2,803 matches
-
Domnului, zi întunecoasă: aceasta va fi vremea neamurilor. 4. Sabia va pătrunde în Egipt, și în Etiopia va fi groază, cînd vor cădea morții în Egipt, cînd i se vor ridica bogățiile, și i se vor răsturna temeliile. 5. Etiopia, Put, Lud, toată Arabia, Cub, și fiii țării unite cu ele, vor cădea împreună cu ei loviți de sabie." 6. Așa vorbește Domnul: "Sprijinitorii Egiptului vor cădea, și mîndria tăriei lui se va prăbuși! Din Migdol pînă la Siene vor cădea loviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
scoate, pe tine și toată oastea ta, cai și călăreți, toți îmbrăcați în chip strălucit, ceată mare de popor, care poartă scut și pavăză, și care toți mînuiesc sabia; 5. împreună cu ei voi scoate pe cei din Persia, Etiopia și Put, toți cu scut și coif. 6. Gomerul cu toate oștile lui, țara Togarmei, din fundul miază-noaptei, cu toate oștile sale, popoare multe împreună cu tine! 7. Pregătește-te dar, fii gata, tu, și toată mulțimea adunată în jurul tău! Fii căpetenia lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Speed King, Smoke on the Water, Sunshine of Your Love, Child in Time, Black Dog, Nights in White Satin, Lady Jane, When the Levee Breaks, Atlantis,White Room, Hey Joe, Bridge over Troubled Water, Bad Moon Rising, Immigrant Song, I Put a Spell on You, All Right Now, Green River, Badge, Donna Donna, Proud Mary, Long as I Can See the Light, Lemon Song, Since I’ve Been Loving You... Vremuri în care era amar nic de ales între Scott McKenzie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
locotenentul Darie, ofițer activ. Ia poziția de drepți, salută pe colonel, dă mâna cu doi dintre ofițerii activi dar cu rezerviștii, ba. Măi Darie, mi se pare mie sau văd niște ofițeri aici? Rezerviștii au rahat pe mână de-ți pute? Sau tu nu știi că războiul nu se duce cu ofițerii activi, soldații activi și cu caii regimentului? Războiul se duce cu ofițerii de rezervă, cu caii de rechiziție și cu rezerva, adică cu soldații concentrați, să știi de la mine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ziua Neculai și dumneaei mă face Moișă. Dute, Ghiță și-mi dă pace. Hai, Catrină, ce stai fa, scoate francu’, dă-l încoa. Cârnățarul te îndrepta la sigur, căci crâșmele din obor se aflau chiar în priveliștea sa. - Voicea ?... Acum pute la Roizen. Sau : nu s-a trezit de ieri, e sub masă la Bacalu. Voicea era cel mai gras bărbat din târg : lat în spate cât o ușă, peste haina pătată, de doc colorat, cefile rase îi atârnau în trei
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
mai bini vii cu Zeida ca să-nveți himiș... Leonaș scoase limba. Dintr-o dată, cei doi bătrâni începură a hărhăti cu spor. Lângă boiangeria lui Simca Rotner, cu spatele la orgile lui din ceară roz și ceară albastră, Aizic, lumânărarul, ședea după tarabă puțind a usturoi. Privea răbdător la îmbulzeala de peste drum unde negoțul de oale al lui Iuju Șafer era înfloritor. Gălăgioase și pline de pretenții, niște țărănci ciocăneau vasele de lut, încercând să rupă prețul. O doamnă cu voaletă intră la „Mobila
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
-ntreb pe soră-sa despre ea din compasiune, ca să n-o pun într-o situație penibilă. Mi-o imagi nasem pe Irina, în toți acești ani, decăzută, poate alcoolică, hăi tuită de un trecut irepresibil. Boschetară poate, asemenea celor care put îngrozitor prin tramvaie... Apoi mi-am dat sea ma că așa trebuia să fie, că viața, care-mi pusese cu câțiva ani în urmă în mâini un fel de povestire de-a gata, îmi oferea acum și finalul firesc, poate
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mai mare ca mine, deja absolventă, repartizată profesoară într-un orășel ardelean. Fă cuse engleză și română. Era urâțică, șleampătă, când mergea părea că se-mpleticește la fiecare pas. Tot ce purta pe ea părea aruncat cu furca. De la-nce put ne-am simțit bine-mpreună: doi nebuni, doi închipuiți. Eu vorbeam numai în citate din autorii mei pre ferați, ea doar ironic și parabolic, încât une ori, în lungile și savan tele noastre discuții de pe străzile Clujului, ne dădeam seama
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Le soir qui tombe“ al lui Magritte: o fereastră spartă, cioburi lungi așezate sub ea în picioare și soarele de amurg răsfrânt în ele sub unghiuri diferite... Am ieșit apoi în orașul plin de animație (era în sezon, când Parisul pute a pipi și a languste), am răscolit vreo două Tati-uri, am cinat destul de de vreme la restaurantul „Le Levant“ (era surpriza prie tenilor mei, căci tocmai îmi apăruse „Levantul“), unde mi-au și făcut o poză sub marea lui
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
O.K., o dată sau de două ori pe săptămână ne adunam, deci, vreo zece studenți, crema cremei din facultate, într-o sală mică și nenorocită de pe la etajul patru, cu o tablă dotată cu bucățele de cretă și cu o zdreanță puțind a oțet ca burete, ca să-l întâl nim pe marele Sincu. Extraordinar personaj! Nu știu dacă studenții care nu l-au mai apucat - căci „a fugit“ în scurt timp pe melea guri mai bune - au pierdut prea mult în privința semioticii
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de trai simplu din care trebuia acum să se trezească. Se duse la apartamentul ei, ca să vadă dacă totul era în regulă și ca să-și împacheteze o garderobă mai realistă. Gunoiul nu mai fusese scos afară de săptămâni întregi, iar casa puțea. Șoarecii îi ronțăiseră setul de vase de plastic închise ermetic, iar rafturile și podeaua cea nouă și frumoasă erau acoperite de linte. Nici filodendronii, nici schefflera și nici crinul-păcii nu mai puteau fi salvate. Deretică, opri alimentarea cu apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
facturile, mânca din farfuriile lui, se uita la televizorul lui, dormea în patul lui. Fuma doar afară, pe verandă, în bătaia vântului înghețat de martie, într-un scaun umed de regizor cu inscripția NĂSCUT SCHLUTER, pentru ca livingul lui să nu pută a țigări când avea să se întoarcă în sfârșit acasă. Încerca să se limiteze la o țigară pe oră. Se forța s-o ia mai încet, să savureze fumul, să închidă ochii și doar să asculte. Pe măsură ce urechile ei deveneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
împărătesc. Decebal vroia tocmai să procure poporului său luminile și dibăcia de care avea nevoie, elementele culturale ce îi lipseau. Ce s-ar fi putut naște dacă Dacii ar fi trăit și ar fi fost civilizați prin Romani, cine ar pute-o spune ? Dar istoria nu se îndeletnicește cu ceea ce ar fi putut fi ; ea studiază numai cea ce a fost, și cea ce a fost a trebuit să fie. Așa era scris în «cartea oarbelor destine» că Dacii, popor tânăr
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și dau la o parte toate bibelourile soră-mi, nu, nu mai suport! — Scuză-mă, Duncan, zise Drummond posac. O luă pe maică-sa și se luptă s-o scoată din cameră. Thaw plecă. Era o dimineață însorită și orașul puțea a parfum ieftin. Bîntui fantomatic prin preajma ceainăriei Brown, apoi stătu o oră sau două în atmosfera caldă, cu clinchet de lingurițe în cești. îl durea capul. O fată mărunțică se așeză lîngă el și-i zise: — Salut, Duncan, ești bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
stătea liniștită lîngă pat, luînd haine din dulap. — Salut, zise el. — N-am vrut să te trezesc. — Ce face Sandy? — E tăcut, dar destul de fericit, cred. Are destul loc de alergat, iar Sludden locuiește în afara zonei de pericol, așa că nu pute. — Nici aici nu pute. — Peste douăzeci și patru de ore, și aici o să începi să sesizezi putoarea. închise geamantanul cu un clic și zise: — Aș fi vrut să iau lucrurile astea înainte să plec, dar mă temeam că o să apari brusc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
luînd haine din dulap. — Salut, zise el. — N-am vrut să te trezesc. — Ce face Sandy? — E tăcut, dar destul de fericit, cred. Are destul loc de alergat, iar Sludden locuiește în afara zonei de pericol, așa că nu pute. — Nici aici nu pute. — Peste douăzeci și patru de ore, și aici o să începi să sesizezi putoarea. închise geamantanul cu un clic și zise: — Aș fi vrut să iau lucrurile astea înainte să plec, dar mă temeam că o să apari brusc și o să te isterizezi. — Cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și strecură mîna pe sub brațul lui spunînd potolită: — Haide, bătrînelule. Putem face altceva decît să stăm aici și să ne regretăm vîrsta. Mașina mea e acolo. în timp ce se îndreptau spre mașină, Gay spuse cu o violență neașteptată: — Toată afacerea asta pute de la o poștă! Toată lumea știa că ai dispărut acum două zile, au circulat tot felul de zvonuri, dar nu au făcut nimic. De două ori pe zi am sunat la fiecare secție de poliție din Provan și au pretins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Vocea puternică și liniștită a lui Monboddo continuă să toarcă asemeni unui vînt năucitor. — ... așa că nordul Africii devine deșert, cu niște consecințe utile... Ca urmare a camaraderiei curate cu baia cu aburi, noii recruți încep să observe că părinții lor put... ... dar mașinile lucrează eficient doare într-un climat al speranței, așa că sclavia este înlocuită de datorie și banii devin o promisiune de a plăti hîrtii tipărite de guvern... ... în secolul douăzeci, bogăția a monopolizat tot globul care acum se învîrte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
până peste umeri, alb-gălbui, zâmbea înfiorător de blând, clătinând întruna din cap, și țopăia în zăpadă, țopăia mereu, poate de frig. I-am poftit în scorbură și ei au intrat, cu masă cu tot, abia încăpeam toți patru înăuntru. „Cam pute aici“, a remarcat domnul Sima, deși ușa de nuiele rămăsese larg deschisă. Noi nu i-am răspuns, ne uitam la Dragoș cum clătina din cap și țopăia, cămașa lui de in se freca de zdrențele noastre, încercam să-i descifrez
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
dezordinile din Capitală, și la ultimele evenimente, la manifestările din strada Carol, devastase câteva prăvălii. Cum îl apucă de mână, răsucindu-i-o la spate, Nicu simți că botul - fiindcă numele îi venea de la cum îi era făcută gura - îi puțea. — Bă, ăsta, cu mama nebună, hai, fă-te’ncoa cu pomana porcului. Băiatul, care suporta de-obicei agresiunea ca pe-o doctorie amară al cărei gust trece după un timp, își aminti cu groază că tocmai azi avea două lucruri
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
odată și trei fete el avea Cât puteai privi la soare, da la ele ca mai ba. Una decât alta este mai frumoasă de poveste, Dar din ele - acuma două mai era cum mai era, (5) Nu că doar ai pute spune cum că - a fost așa ș-așa, Nici o vorbă de poveste, cer cu stele presărat Nu ajung la frumuseța astor fete de-mpărat. Dar deși nu-ți poți da vorba despre ele cu cuvântul, Mintea tot le - atinge umbra
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vântul, de-o frumseță - ntunecoasă, Au venit să-i ceară, Doamne, fetele cele frumoase. Dar mai bine - ar fi să-i ceară tot bielșugul de pe țară! Și ce nu se pun de-i cer trei luceferi de pe cer! De-ar pute, de n-ar putea, trei luceferi el li-ar da, (25) Dară fetele lui ba. Unu - atunci din ei s-a dus Și în noaptea cea senină ca să fluere s-a pus, Vine-un nour, ce-i de nour? Vine
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dumilor voastre, Cine și-ar mai pune mintea cu așa obrazuri proaste Cumu-s eu, Măria Voastră! Mă lăsați că-s om sărac, De când sunt n-am văz't turaua, nici măcar de la petac. Zise unul cătră dînsul: Dacă tu ne-i pute face, (150) Fata - mpăratului Roșu s-o luăm, poți merge-n pace. - Ce n-o luați Domnia - Voastră, că sunteți mai tari, mai mulți? - Ei, pe noi ne simte - ndată, să ne - apropiăm desculți, Suntem duhuri necurate și-mpăratul cela
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ei mai departe tot Călin arcu - ncordează Și, sburătuind, săgeata trece-n lume ca o rază, Vîjîe-n văzduh cumplită - ei urmează unde-i chiamă, (245) Pîn-ajung în faptul nopții la pădurea de aramă. Măi fărtați - Călin li zise - nu-ți pute trece pin crânguri Și pin codri iști de-aramă, rămâneți aicea singuri, Vă clădiți ici o colibă, vă săpați groapă de vatră, Singurel voi merge numai pe cărările de piatră, (250) Să vedem ce-a fi cu mine. Ei se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
eu - Călin mă chiamă. Cum vorbește, iată zmeul vine iute ca un vânt, Cu o falcă-n cer el vine și cu una pe pământ. - Buna vreme, smeu de cîne! - Mulțumesc, Călin-Nebune! - Am venit să-ți iau nevasta. - De-i pute de ce nu? Bune (310) Sunt de zis ce-ți vine-n minte, dar mai greu e să le faci, Smeul codrilor de-aramă nu te-așteaptă cu colaci. Eu mănânc patru cuptoare, patru boi mi-ajung abia 31 {EminescuOpVI 32
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]