2,475 matches
-
săraci, și numai așa postul va fi primit înaintea lui Dumnezeu. Acest sfat al Sfântului Ioan Gură de Aur a fost tot timpul o „piatră de poticneală” pentru creștini, mai ales atunci când aceștia s-au legat mai mult de litera rânduielilor de post și nu de duhul acestora. În decursul timpului, Biserica, în baza unei experiențe trăite, a elaborat și a propus (!) anumite reguli generale de postire, consemnate în calendarul bisericesc și care rămân permanent valabile. Conform acestora, creștinii sunt chemați
DIALOG DUHOVNICESC FOARTE ZIDITOR, DESPRE POSTUL ORTODOX ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA COPIILOR, CU PĂRINTELE IEROMONAH DR. PETRU PRUTEANU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847]
-
trebuie să se mândrească sau să-și închipuie că a făcut mare lucru. Deci fiecare să-și țină măsura sa și să o facă sincer și pentru Dumnezeu... - Care ar fi calea de mijloc între postul foarte aspru cerut de rânduielile bisericești și ofertele „de post” ale industriei alimentare moderne? - Este important să înțelegem că nici o mâncare în sine nu este spurcată sau interzisă. Postul este o abținere benevolă de la mâncărurile grase, plăcute și scumpe. A înlocui carnea cu produse complementare
DIALOG DUHOVNICESC FOARTE ZIDITOR, DESPRE POSTUL ORTODOX ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA COPIILOR, CU PĂRINTELE IEROMONAH DR. PETRU PRUTEANU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847]
-
Împărăției și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească Creatorului ei, este nevoie de o credință vie și dinamică și de o iubire neîndoielnică față de Biserică și Neam. Biserica este un dar, de aceea să fim fericiți că suntem
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
dorind să se roage în pustie, a plecat din schit și și-a găsit sălaș o peșteră nebăgată în seamă, în desișul codrilor, numită până astăzi „Peștera Mică". Pustnicul nu știa că acolo își avea adăpost un urs. Dar, cu rânduiala lui Dumnezeu, s-au împrietenit unul cu altul, încât noaptea locuiau împreună în aceeași peșteră, iar ziua ursul pleca în pădure, iar sihastrul se ruga lui Dumnezeu. Acolo s-a nevoit mulți ani pustnicul în post, în rugăciune și în
PUSTNICUL SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357110_a_358439]
-
eul poate cerceta, liber, vacuitatea (nu neantul) conștiinței. Abia atunci descoperă șansa și soluția permanenței (a permanenței Iubirii înseși), în universul ce-i doar proiecție, ce-i doar închipuire: “Divinul implicat în destin. De-sexualizare, spre spiritualizare mistică”. Da. E rânduiala cea mai de sus a Iubirii, Agape, care se dobândește prin cunoaștere, prin stăruință, prin har: “Și acum rămân acestea trei: credința, nădejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea” (I Corinteni, 13, 13). 2012, de Paști Referință Bibliografică
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
sunt de neînțeles, pentru că schimbările exterioare ale unui rit le par acestora schimbări ale Duhului însuși, care este proslăvit în acel rit (de exemplu, trecerea de la Biserica Vechiului Testament la cea a Noului Testa �ment; sau schimbarea ritului și a rânduielilor bisericești din vremurile apostolice). Biserica și membrii ei cunosc, cu cunoștința interioară a credinței, unitatea și statornicia Duhului său, care este Duhul lui Dumnezeu. Dar cei din afară, cei care n-au fost chemați, văd și cunosc schimbarea ritualului exterior
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
con¬¬fun¬dabilă. Atât credința or¬to¬do¬xă a Greciei, cât și cultura ei sunt inconfundabile, păs¬tra¬¬t¬e toate în contextul acesta al credinței care, în decursul se¬colelor, s-a păstrat așa, ve¬ni¬¬tă după rânduielile apostoli¬ce, pen¬tru că și Biserica noas¬tră, noi, ca Biserică Ortodoxă, sun¬tem o biserică apostolică, deci a¬vem primele semănături ale cu¬vântului lui Dumnezeu a¬runcate în spațiul nostru românesc de un Apostol, Sfân¬tul Andrei
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
cunoscut O rugăciune spun în gând ; O rugăciune către soare O alta pentru sfânt pământ. Cerului, un strop de boare Sfinților, tot mulțumind Lumânărilor aprinse Și parfumului de mir, și sufletelor necuprinse Ruga-n tihnă, a lor gir. Cuvioși în rânduială Toți părinții la Altar, Pacea dându-ne ăn suflet Din Sfântul Evangheliar. Referință Bibliografică: Psalm XIX / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Constanța Abălașei Donosă : Toate
PSALM XIX de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357296_a_358625]
-
miroase-a stele”. În ordinea terestră, muntele este locul unor tainice comuniuni cu universul. Axă a lumii și traseu ascensional, el mediază comunicarea dintre palierului terestru și cel cosmic și înlesnește întâlnirea cu Divinul. „Îl caut munte cu munte/ după rânduiala semnelor”. Peștera este o antinomie telurică a muntelui, o alunecare, fie ea și temporară în adânc, alternativă a repaosului oniric și thanatic. Lumea pământeană e altceva, un loc al contradicțiilor orânduit sub semnul animei, dar și al fuziunii contrariilor. Poetul
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
nu-mi pusese atât de tranșant problema asta!”. Și, după puțină șovăială, i-a spus: „Părinte, eu cred, dar ajută-mă să înțeleg mai bine!” Și Părintele a zis: „Fiule, dacă crezi cu adevărat, toate de la sine se așază în rânduială. Nu am ce să-ți mai explic eu”. Despre credința aceasta este vorba! Noi toți zicem că da, credem că este un Dumnezeu... Dar ai o legătură personală cu El? Iisus Hristos, crezi tu că este Ziditorul și Purtătorul tău
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
chiar și maici: licențiate, și unele la doctorat, la masterate, și nu-s în stare să facă o vecernie sau o utrenie, care sunt baza unui călugăr, că nici n-ai voie să fii călugăr dacă nu știi glasurile și rânduiala tipiconală la strană. Și suntem călugări, cu doctorate, și nu știm să facem ceea ce trebuie să facă un călugăr de strană. - Dar au fost și sfinți care nu știau să citească, analfabeți, Părinte Veniamin... - Au fost! Categoric! Dar aceștia erau
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
și a omului, și a instituțiilor. - Acesta ar fi primul pas, Preacuviase Părinte Veniamin... - Primul pas, cunoașterea realității. Și apoi, cum vorbeam și pe linia învățământului, cunoscând aceste realități, convocați călugări cu experiență, ca să propună niște principii, niște reguli, niște rânduieli pentru redresarea monahismului. Eu cred că, în primul rând, ar trebui niște școli monahale, pentru că un călugăr care urmează seminarul nu are o formație monahală. Eu intenționam, imediat după ’89, ca la Mănăstirea Bistrița să fac o Academie monahală, cu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
ca oricare altul. Cum vedeți în acești ani din urmă starea familiei românești? Mai are ea temelie trainică? - Din păcate, anul 2011 nu se identifică cu anii trecuți și cu anii mai dinainte. Din fericire, Biserica rămâne în principiile și rânduielile ei neschimbate. Infailibilitatea Bisericii, capacitatea ei de a lucra fără greșeală, fiindcă îl are în capul ei pe Iisus Hristos, poate da nădejdea ca familia să revină în matca obișnuită. Asta înseamnă curgerea firească a vieții în Taina cununiei și
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
pentru veșnicie în diadema vestitelor focare de credință și spiritualitate românească ale județului Neamț - Schitul „Sfânta Maria Magdalena” Țibucani, pendinte de Mănăstirea Secu. Sihaștri vor fi viețuit aici, încă din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, când din rânduiala lui Dumnezeu, un grup de monahi din obștea Sfântului Paisie Velicikovski, care în acea vreme era starețul Mănăstirii Secu, au cerut binecuvântare de a se retrage aici pe pământurile Mănăstirii Secu din comuna Țibucani și a întemeia un schit. Ținând
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
cunoștea o bogată înflorire, numai în Mănăstirea Secu viețuiau peste 300 de monahi, cei 20 de călugări în frunte cu un duhovnic au primit binecuvântare de la Sfântul Paisie de a merge la Țibucani și a întemeia acolo un schit după rânduiala monahală a Sfântului Paisie, unde, pe lângă rugăciune și muncă, un loc însemnat reprezenta rugăciunea inimii „Doamne Iisuse Hristoase” și studiul Sfintei Scripturi, al Sfinților Părinți și traducerile de cărți cu conținut duhovnicesc. În acest așezământ a funcționat multe vreme și
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
o pauză pentru a le da un plus de greutate, în timp ce își plimba privirea pe fețele lor rămase ca încremenite la auzul celor spuse... Mă gândesc eu că n-o să vă bucurați, dar trebuie să-mi fac datoria. Așa e rânduiala când ajung copiii flăcăi, fraților... - Dar ce necaz, omule, spune odată! S-a oțărât Vasile spre el cu mâna pe sticla cu țuică pe care tocmai o destupase și începuse să toarne în păhărele. Nu ne mai perpeli atâta! Ce
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Părinți”. Dimpotrivă, după cum reiese din Hotărârea Sinodului Mitropolitan (9 noiembrie 1998) prezidat de către IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nicolae Corneanu, prin care se desființa actul de înlăturare a Părintelui Arsenie de la Mănăstirea Prislop „... Viața însăși a mănăstirii (a fost) tributară rânduielilor pe care... obștea încropită în anul 1949 și transformată în mănăstire de maici în luna aprilie anul 1950, le-a respectat cu sfințenie... Obștea Prislopului nu s-a înstrăinat niciun moment de viața Bisericii Ortodoxe Române”... Revenind la insinuarea de
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
Alexandru Vlahuță afirma: „Poporul nostru e încă sub spaima primejdiilor pin care a trecut. El nu-i strângător, pentru că a strâns de mii de ori și de mii de ori a fost jefuit; el nu-i încrezător în dreptatea și rânduiala omenească, pentru că mereu s-a încrezut și mereu a fost înșelat, și de oameni, și de soartă. El e acum, bietul, ca un copil bătut, un copil bun, blând, înzestrat cu cele mai alese însușiri - comori ascunse dorm în sufletul
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
stăpânul tău întorcându-se acasă a început să te cinstească; Bucură-te, că până și cei întunecați la minte au priceput sfințenia ta; Bucură-te, că la înmormântarea ta au venit chiar și musulmani și armeni; Bucură-te, că din rânduiala cerească farfuria aceea este și astăzi semn al minunii săvârșite de tine; Bucură-te, că după multe veacuri arătându-te femeii la care se afla farfuria i-ai cerut să o aducă la biserică; Bucură-te, că cei care cereau
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
la cele rele; Bucură-te, că îi liniștești pe cei care suferă amar pentru căderile celor apropiați lor; Bucură-te, că dai nădejde în mila Celui ce a venit pentru cei păcătoși; Bucură-te, că nici o cădere nu poate stăvili rânduiala lui Dumnezeu; Bucură-te, cel ce ne înveți să urâm păcatul, fără a-i judeca pe cei care cad în el; Bucură-te, cel ce ne ajuți să ne vindecăm de slăbiciunile noastre ascunse; Bucură-te, că ne îndemni să
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
vecilor. Amin. Rugăciune care se citește la vreme de boală, suferință sau neputință Bucurându-mă de dumnezeiasca mărire la care te-ai înălțat, o, Sfinte Ioane, îndrăznesc să alerg la ajutorul tău pentru tămăduire. Știu, părinte, că încercările vin din rânduiala lui Dumnezeu. Știu că prin boala trupului sufletul se curățește și că răbdarea este răsplătită de Dumnezeu. Dar de multe ori norii negri ai deznădejdii îmi tulbură mintea și mă depărtează de rugăciune. De aceea dar, o, Sfinte, găsesc alinare
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
putea să nu-și pună amprenta asupra sănătății. În ultimii ani de viață, Patriarhul Justinian a suferit de diabet și de grave probleme cardiace. Simțind că oricând poate veni sfârșitul, Părintele Patriarh s-a îngrijit să lase totul în bună rânduială. De asemenea, a dorit ca, măcar după moarte, oamenii să-l înțeleagă și să nu-l judece după aparențe. Din acest motiv, el a redactat un voluminos "testament", actualizat și reasumat de mai multe ori, în care a dorit să
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
mare. S-au rupt cu totul din falsa ordine, demonic, păcătos și părelnic unitară, de fapt spartă din marea Unitate, s-au rupt din ordinea anti-dumnezeiască a lumii și s-au integrat vânjos, necurmat și exclusiv în adevărata și unica rânduială a Viului Dumnezeu. Ruptura lor de lume a descoperit oamenilor un echilibru sufletesc nou: liniștea, în despuierea cu totul de lume și în dragostea aprinsă de Dumnezeu, de la Care și prin Care au primit înapoi și făptura în dragoste și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
mare este, înainte de toate, întoarcerea către tine însuți, regăsirea, întâlnirea - desigur printr-un necurmat lanț de convertiri intime, de război și ceartă cu tine - a lăuntrului tău cel adevărat, personal original, al interiorului tău cel din fire, aplecat spre Sfânta Rânduială, cel de sub copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul, sub care ne mascăm. Această regăsire este semnalul încordării și cuceririi tale cu tot adâncul ființei tale pentru Ordine; și sforțarea aceasta de cinstită și sinceră înrădăcinare
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
dumnezeiescul Agapet că mare este episcopul și că a fost hulit. Și a fost așa de întristat de acest fapt, încât a dat porunca să nu se mai ia nici o hotărâre în grabă, ci după multă chibzuială și cu multă rânduială și băgare de seamă. Referință Bibliografică: Ioan Evcrata - Limonariu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 508, Anul II, 22 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LIMONARIU de ION UNTARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358218_a_359547]