1,318 matches
-
cu trecutul. Dar, �n cea mai mare parte a ??rilor, reconstruc?ia urban? se sprijin?, cu excep?ia Germaniei, pe o reform? a propriet??îi funciare ?i pe comasarea terenurilor mici �n loturi de construc?ie, care devin baza amenaj?rîi urbane. Chiar �n Germania, �n afară opera?iunilor de reconstituiri arhitecturale identice, cea mai mare parte a marilor cet??i s�nt reconstruite, at�ț �n centru, c�ț ?i la periferie, �n forme moderne sau �modernizate� cu o real
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
posibil s? se fabrice casele a?a cum se fabric? automobilele ?i concepe un prototip: casă Citro-han (1920); independent? fă?? de topografie ?i de climat, ea este combinabil? �n imobile, dup? caz. S�nt cunoscute ?i lucr?rile asupra industrializ?rîi, f?cute sub conducerea lui Gropius, la Bauhaus. �n Fran?a de dup? r?zboi, arhitec?i ?i ingineri imagi-neaz? procedee de prefabricare grea. Pere?i standardiza?i din beton s�nt turnă?i ?i dota?i �n uzin?, apoi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Fran?a, �n aceast? op?iune constructiv?, care favorizeaz? dezvoltarea unor puternice �ntreprinderi de construc?îi ?i lucr?ri publice, capabile s? st?p�neasc? aceste tehnici prin care zid?ria cedeaz? locul montajului. �n ideologia pro-gresist? a Mi?c?rîi moderne, industrializarea construc?iei �nseamn? c?utarea eficacit??îi, a ra?ionalit??îi, dar ?i voin?? de a pune meseriile arhitecturii �n concordan?? cu dezvolt?rile culturii tehnice a timpului; ea are deci, �n plus, o valoare simbolic?. 6. Noile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de urbanizare ?i politică oră?ului Perioadă de dup? r?zboi impune �n acela?i timp reconstruirea sectoarelor distruse ?i extinderea oră?elor, �n special a metropolelor, care atrag noi populă?îi de muncitori. Astfel, o faz? major? a planific?rîi aglomera?iei londoneze apare o dat? cu aplicarea lui New Town Act (1946), valabil de altfel pentru toat? ?ara. Statul are, de acum �ncolo, controlul asupra amenaj?rîi teritoriului. �ntr-adev?r, pentru orice proiect de oră? nou, un organism de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
atrag noi populă?îi de muncitori. Astfel, o faz? major? a planific?rîi aglomera?iei londoneze apare o dat? cu aplicarea lui New Town Act (1946), valabil de altfel pentru toat? ?ara. Statul are, de acum �ncolo, controlul asupra amenaj?rîi teritoriului. �ntr-adev?r, pentru orice proiect de oră? nou, un organism de stat, Corporation, �?i ia r?spunderea opera?iunii funciare, alege locul de implantare, dirijeaz? construc?ia ?i asigur? administrarea timp de 10 ani. �n anii �50, ?apte oră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o strict? aplicare a urbanismului ra?iona-list ?i igienist al Cartei de la Atena. Aici, viziunea modernist? este semn de progres, de �nnoire, de vitalitate industrial?, economic? ?i social?. Ea cap?ț? o semnifică?ie politic? �n primele momente ale �destaliniz?rîi� arhitecturii, dup? raportul lui Hru?ciov la Congresul constructorilor (1954). Guvernele italiene de dup? r?zboi ?i instan?ele locale se str?duiesc s? pun? la punct o strategie de amenajare a teritoriului ?i de planificare a expansiunii urbane. �nfiin-
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nt luate �n anii �60 pentru a echilibra diferitele curente de interes existente. Astfel, la Bologna, �ncep�nd din 1969, o echip? municipal?, condus? de P. L. Cervelatti, face o evaluare metodic? a tipologiei arhitecturale a centrului �n scopul clasific?rîi, conserv?rîi ?i reabilit?rîi, cu men?inerea locuitorilor pe loc. La Ferrara, Modena ?i Brescia etc., acela?i model este aplicat cu succes. Politici comparabile s�nt atunci puse �n aplicare �n Anglia, la York sau Chester; �n Germania
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n anii �60 pentru a echilibra diferitele curente de interes existente. Astfel, la Bologna, �ncep�nd din 1969, o echip? municipal?, condus? de P. L. Cervelatti, face o evaluare metodic? a tipologiei arhitecturale a centrului �n scopul clasific?rîi, conserv?rîi ?i reabilit?rîi, cu men?inerea locuitorilor pe loc. La Ferrara, Modena ?i Brescia etc., acela?i model este aplicat cu succes. Politici comparabile s�nt atunci puse �n aplicare �n Anglia, la York sau Chester; �n Germania, la Bamberg
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru a echilibra diferitele curente de interes existente. Astfel, la Bologna, �ncep�nd din 1969, o echip? municipal?, condus? de P. L. Cervelatti, face o evaluare metodic? a tipologiei arhitecturale a centrului �n scopul clasific?rîi, conserv?rîi ?i reabilit?rîi, cu men?inerea locuitorilor pe loc. La Ferrara, Modena ?i Brescia etc., acela?i model este aplicat cu succes. Politici comparabile s�nt atunci puse �n aplicare �n Anglia, la York sau Chester; �n Germania, la Bamberg sau la L
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fac? s? existe că o component? a mentalit??îi moderne. 7. Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism �n masă construc?iilor concepute �n contextul excep-?ional al anilor 1945-1955, unele marcheaz? o evolu?ie �n manieră mae?trilor Mi? c?rîi moderne sau fă?? de rea-liz?rile genera?iei �n urcare. Unitatea de locuit comandat? de Ministerul Recon-struc?iei ?i Urbanismului ?i construit? de Le Corbusier la Marsilia (1945-1952), concretizeaz? 25 de ani de studii �n vederea �organiz?rîi armonioase a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Mi? c?rîi moderne sau fă?? de rea-liz?rile genera?iei �n urcare. Unitatea de locuit comandat? de Ministerul Recon-struc?iei ?i Urbanismului ?i construit? de Le Corbusier la Marsilia (1945-1952), concretizeaz? 25 de ani de studii �n vederea �organiz?rîi armonioase a vie?îi individuale ?i a vie?îi colective� (Le Corbusier). Este un imobil dotat cu servicii �n comun pentru aproximativ 1�400 de persoane, at�ț �n interior, c�ț ?i pe acoperi?ul-teras? amenajat la 55�m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din anii �20 ?i care �nso?e?te cu anumite curente ale arhitecturii moderne de atunci �ncoace. 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor CIAM-urile, a c?ror voca?ie ini?ial? era de a aduna adep?îi Mi? c?rîi moderne, devin, dup? 1945, un forum �n care se opun cu vigoare, �nc? de la congresul de la Aix-en-Provence (1953), clanul fondatorilor ?i componentele noii genera?îi. Aceasta este animat? de G. Candilis, grec n?scut la Baku �n 1913, de olandezii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
zicem a?a, exhibi?ionist?, atinge paroxismul �n lucr?rile lui Catalan S. Calatrava, cu o propensiune c?tre mimetismul simbolic (gară TGV de la aeroportul Lyon Satolas, 1989-1994). O energie mai re?inut? difuzeaz? puternică citadel? de beton a aerog?rîi nr. 1 de la aeroportul Roissy � Charles de Gaulle (1967-1974) de P. Andreu (1938). Gamă de solu?îi constructive ?i registrul de expresii s�nt foarte deschise ?i �n domeniul structurilor metalice. Caracterul modular al acestor structuri este mai frapant dec
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de restul produc?iei arhitecturale. 11. Dincolo de modernitate Pentru arhitec?îi n?scu?i dup? anii �30, arhitectura modern?, cea care a fost g�ndit?, proiectat? ?i construit? �n furia avangardei, a intrat �n istorie. De altfel, fondatorii Mi?c?rîi moderne, ai c?rei reprezentan?i mai importan?i dispar �n anii �60, au f?cut s? evolueze �n mod clar operele lor de dup? r?zboi. Or, pe c�nd aceast? distan?are �n timp permite oric?rei critici
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rei reprezentan?i mai importan?i dispar �n anii �60, au f?cut s? evolueze �n mod clar operele lor de dup? r?zboi. Or, pe c�nd aceast? distan?are �n timp permite oric?rei critici a Mi?c?rîi moderne s? fie mai obiectiv?, avatarurile doctrinei moderniste, care s�nt construite �n mas? �n numeroase ??ri, suscit? opozi?îi mai mult sau mai pu?în organizate. �n orice caz, istoricizarea Mi? c?rîi moderne oblig? �n mod necesar pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
oric?rei critici a Mi?c?rîi moderne s? fie mai obiectiv?, avatarurile doctrinei moderniste, care s�nt construite �n mas? �n numeroase ??ri, suscit? opozi?îi mai mult sau mai pu?în organizate. �n orice caz, istoricizarea Mi? c?rîi moderne oblig? �n mod necesar pe fiecare arhi-tect la a se defini, din cauza bulvers?rilor introduse de modernism �n g�ndirea ?i practică arhitectural? ?i urbanistic?. Putem regrupa schematic multiplele op?iuni ap?rute de vreo treizeci de ani �ncoace
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care se cultiv? spiritul de modernitate proced�nd la o reevaluare a con?inuturilor doctrinare ?i a cli?eelor stilistice, este uneori numit neomodern. Al doilea curent se constituie �ntr-o opozi?ie polimorf? la tezele ?i la formele Mi?c?rîi moderne. Orientarea să, esen?ialmente istoricist?, poate merge p�n? la paști?a stilistic?. Este postmodernismul, dup? denumirea cea mai curent?. Neomodernismul: o fidelitate critic? Din mi?carea neomodern? fac parte cei care, asemeni Smithsonilor, �ncearc? s? �urmeze ideile liberatoare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
esen?ialmente istoricist?, poate merge p�n? la paști?a stilistic?. Este postmodernismul, dup? denumirea cea mai curent?. Neomodernismul: o fidelitate critic? Din mi?carea neomodern? fac parte cei care, asemeni Smithsonilor, �ncearc? s? �urmeze ideile liberatoare ale Mi?c?rîi moderne, modific�ndu�le [...] , �n special �n pro-gramele de locuin?e sociale. �n Fran?a, este cazul Atelierului de la Montrouge (locuin?e EDF, Ivry, 1965�1967); apoi, cazul lui J. Renaudie (1925�1981), transfug de la atelierul de la Montrouge, care dezvolt
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de primire universitar de la Li�ge, Belgia, 1985). �n opozi?ie cu acest rafinament, dou? personalit??i se impun. Catalanul R. Bofill (1939) folose?te, de c�nd lucreaz? �n Fran?a (1974), indicii stilistice pe care le adapteaz? prefabric?rîi grele, nu f?r? o emfaz? destul de seac?. Britanicul J. Outram (1934), �n ceea ce�l prive?te, converte?te anumite efecte de stil, ori-care ar fi programul, �ntr�un amestec de forme ?i culori surprinz?toare ?i vesele, care nu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
numai o �ntinerire a Artei de a construi oră?ele a vienezului C. Sitte (1889). Ei resping urbanismul CIAM�urilor, pentru c? el favorizeaz? domină?ia marilor grupuri financiare ?i de construc?îi asupra oră?elor, �elemente indispensabile func?ion?rîi industriale [...] ?i puterii economice care se �nt?resc [�n oră?e] distrug�nd culturalul ?i politicul� (M.�Culot, asociat al fra?ilor Krier). �n anumite cazuri, demersul postmodern pune accentul pe interpretarea determinat? a formelor, f?r? s? le reproduc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
catedrală din Viena � sau chiar milenar � Maison Car�e de la N�mes. Concep?ia arhitectural? are �n acest caz aluzii subtile, �n afară oric?rui mimetism, la morfologia, la istoria monumentului sau a sitului. Afinit??i elective dintre ?eful lucr?rîi, privat? sau insti-tu?ional?, ?i un arhitect faimos favorizeaz? aceste opera-?îi delicate a c?ror reu?it? este profitabil? pentru ambele p?r?i. �n mod general, acest tip de leg?tur? dintre puterea politic? său economic? ?i creatori
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nalt? dec�ț colateralele, este luminat? de ferestre �nalte. Serlienne: Deschidere format? dintr�un gol central arcuit �n semicerc ?i din dou? goluri laterale rectangulare mai �nguste ?i mai joase. Stereotomie: Proceduri de ț?iere a pietrelor �n vederea integr?rîi lor �ntr�un apareiaj. Timpan: Zid u?or, construit �ntre rampan?i ?i corni?a unui fronton sau �ntre buiandrugul ?i arcul unui gol cin-trat, �n special. Transept:��ntr�o biseric?, corp de cl?dîre transversal fă?? de naos. Travee
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
numai ei hoții și falsificato- rii de valori spirituale erau pe calea mîntuirii. Tertulian îi acuza pe adepții creștinismului arimin, că erau fiii Satanei, unde Mitra purta acest nume infam. Năravurile și apucăturile ticăloase, s-au lipit de iudeo-sataniști ca rîia de oaie. Se mai dă în stambă cu ticăloșia făcută împotriva esenilor la 1,20-23 unde îl batjocorește pe martirizatul Ili, conducătorul Frăției Celui Ales din Sarmisetuza, asasinat de ei în anul 30, Saul fiind părtaș la crimă: ,, Unde este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de pildă, aceeași rădăcină lexico-semantică poate cunoaște dezvoltări multidisciplinare și/ sau interdisciplinare. Cuvântul gr. ăκαρι, -εως (s.n.) avea în limba greacă înțelesul de "păianjen, căpușă". În terminologia medicală, metafora "acarid, acaridan" (fr. acarien, s.m; ro. acarian, s.m.) desemnează "parazitul râiei"; în limbajul biologiei, termenul "acarieni" desemnează "ordinul artropodelor din clasa arahnidelor". Și alte rădăcini grecești și latine realizează transferul între domenii diferite ale lexicului specializat. Media semantică a cuvântului celulă este transferată și în alte domenii decât terminologia medicală. În
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
definirile sale că s? nu mai aib? �ncredere �n ele, s? le resping?. Construim teorii, într?m �n ele pentru a ni le face inteligibile, pricepem ce pot �n sine ?i atunci c�nd s�nt aplicate �n practică cercet?rîi, opt?m pentru una sau alta �n func?ie de motivele forțe ce ne �ndeamn? s? le ocolim, s? le respingem. Sociologii nu pot ignoră nici eforturile de cunoa?tere cu onestitate a socialului exprimate �n istorii ale ?tiin?elor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]