2,406 matches
-
ajuns în inima orașului, acesta începe să-ți placă, să te cucerească, prin frumusețea, eleganța și modernitatea construcțiilor nou ridicate. Chiar gara este o construcție ce aparține arhitecturii începutului de secol trecut. Urci pe strada din fața gării și ajungi la Râpa Galbenă sau Podul lui Eminescu, cum i se mai spune iar după ce ai scăpat de efortul urcării celor câteva zeci de trepte, ești chiar în bulevardul Alexandru Lăpușneanu, ce te duce în centrul orașului, spre Biblioteca Centrală, hotel „Unirea” și
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
cu dinții Firul Invizibil, Și, mai ales, inefabil Ce mă leagă De tine. De nu te-aș iubi atât. De n-am fi unul și același. Un zid chinezesc Aș trage Între mine Și lumea-ntreagă Care se duce De râpă. De nu te-ai afla acolo Și tu. De n-aș fi una cu tine. Nu vii spre mine, Nu vin spre tine... Disper Tot așteptând Să ni se intersecteze Liniile destinului Gândindu-mă cum să fac din Imposibil Posibil
PUNCTE ŞI CONTRAPUNCTE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347221_a_348550]
-
extratereștri ?! Mâine-l duc la liceul din Bolovănești și-i dau diploma de liceu.Trei milioane. Luni înființez la Galbenii de Auzi Centru universitar cu facultăți de Agricultură, Juridică și Științe Economice. Gulă al meu se va transfera de la Facultatea Râpele, din Ardeal, pe care o voi înființa tot mâine, prin “transfer” cu doi ani vechime, vedem noi de unde și la anul Gulă va fi licențiat în Științe juridice. - Cu alte cuvinte o să avem la o localitate de 15.000 de
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
țineți ochii deschiși asistăm la repetiții brute latră câinii venal șatra mă cheamă la circ în lanul de grâu inflexibil cântă păsări cu portative în gușă îmi ascund sex-appeal-ul într-un labirint pe cer trecătorile munților s-au prăbușit în râpe corupte ochii tăi sclipesc ca o lamă de cuțit sinucigașă pe pieptul meu dezgolit am pictat artă maiasă Referință Bibliografică: Sens(ibil) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1267, Anul IV, 20 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
SENS(IBIL) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357482_a_358811]
-
de munca altora. Tot așa sunt bărbații care, dacă îi chemi, vin. Cum este în Ardeal „claca popii“. Sunt zile speciale, în care ne propunem anumite lucruri: un șanț pentru drenaj, o muncă pentru împădurit zona proaspăt luată în primire, râpa din spatele grădinii, înspre Doftana etc. Să știți că este o muncă dură pe care, dacă angajezi pe cineva, ți-o fac în câteva săptămâni. Muncim împreună orele, cât este nevoie, iar la sfârșit luăm masa împreună. Și așa simțim și
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
tetrapareza mea spastică? În nici un caz! Turnat la Secu’? E, asta, da! O băgasem pe mânecă, ce mai! În ziua și la ora stabilite, m-am prezentat la Rectorat, era chiar deasupra Sălii Pașilor Pierduți, în jumătatea de clădire dinspre Râpa Galbenă, care aparținea Universității „A. I. Cuza”. Secretara a format la telefon un număr interior și a spus doar atât: - A venit... Da, am înțeles! Apoi, întorcându-se către mine, mi-a spus amabilă, arătându-mi o canapea mare, de piele
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
lor. - Așa mai merge, cumetre! - exclamă Ciocoiu mângâindu-și pântecele de satisfacție. - Iar aici, arătă pe hartă un loc îndepărtat, se află un cimitir al vampirilor. Locul este straniu, se află într-o văgăună, după o mlaștină, la baza unei râpe unde nu pătrund nici fiarele sălbatice. Va trebui să ajungeți înainte de miezul nopții, pentru că altfel riscați să vă pierdeți sufletele... - Ce oameni nebuni să-și facă mormintele așa departe de sat! - exclamă Conacu. - După ce s-au transformat în vampiri, șeful
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
mei; iată, precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, așa sunt ochii noștri către Domnul Dumnezeul nostru, până ce se va milostivi spre noi...”. Câteodată, noaptea, mergea pe ascuns la o biserică a Sfântului Gheorghe ce era zidită într-o râpă nu departe de casa stăpânului său și făcea priveghere, stând în picioare în pridvorul bisericii. Tot aici mergea în fiecare sâmbătă și se împărtășea cu Preacuratele Taine. Căutând asupra robului Său cel credincios, Domnul, Cel ce cercetează inimile și rărunchii
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
prin tine și pe cărări umblate Trecutul nu se pune dar viitorul, cum e? Căci din prezent se nasc acestea toate Ah, ce frumoasă viața a fost, și-acuma, nu e! Îngerul meu, Mi-e teamă că timpul îți va râpi lumină Ochilor, la care eu m-am rugat de-atâtea ori, Și știu că tot pe mine eu o să dau vina Ca te-am lăsat mult timp in ierni și primăveri. În anii cei din urmă uităm de frumusețe Și
INGERUL MEU de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358493_a_359822]
-
egale, constanți în straiele lor sobre, tipice românești. « Nă-i fi tu copila ai mică a lui Ditu lui Ionu’ lui Ion Niculii ? » - mă-ntreabă un vecin cu privirea sfredelitoare, pe care mi-l amintesc de la sapă, de la locul nostru din „râpă”. În întrebarea sa, Gustinul Melentii - așa se numește săteanul cu pricina - mi-a pomenit fără dificultate strămoșii până la a treia generație. Îmi vine să-i pup mâna și să-i răspund cu « onoarea e de partea mea ». Și mă simt
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
de nervoasă și de puternică? se întrebă el conducându-și atent Jeep - ul în noapte. Era nedumerit de ce alerga nebunește și cu o asemenea viteză în condiții de trafic neprielnice, o tânără care nu se putea îndrepta decât spre vreo râpă nemiloasă? - Ce o mână atât de presant spre moarte pe nesăbuita asta? Este prea devreme să se grăbească spre ea, mai ales că-i tânără și nu poate avea o experiență prea mare în șofat, chiar dacă este la volanul unui
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
prea înaltă, așa că reuși să o scoată prinzându-i mijlocul fragil cu mâna dreaptă și trăgând-o cu ceva dificultate pe fereastră. Mașina se legăna punând viața amândurora în pericol. Putea să-i angreneze pe amândoi în rostogolire spre fundul râpei. Când scoase definitiv victima din mașină, o așeză pe un strat ud de frunze, și verifică dacă mai are puls. Nu-și putea da seama dacă îl mai are. Avea o vânătaie urâtă la frunte. Posibil se lovise înainte de a
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
să-l pună dacă era oprit în mișcare, repetând respirația directă. Simți pulsul slab deci mai erau speranțe ca fata să scape cu viață din teribilul accident. Mașina se desprinsese din ciotul de stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură, porni vâlvătaia ce se prelingea spre baza muntelui. Flacăra ajunse din urmă grămada de fiare rămase din Maserati și se auzi explozia, iar o flacără puternică ilumină fundul râpei. Din șosea se
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
cu zgomot în râpă. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură, porni vâlvătaia ce se prelingea spre baza muntelui. Flacăra ajunse din urmă grămada de fiare rămase din Maserati și se auzi explozia, iar o flacără puternică ilumină fundul râpei. Din șosea se auzeau sirenele celor de la SMURD și ale pompierilor care au ajuns într-un timp record la fața locului. Cineva sunase la numărul unic de urgență. Ștef așteptă sosirea celor de la SMURD care știau mai bine decât el
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
să facă în asemenea situații. După ce îi verificară din nou pulsul și constatară că este în viață, i-au pus victimei masca de oxigen apoi au ridicat-o și transportat-o pe o targă purtată de toți cei coborâți în râpă. Salvarea cu sirenele pornite plecă în trombă spre Brașov. Pompierii au rămas să stingă focul din prăpastie. I-a ajutat și ploaia care nu contenea să cadă. Revenit lângă mașina sa, Ștefan constată că are răni pe brațe și că
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
Își propuse ca după terminarea afacerilor din Poiană să caute fata la Spitalul de Urgență din Brașov. Va găsi el unde a fost dusă. Măcar să știe dacă este în afara oricărui pericol. Chiar dacă nu a văzut-o bine din cauza întunericului din râpă, se gândea la ea ca la cineva de care se simțea legat. Doar el i-a salvat viața punându-și propria viață în pericol. I se părea firesc să procedeze așa. Dacă ar fi fost în locul fetei, nu săreau alți
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
aprinse o altă țigară din foi, iar gândurile îi porniră din nou la tânăra din bijuteria tehnică care ajunsese un morman de fiare fără valoare. Dacă nu avea asigurare s-au dus câteva zeci de mii de euro pe fundul râpei. Referință Bibliografică: ZBOR SPRE STELE - roman 1. / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
Răsăritul” este un pastel modern cu multe figuri de stil: „Cioburi de întuneric sar / Din vârful muntelui. / A urcat cerbul / Cu potcoave de lumină, / Coarnele rămuroase au sfâșiat noaptea, / Desantul zorilor.../ Stânca, în cerbicia ei milenară, / Freamătul copitelor toacă, / Peste râpele cu afini, / Slujbe în schitul toamnelor / Pe altarul florii de colț. // Se bate utrenia cărărilor neîncepute. O mantie...de general / Zorii îmbracă versanții, / Stampe epocale. Ca dintr-o magie, / Verde, pădurea. / Soarele / Se spală pe ochi. // Cerbul își mână ciutele
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
coarne pe cap, lipi niște licurici pe coarne, luă o furcă în mână și se puse pe așteptat, să apară femeile cu donițele pline de lapte, după ce terminau de muls vacile. Atunci, din șura dărăpănată de pe terenul cu pricina, dinspre râpă, se auzi un trosnet, răsări din întuneric un drac negru și se arătă pe cărare drept în fața femeilor. Când văzură ele așa arătare au aruncat donițele cu lapte, au țipat ca mușcate de șarpe și au fugit înfricoșate la vale
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
descendenți, sânge în cleștar. Noi, lacomi și acum. Gust de cenușă? Spune, te rog. Mulțumesc. Hohot de râs, homeric și himeric. Ecou monstruos. Nimic nu mai urmează. Să-l văd eu pe William Shakespeare încolonat, între douămiiști. Treceam peste o râpă adâncă, mă întrebam, ce caut eu pe această bârnă mâncată de umezeală, gata să se rupă? O, biruință amoroasă. Ecce homo. Nicăieri, niciunde. Norocul existenței mele. Selbsterfahrung, cercetarea de sine. Voi mai dormi vreodată? Să-ți pierzi vocea, abia atunci
AM CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359069_a_360398]
-
cerșetorului. Luă îndată banii de jos și fugi spre deal, urmat de tovarășii săi. - Nu trebuie să fugi! zise comisarul pe un ton blând. E în regulă! Dar bărbatul se ținea cu mâinile de rădăcinile pinilor și se cățăra pe râpă, cufundându-se în pădure. Contactul cu lumea îl neliniștise. Urca și gâfâia, strângând bancnota în palmă, ca și cum doar aceea ar fi fost sprijinul clipelor viitoare. Ajunse între ruinele cu ziduri îngropate pe jumătate și se așeză pe patul din crengi
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
mână călcând iarba din fânețurile oamenilor supărați că vor cosi cu greu la vară iarba bătătorită și încâlcită de copii... Sunt uimit că văd prin întuneric din ce în ce mai clar și-mi par toate mai limpezi. Văd un iepure, departe într-o râpă, ca un ghemotoc negru, sărind ca o umbră mică pentru a se ascunde mai temeinic sub un mal. Și simt, pe dealul acela negru și împădurit, de dincolo de pârâu, cum sclipește ceva, în întunric, ca niște ochi de lup. Dar
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
am tot zis:-Mă duc la anul! Și-apoi mereu am amânat, Să urc Slava sau Armanul Și să privesc de sus in sat. Sau să trec pe la izvoare, Cetățuia să o sui, Să văd un apus de soare Și Râpa Pereschivului. Ai noștrii toți au tot plecat Spre oraș, spre altă lume, Pe nimeni nu mai am in sat, Pe nimeni nu mai știu pe nume. Este trist dar n-am ce face, Voi fi străin în satul meu, Cei
DEZRĂDĂCINARE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360479_a_361808]
-
glezne-avea urme de cuie și rugină parcă purtase lanțuri cândva”. ( Radu Gyr- Iisus în celulă) În acest iad al închisorilor comuniste i-a fost dat Părintelui Iustin Pârvu să-și petreacă anii tinereții! Săpăturile arheologice din ultimii ani, efectuate la Râpa Robilor din vecinătatea închisorii din Aiud - unde a fost înălțat ( la inițiativa părintelui !) Monumentul calvarului ca omagiu adus foștilor deținuți politici, care asemeni domnitorului Constantin Brâncoveanu (decapitat în anul 1714 la Constantinopol), nu s-au lepădat de credința creștină și
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
dat nu numai laptele pentru existență ci și imaginea lor puternică, stenică, care m-a urmărit multă vreme: „Pegasul meu e-un bivol mare-n sat/ El clatină un munte cu copita/ În ochi îi strălucește dinamita/ Când zboară peste râpe de păcat./ C u aripi roșii, fulgerând zăltat/ Cu stele noi, el samănă orbita/ Iar toamna, luna fumegă că pita/ Când iese din cuptoru-nfierbântat./ Eu mă prefac în pruncul care-am fost/ Și călăresc pe lată lui spinare/ În umbră
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]