1,576 matches
-
nedumerea la ea nespus contrastul dintre mâinile micuțe, cu piele de un alb mătăsos și fața de un galben-verzui, zbârcită ca scoarța unui copac bătrân. Mintea lui nu-i găsi rost țeposului stog ce-i trona deasupra frunții, culorile schimbătoare pulsând în neorânduială și făcându-l iar să-și piardă răsuflarea. Închide ochii! Închide-i, altfel cazi pradă leșinului... Așa mi s-a întâmplat și mie când am pășit aici prima dată, clipoci veselă vocea. Se supuse și încercă să deseneze
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
În “orașul cosmic”, în această “inimă-a-pământului”, timpul se suprapune veșniciei, spațiul e totuna cu nemărginirea, iar substanța este lumina (“E o lumină/ de dincolo de timp”; “lumina difuză/ coboră în mine”). Peste tot, și peste toate, în tot și în toate, pulsează misterul: “Ochii magici/ deschiși în scorbura/ măslinului sacru/ duc prin rădăcini/ spre centrul pământului/ oricum m-aș apropia/ vederea mea se-nchide/ aș vrea/ să-mi ating/ obrazul/ în gest iubitor/ de trunchiul pământiu/ al copacului/ adânc ridat/ de parcă/ râuri
EUGEN DORCESCU, CALEA INIŢIATICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373033_a_374362]
-
în fața lor și suntem pe deplin conștienți că sunt prea mari pentru puterea și capacitatea noastră de a le rezolva și gestiona. Iar acel gând sinistru al dezastrului iminent ne înfășoară cu rapiditate tăiendu-ne orice firicel de speranță ce mai pulsează în ființa noastră. În astfel de situații există în opinia mea doar două alternative fie să ne prăbușim sub greutatea poverilor sau să ridicăm ochii spre ceruri înălțând o rugăciune spre tronul Celui Veșnic. Doresc în cadrul acestui articol să pătrund
MAI PRESUS DE PUTEREA UMANĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371115_a_372444]
-
existenta-forma-beatitudine; religie-cultura-stiinta; materie-energie-informatie-genetica; creatie-procreatie-casa; eros-magie-renastere; trup-suflet-spirit; politica-economie-justitie. Datorită exploziei și imploziei informaționale a Internetului , aceste opt triade fundamentale, deja consacrate în lumea liberă, au spulberat întreaga politică mondială într-un ocean de eter-aer-foc și "apă grea". Un ocean din care pulsează acum o democrație a "libertății fără efort", care nu poate fi altceva decât libertatea "formei de foc a adevăratelor ape", dar din care lipsește tocmai elementul "pământ al făgăduinței". Pământul ? Care Pământ ? Pământul suntem chiar noi acum, omul-intreg, parcă ar
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA ROMANILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371176_a_372505]
-
nou renaștem. Versurile Irinei Lucia Mihalca ne fac să ne simțim aproape, un tot unitar, o atracție, o dorință de unire și întregire întru Dumnezeu, care e întru totul. A fi sau a nu fi, o pulsație a creatorului. Creatorul pulsează, inspiră prin viață și moarte, început și sfârșit. La început am avut senzația că eu sunt subiectul/ destinatarul și aici e secretul Irinei - ne face pe fiecare să ne simțim la fel, fără discriminare. E atât de clară. Privind comentariile
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
înaripați! *** 26 Seara-n câmpie, în amurg, printre flori Când legănându-le, trece agale duhul, uneori Auzi cum cântă-n cor pe tot Pământul Tot ce e viu, de s-a înnoit în cântec vântul. Terra: 27 Oceanele și mările pulsează-n desfătare Iar serile sunt pline de arome și răcoare E pace în văzduh, desăvârșită armonie Efluvii de încântare mă inundă: ce să fie? 28 -E dragostea! Din nou îmi dă ocol O simt în aer, o respir, vreau să
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
grade în Grădina Maicii Domnului - deschis încă din 1937 de antena de rezonanța cosmică a “Coloanei fără de sfârșit” de la Târgu Jiu (Fontă alămită, în romboide, pe tronsoane de oțel. 2935 X 90 X 90), care oscilează în sens trigonometric și pulsează de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin (via “Babele - Sfinxul - Vârful Omul”, etc.); și că același “unghi de incidență” de 36 de grade, prin stratificarea Coloanei în contextul “teoriei bifurcației”, este închis de pe axa Cerului cristalin pe axa Pământului, diametral-opus-romboidal
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
cum cele patru, opt, șaisprezece, treizecișidouă și șaizecișipatru de Raze cosmice “romboidale” - care oscilează în contextul teoriei “bifurcației” la un unghi de incidență 36 de grade între planul cosmic și planul uman, de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin, și pulsează printr-o “Stea arzătoare cu opt raze” în succesiune ritmică pe Stâlpul Central al “Coloannei soarelui de vis” - sunt identice cu “locul fără de loc” al celor 8 la puterea 64 de Răsărituri și Apusuri; adică, pe “locul fără de loc” într-
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
Mont Saint-Jean, Papelotte, ferma Gros-Caillou). Pe 18 iunie al fiecărui an care se termină în 0 sau 5, au loc manifestări importante și reconstituiri) Pe drumurile publice trec multe, multe mașini, este un dute-vino continuu, oamenii se grăbesc. Viața modernă pulsează cu toată puterea în jurul nostru. Visul lui Napoleon de a vedea o Europă unita se împlinește abia acum, peste aproape două sute de ani! Ieri am vizitat Parlamentul european cu steagurile tuturor țărilor membre fluturând triumfătoare în vânt, vestind lumii că
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
fremătând /m-au înălțat spre tine Doamne coborând urcând/ infernul rai infern călcând ” („plin-gol-plin”) Viziunea sa nu se naște din trăire afectivă, ci, mai curând, din obsesia tematică și din suma de sugestii emanată de variațiunea de ritmuri, prin care pulsează ideea poetică. Astfel, de-a lungul volumelor acestea se tot reformulează, gravitând în jurul aceleiași teme până la cântecul deizbândă, spre care poeta își îndreaptă zbaterea. Alteori, textul poetic devine o formă de reconstituire a trăirii care se vrea reînvățată: „din mocirlă
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
să lucreze, să crească, să creeze, să se dezvolte, să inspire, să energetizeze dezvoltarea literaturii și a culturii române, cu o forță din ce în ce mai mare, cu cât am urcat în viitor. Eminescu este în același timp un fel de inimă care pulsează necontenit în marele cosmos cultural românesc, văzut în dezvoltarea sa prin timp. Odată cu trecerea anilor acești mari creatori capătă puteri extraordinare. De exemplu Eminescu are o mare putere de a eterniza, persoane, întâmplări, idei, de a le da noi dimensiuni
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
a dat înțelesul, mare sau mic, după concentrația sării din respirație, apoi nuanțele, conotațiile și sensurile au luat culoarea zării ce o expiră dictind Sfinților Părinți Scripturile în gând. Verbele au fost făcute ceva mai greu nu vroiau să vibreze, pulsa ceva sânge de ateu, echilibru culorii din apus, atunci Dumnezeu a făcut legile Armoniei și i-a pus pe unii în cântec să le învețe pe când erau în pântec la ospețe așa au apărut Poeții cu ritmurile în sânge, dânsul
GENEZĂ, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348897_a_350226]
-
ramurile-n tei Și iarba ofilită, îngenunchiat se strânge În ropot de travaliu se-nfășură de-acum O lume-nfiorată născându-se sub scrum. II Al doilea înger iată, își ascuți pumnalul Și răgnete de gheață îmbrățișă cuprinsul Fiori și deznădejde pulsa în piept - ca valul, Când tunete-nfundate își îngroșară rândul E-o mare-nfierbântată mulțimea muribundă Dezlănțuiți urgiei, în hule se cufundă Și-i tot mai negru cerul - păcatul lor purtându-l. Din depărtări, în tremur, Taborul se urniră Și-acoperindu-și fața
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
zarea largă printre frunzele rare ale prunilor, care nu se mișcau măcar câțiva milimetri, fiindcă vântul adormise și el odată cu ploaia, a fost izbit în dosul palmii de la mâna dreaptă, între degetul inelar și mijociu, de un val dogoritor care pulsa ca o inimă agitată, ca apoi să se transforme într-un sloi de ghiață, că a scăpat coada sapei din mână din cuza unei dureri pe os. A băut apă din ulciorul care-l avea la umbra unui nuc prizărit
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
mii ori până când culorile, îi pătrund în carnea fumegândă. o readuc în pumnul de primăvară. am păstrat în inima viului, acolo unde boala ființei răstoarnă praguri, locul de veghe al Imaginii. foamea îmi cântă în ochiul închis. pe marginea somnului pulsează tâmplele. gândul crește în trup de femeie, ideea... ...balerina de hârtie decupată migălos de mâna copilului cu ochii din safirele timpului nepământean... izbucnește poemul dintre două hotare-lumini... Referință Bibliografică: pictură în cuvinte / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PICTURĂ ÎN CUVINTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346396_a_347725]
-
LUMINA, Lămpii de carbid, La tine totul e splendid. Ești frumoasă ca o zână, Iar eu te iubesc așa cum ești, Ești iubită frumoasă mină. În pieptul tău bat mii de inimi, De oameni, de perforatoare, Sau de diferite motoare. Totul pulsează cu o frecvență Regulată, care ne face, ca noi toți, Să te IUBIM mai mult, Iar tu să fii mai atrăgătoare, Să ne lași să scoatem, De la sânul tău comorile, Ce stau ascunse de veacuri. Trebuie chiar de nu vrei
DRAGOSTE ETERNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346462_a_347791]
-
primul ton al toamnei își țipă ruginiu Un dor de amintirea când mugurii vibrau În primăvara nopții când somnul e târziu Și visele albastre la revedere-și iau ... Un cântec mai răsună în scoarța fără viață A ramului ce ieri, pulsa de seva florii; Dar ce sonete, Doamne, scâncesc dintr-o paiață Cu lacrima logodnei uscată-n cer, când norii Mai uită că e toamnă și lasă să mai ningă Cu praf de stele-n palma deschisă-a unui gând, Pe-
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
astfel, seria minunatelor serate pe care le daruiește publicului său fidel, ce nu contenește să îl aprecieze, să îl răsfețe cu aplauze și imense buchete de flori. Pe 27 martie 2013, Sala Ateneu a Filarmonicii " Mihail Jora" din Bacău a pulsat împreună cu armoniile pieselor pe care Fuego le interpretează în spectacolul ce s-a desfășurat și în acest caz, cu casa de bilete închisă. Una dintre cele mai speciale reprezentații ale acestui turneu s-a jucat in Bacău, căci clipele s-
FUEGO A CUCERIT, CU LACRIMI DE CÂNTEC , BACĂUL LUI BACOVIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345414_a_346743]
-
și sălcii . Era un simbol al întregirii nații, Făuritor de Limbă, nu trădător ca alții, Era un Eminescu al Daciei străvechi, Era și este între poeți, ce nu își au perechi . Avea o inimă cât Harta României, Iar inima-i pulsa în ritmul bucuriei, Că niciodată durerea nu și-a spus-o, Deși era lovit; știa, dar nicăieri n-a scris-o . Iubea pe Eminescu și a murit cu El Răpus de mulți ereți ca albul porumbel . Ce este un simbol
POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345467_a_346796]
-
inconfundabila sa plutire deasupra lumii celei de toate zilele. Coboară din nou din „grădinile sale suspendate”, Lazăr Lădariu, același, și totuși altul, în „Secunda sa de pământ”: „Să ascult cântecul unic la munte am venit cu inima-ntreagă, măr rotund pulsându-mi în carne; la piatră am venit, mai tăcut ca niciodată, să învăț lecția cufundării în cuvântul fără întoarceri; pe câmp am ieșit cu tot alfabetul germinației, să cunosc respirația acelui mesteacăn; pentru o gură de aer muntelui, pietrei, câmpului
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
iulie 2013 Toate Articolele Autorului Când Soarele, ușor, peste colină, Sub orizont se lasă-n întuneric, Apar, ascunse-n ziuă de lumină, Pe boltă licărind stele feeric, A ta, a mea, o stea e fiecare, În Capricorn, Fecioară sau Balanță, Pulsează una nouă-n Ursa mare, O alta căzătoare se înalță; Atât de-aproape suntem, n-am găsit, Oricât am căutat pe cer de bine Un loc al nimănui, sau părăsit, Fără speranțe, visuri și destine, De parcă infinitul e sfârșit Sub
SONET PENTRU INFINIT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345503_a_346832]
-
parcă zboară, iar în interior se aprinde o flacără ce te face să te simți cu adevărat viu. Să simți că trăiești." Se întreba apoi retoric în continuare: “ Cum să simțim din nou pasiune, entuziasm? Cum să ne simțim inima pulsând cu energie, nu abia bătând în piept? Cum să lăsăm iubirea, bunătatea, înțelegerea și compasiunea să ne modeleze?” Oare Carmen o fi găsit răspunsul care să o mulțumească? se întrebă la rândul său Dalia, urmându-și gândurile venite din senin
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
văd în ochi lumina Din scânteieri stelare, Cum se revarsă-n toți, Prin gene milenare. Răsari din umbra nopții Ca stelele pe cer Și-n răsăritul zilei, Trezești vechiul mister. Din valurile ceții Acum, tu mă ridici Și inima-mi pulsează, În clipele de-aici. Și nu mă-ndur să-ți sorb Aprins de patimi grele, O lacrimă ce cade, În focul firii mele. Nu vreau să te cutremur Nici focu’ să ți-l iau, Dar lasă-mă o clipă Alăturea
DIMINEȚI ANCESTRALE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377019_a_378348]
-
timp vulturesc ce dans este pe străzi ca la carnaval de o vară aș scrie pe-o stea nenumită iubesc sau te-aș săruta pe soarta dulce-amară cu unghii de jad secunde împletite în păr sibilin iar inima/miocardul dilatat/ pulsând aritmic sempitern versatil Referință Bibliografică: Brainstorming / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1501, Anul V, 09 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
BRAINSTORMING de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377082_a_378411]
-
Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. În marile grote ale universului sunt găuri negre cu treceri dintr-o galaxie în alta, tunel de lumină în goluri de timp făcând totul flexibil în drumul spre stele. Pulsează prin spații sferele galbene, vânătoare cerească de zei îndumnezeind ființe. Tăișul gândului sclipind cu idei care fulgeră vidul răscolind focul din soare. Citește mai mult În marile grote ale universuluisunt găuri negrecu treceri dintr-o galaxie în alta,tunel de
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]