2,499 matches
-
În clasa a unsprezecea la un liceu din Piatra Neamț. Laur i-a cerut banii Înapoi. Nu s-ar fi Încurcat dacă ar fi știut, ce nu poate el să suporte pe lumea asta, moldovenii, hoții și vandalii și barbarii, iar puștiul zâmbea umil și impasibil, ca și cum ar fi așteptat să i se mai dea ceva. Ascunsese probabil cei cinci sute de lei ce-i rămăseseră rest de la bere Într-un loc unde văr-miu n-ar mai fi dat de ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trebuie. Dar lui Gains Îi plăcea să cheme puștani În camera lui și să le facă o doză, scoasă de obicei din tampoane vechi de vată, iar apoi să contemple efectele, cu micul lui zîmbet pe buze. Cel mai adesea puștii ziceau că e ca lumea și asta era tot. Încă o fază, ca barbituricele sau amfetaminele sau pileala sau iarba. Dar cîțiva dintre ei reveneau pînă picau În plasă, iar Gains Îi privea pe acești convertiți și zîmbea ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cazul ăla, În care fusese implicat și Doolie, indicau că sifonul putea să fi venit la fel de bine și de la Doolie. La cîteva zile după faza cu Gene Doolie, tocmai ieșeam de la metrou În Washington Square, cînd m-a abordat un puști blond și slăbănog. - Bill, a zis, Îmi Închipui că nu știi cine sînt. Luam de la tine prin Nick și m-am săturat să-mi fure din fiecare capsulă. Poți să te ocupi de mine direct? M-am gîndit: „În fond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cine sînt. Luam de la tine prin Nick și m-am săturat să-mi fure din fiecare capsulă. Poți să te ocupi de mine direct? M-am gîndit: „În fond, ce mama dracu’? După Gene Doolie, de ce să fac discriminări?” - OK, puștiule, am zis. CÎte vrei? Mi-a dat patru dolari. Hai să facem cîțiva pași, am zis eu și am pornit-o spre Sixth Avenue. Aveam două capsule În mînă și așteptam să ajungem Într-unul din locurile libere de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
așteptam să ajungem Într-unul din locurile libere de care dai În oraș. - Pregătește-te, am zis și i-am pus capsulele În palmă. Mi-am dat Întîlnire cu el a doua zi, la Bickford’s În Washington Square. Pe puștiul blond Îl chema Chris. Am aflat de la Nick că ai lui aveau bani și că trăia dintr-o sumă pe care o primea periodic de-acasă. CÎnd m-am Întîlnit cu el a doua zi, la Bickford’s, a-nceput
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ciripitor nu mai poate să cumpere. CÎnd se-ntîmplă asta, utilitatea lui pentru agenți ia sfîrșit și de obicei Îl Înfundă. Adesea ajunge să stea la răcoare mai mult decît toți cei pe care i-a dat În gît. În cazul puștilor, care nu sînt de folos ca ciripitori cu normă-ntreagă, procedura e diferită. Agentul poate să bage vechea vrăjeală de gabor: „Nu-mi place deloc să Înfund un puști ca tine. Sigur, ai greșit. I se poate Întîmpla oricui. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
toți cei pe care i-a dat În gît. În cazul puștilor, care nu sînt de folos ca ciripitori cu normă-ntreagă, procedura e diferită. Agentul poate să bage vechea vrăjeală de gabor: „Nu-mi place deloc să Înfund un puști ca tine. Sigur, ai greșit. I se poate Întîmpla oricui. Acum ascultă. O să-ți dau drumu’, dar va trebui să cooperezi cu noi. Altfel n-o să te pot ajuta”. Sau Îl pocnesc pur și simplu peste bot și zic: „De unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ai pe răboj? l-a-ntrebat italianul. - Trei ani, a zis negrul. Căzuse pentru falsificare și vînzare de rețete. A-nceput să povestească despre pușcăria pe care o făcuse În Ohio. - E locu’ dracu’ să stai la bulău acolo. O liotă de puști, niște derbedei mici și răi. Îți iei ceva de la butic și vreun mucos vine și-ți zice „Dă-mi-o mie”. Dacă nu-i dai, Îți frige una-n clanță. P-ormă se reped grămadă pe tine. N-ai cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
se Întîlnește prea des Într-o cîrciumă de pederaști. Cred că cei mai mulți dintre poponari plecaseră. Mă sprijineam de bar, cu o bere-n față, bere pe care nu o voiam. Zgomotul s-a Împrăștiat ca fumul și am zărit un puști cu părul roșu uitîndu-se drept la mine de la vreun metru și ceva. N-avea aerul ăla popo, așa c-am zis „Ce faci p-aici?” sau ceva de felul ăsta. El a zis: - Vrei să te culci cu mine? - OK
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și-a zis: - Dă-mi-o p-aia de zece. I-am dat-o. A intrat În hotel și a ieșit imediat. - N-au camere, a zis. Să-ncercăm la Savoy. Savoy era imediat peste drum. - Așteaptă aici, a zis puștiul. Am așteptat vreo oră și atunci mi-am dat seama care era problema la primul hotel. N-avea nici o ieșire prin spate sau laterală pe care să poată s-o șteargă. M-am Întors În apartamentul meu și mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Henry și Charly. Dacă Îți bagi Henry și Charly, Îi simți mirosul cînd Îți intră. McCarthy gemea cavernos de pe podea. - Omule, spunea el, nu mai vorbi de marfă! În dimineața următoare am fost scoși și aliniați. În fața noastră era un puști epileptic. Gaborii au făcut mișto Îndelung de insul ăla cu handicap. - De cînd ești la New Orleans? - De treiș’cinci de zile. - Ce-ai făcut În tot timpul ăsta? - Am fost la-nchisoare treiș’trei de zile. Li s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
era Pete, un blond Îndesat și curățel, care ar fi putut poza pentru un poster de „American Boy” tipic. Era Johnny White, care avea o soție și trei copii și arăta ca orice tînăr american obișnuit. Era și Martin, un puști chipeș, oacheș, de origine italiană. Fără țoale de fițe și figuri. Branșatul s-a mutat În subterane. Am Învățat noul vocabular al branșaților: „verdeață” pentru iarbă, „Îmbîrligat” pentru săltat de gardă, „cool”, un cuvînt bun la toate, indicînd orice lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
A fi muncitor. A nu refuza provocările vieții. A fi calm, lucid și sensibil până la incandescență în fața orchestrei. A fi constructor de filarmonică și arhitect de edificii muzical-spirituale. A prețui valoarea fiecărui minut. A ști să vorbească și să zâmbească puștilor, a avea harul de a-i atrage spre arta sunetelor. A fi punctual și amabil ca un neamț. Sau ca un american. A avea ambiția de a stăpâni la fel de bine ca orice tânăr tehnica mai mult sau mai puțin complicată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am strâns mâinile bărbătește și ne-am despărțit. Nu cred că ne vom mai vedea vreodată. Și dacă se va întâmpla...să se întâmple în alte împrejurări decât acestea. Drumul meu duce la cantină, drumul lui merge către casă. Simpatic puștiul, deși uneori era de nesuportat! Tare fițos puștiul! Poate că niciodată nu ne vom mai întâlni, poate... Dar viața ne oferă mai mereu surprize... Dumnezeu ne încearcă dar ne și răsplătește. Eu rămân în acest loc ,,invizibil’’ dar extrem de plin
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Nu cred că ne vom mai vedea vreodată. Și dacă se va întâmpla...să se întâmple în alte împrejurări decât acestea. Drumul meu duce la cantină, drumul lui merge către casă. Simpatic puștiul, deși uneori era de nesuportat! Tare fițos puștiul! Poate că niciodată nu ne vom mai întâlni, poate... Dar viața ne oferă mai mereu surprize... Dumnezeu ne încearcă dar ne și răsplătește. Eu rămân în acest loc ,,invizibil’’ dar extrem de plin de durere... Încă nu m-am vindecat pe
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Am o aversiune fâț) de tânguielile astea cristaline. M) deprim). Asociez concertul lui Mendelssohn cu stânjenitoarele dup)-amiezi de duminic), cu mesele În familie, cu doruri În)bușite, cu captivitatea familial) și muzic) simfonic) plictisitoare la radio. Și totuși, imediat ce puștiul Începe s) cânte, Îmi dau lacrimile. M-am prostit. Acest micuț rus Își bate joc de mine. Sufletul fermecat și toate celelalte sunt niște vr)jeli. Încerc s) m) amuz de patosul exagerat al violonistului, Ins) fața mea refuz) s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
familie de sisteme de operare ce pot fi adaptate să ruleze pe cele mai mici desktop-uri de calculatoare, laptopuri, Palm Pilots și chiar ceasuri de mână, până la cele mai mari unități centrale de procesare (mainframe) și supercalculatoare. Astfel, un puști din India cu un PC ieftin poate Învăța dedesubturile aceluiași sistem de operare folosit În cele mai mari centre de prelucrare a datelor din corporațiile Americii. În timp ce lucram la secțiunea de față a cărții, am mers la un picnic În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
atât de multe informații despre atât de multe lucruri și despre atâția alți oameni. Co-fondatorul Google, originar din Rusia, Serghei Brin, a spus: „Dacă cineva are o conexiune broadband, dial-up sau acces la un Internet cafe, fie că e un puști din Cambodgia, un profesor universitar, sau chiar eu, care conduc acest motor de căutare, cu toții avem același acces de bază la informații generale pe care le are oricine. Este un egalizator absolut. Pe cînd eram tânăr, nu era deloc așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mai bun caz, aveam acces la o bibliotecă unde nu găseam mare lucru, așa că trebuia fie să te aștepți la un miracol, fie să cauți ceva foarte simplu sau foarte recent“. Atunci când a apărut Google, a adăugat el, dintr-odată puștiul cu pricina a avut „acces universal“ la informații din librăriile din toată lumea. Este, cu siguranță, obiectivul Google - să Înlesnească accesul la cunoștințele lumii În toate limbile. Iar Google speră că, odată cu trecerea timpului, cu ajutorul unui PalmPilot sau al unui telefon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
la fel de bine la abilitățile baschetbalistice americane, cât și la cele inginerești. Iar declinul și prăbușirea jocului Statelor Unite, consideră Feinstein, reprezintă rezultatul a două tendințe pe termen lung. Prima constă Într-un declin constant al „abilităților baschetbalistice“, În condițiile În care puștii americani visează doar la aruncări de trei puncte și coșuri marcate - genul de faze care te prind când urmărești genericele știrilor sportive pe ESPN - În loc să Învețe cum să dea pase precise ori cum să se strecoare pe culoar pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
universității Yale este să dea țării președinți - la asta se pricep grozav -, nu să producă oameni de știință. Dar președinții pe care-i dă Yale țării nu pun mare preț pe știință, pentru că ei nu-și fac prieteni din rândul puștilor cu preocupări științifice - și cine altul poate fi o ilustrare mai bună a acestui fapt dacă nu Bush?“. Stern a mai adăugat: „Am fost recent la o nuntă și toți foștii mei amici de la colegiu, care acum sunt specialiști În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
omul și-a dedicat Întreaga energie a geniului său creator propriei propășiri. (Discursul „Măreața societate“, ținut de Lyndon B. Johnson În 1964) Majoritatea politicienilor de la noi habar nu au ce difererență este Între un server și un chelner. De aceea puștii din Coreea de Sud au parte de o conexiune mai bună la Internet decât puștii din sudul Bronxului. (Andrew Rasiej, candidat În 2005 pentru postul de Avocat al Poporului În New York, a cărui platformă electorală s-a bazat pe intenția de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Măreața societate“, ținut de Lyndon B. Johnson În 1964) Majoritatea politicienilor de la noi habar nu au ce difererență este Între un server și un chelner. De aceea puștii din Coreea de Sud au parte de o conexiune mai bună la Internet decât puștii din sudul Bronxului. (Andrew Rasiej, candidat În 2005 pentru postul de Avocat al Poporului În New York, a cărui platformă electorală s-a bazat pe intenția de a perfecționa infrastructura IT a metropolei - nu a fost ales) Deoarece am crescut În timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
care se economisește atât de puțin. Suntem o societate În care nu contează decât propria persoană și momentul prezent - fără să ne gândim la ceilalți și la ziua de mâine... presupun că electoratul este problema și nu liderii... În trecut, puștii isteți, care mai târziu au devenit matematicieni, rezolvau careuri dificile. Astăzi aceștia se uită la televizor. Există prea multe elemente care distrag atenția de la studiu, prea mult divertisment, Încă unul din motivele atitudinii În care nu contează decât individul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și care, folosind tehnologia și programele software de astăzi, pot face, În mod teoretic, același lucru ca și un angajat din studioul nostru. Ca rezultat, din punctul de vedere al clientului nostru, ce diferență există Între compania-gigant care angajează un puști pe post de designer și-l pune În fața calculatorului, compania noastră, care face același lucru, și puștiul designer, care lucrează la calculator În subsolul casei părintești?... Tehnologia și programele software Îți conferă atâta putere, Încât aproape că nu există diferențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]