science/291705_a_293034]