1,071 matches
-
curentului la apariția unor vârfuri de tensiune și a unor componente de înaltă frecvență suprapuse peste tensiunea alternativă a rețelei. Figura 5.2 Sursă cu condensator Se utilizează următoarele notații: Vac tensiunea rețelei fac frecvența rețelei (50/60 Hză ω pulsația Cm capacitatea condensatorului Rm rezistența rezistorului serie În aceste condiții curentul efectiv prin circuit se calculează cu relația: Capitolul 6 Elemente constructive electromecanice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 130 2 22 11 m m ac m m
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
poate constata că, din punct de vedere al armonicilor induse în rețea, redresorul trifazat în punte este mai performant decât cel trifazat în stea, deoarece produce mai puține armonici de curent. Se observă că, în cazul în care indicele de pulsație, n, al tensiunii redresate este multiplu de trei, curentul absorbit conține, pe lângă fundamentală, doar armonicile de ordinul k, unde: (3.10) Valoarea efectivă a armonicii k este dată de relația: (3.11) Dacă se consideră comutația ideală și se neglijează
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
puterea aparentă a fundamentalei și puterea furnizată de redresor pe partea de c.c. Poluarea armonică a curenților absorbiți de la rețea poate fi apreciată prin factorul sau coeficientul de distorsiune [40], dat de relația (4.14). Cu cât indicele de pulsație al tensiunii redresate este mai mare, cu atât calitatea curenților absorbiți este mai bună, calitate concretizată prin valori mici ale factorului de distorsiune. 3.3.2. Perturbații ale tensiunii de alimentare Comutația curenților absorbiți de la rețea are o influență defavorabilă
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
acest caz, montajul cu trei sau mai multe redresoare înseriate devine neatractiv, deoarece puterea reactivă datorată comutației devine importantă și nu se realizează o reducere semnificativă a puterii reactive față de cazul când montajul are numai două redresoare. 3.3.5. Pulsațiile tensiunii redresate în cazul neglijării fenomenului de comutație, tensiunea de mers în gol a unui redresor, ud, este formată din n segmente de sinusoidă pe o perioadă T, a tensiunii rețelei de alimentare. În Fig.3.27 sunt prezentate evoluțiile
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
necomandat cu sarcină normală (rezistivinductivă, RL >>ω ), valoarea medie a tensiunii redresate se poate calcula prin relațiile determinate în subcapitolele anterioare sau cu expresia: (3.32) unde Û este valoarea vârf a tensiunii redresate ud, iar 2n ≥ -indicele de pulsație sau numărul de segmente de sinusoidă pe o perioadă T. Valoarea efectivă a tensiunii redresate este dată de relația: (3.33) 3. Perturbații specifice dispozitivelor semiconductoare și convertoarelor electronice de putere 85 Pentru diverse scheme de redresare, în Tab.3
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
în serie Fourier a tensiunii redresate ud, pentru valoarea de vârf a armonicii de ordinul knj = se obține expresia: Cu privire la mărimile și valorile din Tab.3.3 și Tab.3 .4, se pot face următoarele precizări: * cu cât indicele de pulsație n este mai mare, cu atât factorul de formă fF se apropie de valoarea unitară și factorul de modulație, fM, scade (calitatea tensiunii redresate crește); * existența unei anumite armonici de tensiune este impusă de tipul redresorului. Valoarea de vârf a
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
α=α (4.177) Valoarea efectivă, pentru redresorul comandat (α≠0), este dată de relația:În Fig.3.28 este reprezentată grafic dependența factorului de formă de unghiul de comandă α, pentru o sarcină normală, având drept parametru indicele de pulsație n. Se constată că factorul de formă fF crește odată unghiul de comandă α, ceea ce reprezintă, de fapt, o reducere a calității tensiunii redresate. La același unghi de comandă, prin creșterea indicelui de pulsație, factorul de formă scade și deci
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
normală, având drept parametru indicele de pulsație n. Se constată că factorul de formă fF crește odată unghiul de comandă α, ceea ce reprezintă, de fapt, o reducere a calității tensiunii redresate. La același unghi de comandă, prin creșterea indicelui de pulsație, factorul de formă scade și deci calitatea tensiunii redresate se îmbunătățește. 3.4. Filtre electrice în vederea îmbunătățirii comportării redresoarelor, ca sursă de tensiune pentru consumator, respectiv ca sarcină pentru rețeaua de alimentare, se recomandă utilizarea de filtre electrice, conectate atât
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
produce supratensiuni la deconectarea sarcinii; * crește timpul de răspuns al circuitului de sarcină datorită măririi constantei de timp a acestui circuit. Filtrul capacitiv este constituit dintr-un condensator conectat în paralel cu sarcina, Fig.3.30, având drept scop micșorarea pulsației tensiunii redresate. Filtrele capacitive nu se recomandă pentru redresoarele de putere, deoarece înrăutățesc forma curenților în dispozitivele semiconductoare și în înfășurările transformatorului. Astfel, cresc pierderile în dispozitivele semiconductoare și conținutul de armonici în rețeaua de alimentare. Dimpotrivă, pentru redresoarele de
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
forma curenților în dispozitivele semiconductoare și în înfășurările transformatorului. Astfel, cresc pierderile în dispozitivele semiconductoare și conținutul de armonici în rețeaua de alimentare. Dimpotrivă, pentru redresoarele de mică putere, la care nu se pune problema îmbunătățirii parametrilor energetici (indice de pulsație mic), se recomandă utilizarea filtrelor capacitive. Filtrele de tip inductiv-capacitiv funcționează ca filtre “trece-jos”, pentru a atenua armonicile superioare sau ca filtre rezonante, acordate pe anumite armonici. Filtrele “trece-jos” sunt cuadripoli în Γ sau Π conectați la ieșirea redresorului, Fig
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
atenua armonicile superioare sau ca filtre rezonante, acordate pe anumite armonici. Filtrele “trece-jos” sunt cuadripoli în Γ sau Π conectați la ieșirea redresorului, Fig.3.31, aceste filtre fiind mult mai performante decât cele inductive sau capacitive. Condensatorul C reduce pulsația tensiunii redresate ud, iar inductanța L netezește curentul continuu id, Fig.3.31a. Filtrele rezonante posedă o capacitate de filtrare mare pentru anumite armonici ale curentului sau tensiunii. Funcționarea lor se bazează pe fenomenul rezonanței de curent (filtre dop) sau
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
4.7) Utilizând relațiile (4.5), pentru coeficienții seriei Fourier rezultă succesiv:(4.8) și: (4.9) Reținând din seria Fourier doar primii termeni, curentul reprezentat grafic în Fig.4.1b se scrie sub forma:(4.10) Diagrama spectrală amplitudine-frecvență (pulsație), precum și fundamentala, însoțită de armonicile 3, 5 ale curentului i(t), sunt reprezentate în Fig.4.2. 4.2. Caracteristicile semnalelor periodice nesinusoidale Semnalele periodice nesinusoidale, conform relației (4.1), pot fi identificate prin valorile lor caracteristice, calculate în baza
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
acordate la rezonanță pe armonica de ordinul k, pentru care trebuie îndeplinită condiția: . (4.32) Modelul de calcul al regimurilor în cele două circuite este prezentat, în sinteză, în Tab.4 .2. În ipoteza (4.32), impedanța echivalentă, calculată relativ la pulsația (kω), are valori foarte mari pentru circuitul derivație, Zk→∞ (circuit de tip dop sau bușon, Fig.4.5a), respectiv foarte mici pentru circuitul serie, Zk→0 (scurtcircuit, Fig.4.5b). Potrivit și relațiilor din Tab.4 .2, în cazul circuitelor
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
conductoarelor traversate de curent se consideră în raport cu acesta. La frecvență industrială și pentru valori obișnuite ale conductivității solului, adâncimea de pătrundere se poate calcula cu ajutorul relației:, (5.24) µ0 fiind permeabilitatea magnetică a solului (aerului), σ conductivitatea, iar ω=100π pulsația curentului care traversează LEA. Pentru σ = 0,02 S, se obține p = 356 m. Considerând conductoarele LEA paralele cu solul, câmpul magnetic se poate calcula într-un plan perpendicular pe acestea și pe sol ( Fig.5.10). Într-un punct
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
câmpului electric al curenților de conducție la expresia, [Compatibilité], [Cristescu 93], [Gary], [Javerzac 16], [Lambrozo]: 2 r dBE dt = . (5.47) Ținând seama de (5.43), pentru densitatea de curent se obține: , (5.48) σ fiind conductivitatea electrică a țesuturilor, iar ω pulsația intensității câmpului magnetic. Cercetări recente care dovedesc posibilitatea existenței unor efecte negative ale expunerii la câmp magnetic de frecvență industrială fac posibilă normarea dozelor de expunere, așa cum se încearcă în mai multe lucrări, [Compatibilité], [Cristescu 93], [Gary], [Javerzac 16], [Lambrozo]. 5.5
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
curentului la apariția unor vârfuri de tensiune și a unor componente de înaltă frecvență suprapuse peste tensiunea alternativă a rețelei. Figura 5.2 Sursă cu condensator Se utilizează următoarele notații: Vac tensiunea rețelei fac frecvența rețelei (50/60 Hză ω pulsația Cm capacitatea condensatorului Rm rezistența rezistorului serie În aceste condiții curentul efectiv prin circuit se calculează cu relația: Capitolul 6 Elemente constructive electromecanice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 130 2 22 11 m m ac m m
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari </resume> * Introducere Dezvoltarea cordului este un fenomen inedit care surprinde prin precocitatea debutului și rapiditatea derulării etapelor morfogenetice permițându-i să funcționeze încă de la sfârșitul săptămânii a treia a embriogenezei. Pulsațiile tubului cardiac primitiv asigură circulația placentară și vitelină și se pare că poziția rostrală, anterioară discului embrionar, se datorează ponderii funcționale a circulației placentare. Formarea inimii și a sistemului vascular urmează o suită de evenimente morfogenetice a căror analiză secvențială
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și șocuri sau sufluri cardiace intense ce au drept corespondent palpator, freamătul. Pacientul se află în aceeași poziție, decubit dorsal, cu membrele superioare pe lângă corp, în supinație. Palparea toracelui anterior vizează mai multe
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
obezi; pacienți cu musculatura hipertrofiată; la femeile cu sâni voluminoși; pacienți cu un torace al cărui diametru anteroposterior este mult crescut, precum în emfizemul pulmonar; pacienții cu pericardită exudativă cu cantitate mare de lichid. Există și pacienți la care amplitudinea pulsațiilor este crescută, cum ar fi situațiile determinate de prezența unor boli febrile, tireotoxicoză, hipertrofie de ventricul stâng, insuficiență aortică. Odată perceput șocul apexian, se palpează spațiul intercostal până la stern și se numără fiecare interval până la nivelul unghiului lui Louis corespunzător
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale unui examen clinic cardiac. Frecvența cardiacă este determinată prin numărarea bătăilor cordului într-un interval de 1 (un) minut. Pulsul se determină aplicând indexul și mediusul la nivelul arterei radiale, în șanțul radial, suficient de puternic pentru a simți pulsațiile, dar fără a deprima artera, examinatorul percepându-și astfel propriul puls. În mod normal, frecvența cardiacă este de 60-90 bătăi pe minut. Frecvența cardiacă inferioară poartă denumirea de bradicardie, iar depășirea pragului superior determină tahicardia. Prin palparea arterei radiale se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
După OX Energia oscilatorului armonic: energia de poziție ?? , energia cineticăși energia totală. I.7.2. Aplicații ale mișcării oscilatorii: pendulul elastic și pendulul gravitațional. a) Pendulul elastic (1) K = mω2, unde K - constanta elastică, m - masa atârnată și ? - pulsația. Relația (1) devine: ? =unde T → perioada de oscilație a pendulului elastic, m → masa corpului atârnat și care oscilează în jurul poziției inițiale de echilibru. energia totală: unde energia potențială elastică este și energia cinetică este. graficul de parabolă a energiei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Datorită unei forțe F = -Kx sau F = -Ky, punctul material va căpăta o mișcare oscilatorie armonică de elongație:după axa OX sau după axa OY. Presupunem că un punct material este supus la două oscilații caracterizate prin aceiași direcție, aceiași pulsație, însă având amplitudinile și fazele inițiale diferite. Cele două oscilații sunt de forma:, iar oscilația rezultantă va fi . Deci oscilația rezultantă va fi y = a sin (ωt + φ) ce va acționa punctul material efectuând o mișcare oscilatorie. Pentru aceasta trebuie
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]