1,696 matches
-
creat un organism perfect. În plan social influențe arhaice încă măsoară individul și colectivitatea cu forme de manifestare care nu definesc întotdeauna ființa umană ca exemplu ceresc, suprem de evoluție a viului. Încă se fură, încă se minte, se omoară, râvnește, înșală, păcălește. Caracteristici dobândite de ființa umană ca mijloace de adaptare la condițiile existenței. De ce nici știința, nici religia nu pot răspunde la aceste întrebări simple, de ce Viul continuă să își complice existența ? Sunt întrebări care rămân iar răspunsul se
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME) Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng cu tine c-am săvârșit păcate Și-apoi să pleci în
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
și eu serios cu artele plastice, ... XVIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME), de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng cu tine c-am săvârșit păcate Și-apoi să pleci în
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
tău mă frânge Sau leagă-mă-n fuioru-ți de plete vălurind Și-atuncea chipul nostru pe cer se va răsfrânge. PRIVIREA TA DE ÎNGER... Citește mai mult ÎNFRUNTĂ-MĂ...Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate,Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat,Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcatDin care curg rubine în fulgere-mbrăcate.Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un patUnde să plâng cu tine c-am săvârșit păcateși-apoi să pleci în lume cu buze ruinateși
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
năpădindu-te în pântec? Ori farmecele strecurate-n cântec De harpii ascunse-adânc în cuget? A! Te-ai deprins cu aspra mângâiere A mâinilor înfiorându-ți trupul Și, nesătulă, vrei să-ți umpli chiupul Cu sevă albă, nedivina, miere? Cât am râvnit la marmura din tine! Nu-mi mai păsa că nu mai fi-voi eu. Acolo'n tine devenisem zeu, Ori sclav al încercării caudine? Nu-ți fie teamă, martorii celești Doar pot privi, apoi, de teamă, tac! Ești iar zeiță
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
vederea repetată a unor manifestări locale neautentice și nevaloroase, nu înseamnă făptuirea auzirii și vederii de către îngerul din om, în înțelesul naturii omului, ci o incomodare a vieții! Prin țară, cortina a căzut demult într-o ananghie indusă, fiind acum râvnite fericirile spectacolelor de paradă. Niciunul dintre protagoniștii acestei cărți nu se asortează în alonja unui asemenea gen. Cu toate acestea eu sesizez ironiile și chiar contestările ce vizează munca mea, pentru care îmi închin zilele, liniștea, sănătatea, amânând necontenit droaia
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
s.m. pricepere, hărnicie > hïnerʒis priceput, harnic barbùt/os, -oja s.m. barbut > barbutʒis barbugiu davà/s, -des s.m. proces > davaʒis procesoman śakà/s, -des s.m. glumă > śakaʒis glumeț izenir (izendi) a râvni, a pofti izen- > izenʒis râvnitor, pofticios kïskanïr (kïskandï) a gelozi kïskan- > kïskanʒis gelos naśalla (naśaldas) a pierde naśal- > naśalʒis pierzător, perdant
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > AVE MARIA! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului zâmbet curat încadrat între două lacrimi pe obrazul virgin râvnit de păcat fecioară și doamnă a lumii la tine vin deopotrivă să-ți ceară sărac și bogat sclav și-mpărat sănătos și bolnav astăzi iertare să stai mărturie în vremi ce-o să vie fecioară dar mamă Marie azi fiii te
AVE MARIA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373125_a_374454]
-
Arminia. Vă închipuiți ce ar fi fost să mă fi numit Adolfina, în lumea post- adolf-hitlerista ,si poate și Leopoldina? Aș fi fost cel mai trist și nefericit copil din ...București! Așa am fost însă mulțumită de numele mele,desi râvneam la diminutive,iar tata mă alinta cu "creații" sui-generis,ca Pisoi- Coadă- de- Cotoi sau Pita, cum îmi spunea el mult înainte de a ști de existență pitelor italiene. Rareori,unii prieteni de- ai mei sau ai familiei, mă strigau cu
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc, mereu, cu tot ... Citește mai mult Iubim precum Soarele iubește pământulîn superb moment de treziri terestre;vrem să ne inunde prin simțiri triumfulacestor prefaceri ce deschid ferestre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
rostuire,în Țara mea de glorii cu destinul sfânt.Și ritmul înfloririi răzvrătit de cugetfreamătă de dor, vibrând adânc în oră;din noi fiecare fibră scoate-un tunet,fiecare vorbă are o zămislire sonoră.Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite,râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc;în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuitene rostesc, mereu, cu tot ... X. MEDITAȚIE, de George Pena , publicat în Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016. Oamenii se înțeleg din dăruiri ne-amânate, cuvintele sunt începuturi de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
și inteligenți, creativi, improvizând pe moment lucruri, adevărate opere de artă, aceasta este patria românească. Totu-i natural, bio. E atâta monotonie se pare în raiul românesc?! Având această bogăție inestimabilă ca orice adolescent neascultător românul tânăr se răzvrătește și râvnește la un paradis artificial străin, vrăjit de puterea văzută a banului, dar și de libertatea năucitoare, dobândită după ani de întunecime. Pribegește, pribegește și când se trezește din visare constată că i se face dor, dor de casă, iar pământul
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
ideal” . Deosebit de semnificativ pentru definirea concepției lui N. Iorga în problema aspirațiilor noastre politice, statale este opinia sa, în sensul că, înfăptuirea unității naționale a românilor „nu înseamnă ura și dușmănia altui popor, nu înlătură înțelegerea cu alte țări, nu râvnește la pământul și drepturile altuia” . 2. Aportul savantului la formarea conștiinței unității naționale și înfăptuirea Marii Uniri. Contribuția savantului la trezirea conștiinței naționale între anii 1900 și 1906 este remarcabilă îndeosebi prin publicarea unor lucrări de interes național, la loc
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
o muză să găsesc cumva să mă inspire, rime să potrivesc? Am năzuit spre mine să îți arunci privirea și să fi tu aceea care s-aprinzi sclipirea cuvintelor hoinare prin care rătăcesc, să pot obține premiul pe care îl râvnesc. Mi-ai aruncat un zâmbet, o Doamne, ce mai vis! Te cheamă Julieta? Să rămân interzis, pentru că eu, Romeo pe loc am devenit, în culmea fericirii că muza mi-am găsit! Dar... ai plecat, regală și doar atâta știu, că
DIVA DE MIZIL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371692_a_373021]
-
în veci năpasta, De tâlhari și de mișei! Ce comori avem noi, oare, Încât ura să vă poarte Să pândiți la drumul mare Ca să ne loviți de moarte? Ce-are țara mea pe lume Așa scump, de-o pizmuiți, Ce râvniți la ea anume, De umblați s-o jecmăniți? Poate că-i doriți pământul, Dar și alții o făcură: Au trecut pe-aici ca vântul Și-au plecat cu el. În gură. Poate că ne vreți Carpații... Poate, dar să țineți
POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA … de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375708_a_377037]
-
ridicându-și fruntea cu un zâmbet parcă atât de suav spre cerul ardelean, mângâind cu privirea ei norii ce fug adseori pe deasupra, ca un șuvoi de vise năstrușnice ardelene ce nu-ți mai dau pace , făcându-te tu însuți să râvnești spre alte înălțimi , spre stelele care în nopțile de vară scaldă cu lumina lor pantele atât de fine ale Cetățelei , cu iarba ei și cu copacii ce-i îmbracă ființa ca o plapumă verde, verde de tot . Și Vadul după ce
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
zilei - de Timp, dar discret și spre divinitate, căreia, smerită, poeta îi recunoaște puterea de a o îndârji în lupta cu acest zeu tăcut. Astfel, poezia ” Nu trageți în altare” e elocventă, poeta recunoscând „bucuria sufletului” în locul acela unde „cuvintele râvnesc dumnezeirea”. Ca și Iona, personajul biblic care, reluat în piesa lui Marin Sorescu, preferă să moară pentru a se naște din nou având pe buze și-n suflet speranța: „Ieșim noi cumva la lumină”, așa și poeta Valentina Becart își
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
își caută drumul printre cuvinte, poetul așternând pe hârtie imnuri pentru iubită, pentru iubire. Descătușându-și sufletul din ”rosturile” banale ale orelor ”înfipte adânc/ în visele cele mai limpezi”, acesta își încearcă zborul în acea libertate aflată deasupra tuturor lucrurilor, râvnind la o iubire spiritualizată, elevată. ”voi scrie un imn/ pe pântecele tău, iuboto,/ cu litere vii, mișcătoare,/ majuscule fierbinți”...( Voi scrie un imn). Sau: ” în brațele timpului/ îmi încredințam/ dragostea întreagă...” Dar, într-un târziu, spune poetul ” am să râd
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
tot felul de matrapazlâcuri lucrative ale unor lideri cu Metrorex. Cât și despre furăciunile salariaților din bunul obștesc, am aflat tot de la dl doctor! Primar general. Doamnă primar general Firea, suntem de nouă ani în Europa cealaltă, la care am râvnit decenii întregi! Civilizată! Fiți în slujba și nu împotriva călătorului prin București! Luați măsuri! Cer relocarea și redenumirea unor stații, interzicerea afișajului pe stâlpi și ale locuri, spălarea mijloacelor de transport în comun, achiziționarea de noi autobuze, tramvaie, troleibuze, instruirea
TABLETA DE WEEKEND (160): BUCUREŞTI – CAPITALĂ EUROPEANĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374187_a_375516]
-
amintiri de demult vântul solar îi va purta embrionul ascuns în cozi de comete va trece de spațiu de multe planete prin focuri încinse magneți nevăzuți atracții irezistibil pătrunse în simț spre a ajunge esență de vorbă și scris eternitate râvnită de visători în abis de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografică: semințele vorbei / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SEMINȚELE VORBEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374229_a_375558]
-
apărut și mi-ai vorbit / Erai Tu însuți, Tu, Dumnezeu / M-ai făcut să înțeleg /A lumii lege. ”(Amintiri din vis) În poezia Visând aflăm că sentimentul trădării nu i-a fost străin autorului, iar oamenii care l-au rănit, râvnind poate în lumea reală la ideile sale, se pare că-l urmăresc și-n vis, locul unde, într-un final, fericirea sa este posibilă. Visând, mă simt mai fericit / Că am ce mi-am dorit /Doar câini apar de multe
ÎNTRE VIS ȘI REALITATE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374195_a_375524]
-
Manole Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Trec viețile noastre, A mea și a ta, Origini prin aștri Avem, nu uita. Poesifer naște În oază trecută, Ea vine din moaște, Cu rugi absolute. Biblic, rîvnim Iubire supusă, Venim să iubim O viață apusă. Din germeni florali Ne cresc rădăcini Și viețile noi Înfloresc între spini. Pătrunde viața În tine și-n mine Păstrăm o povață Avute destine... Creăm Suveranul Pe file-n detalii Și crucea
ULTIMA VOCE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374235_a_375564]
-
posesorului, ea în sine nereprezentînd nici o valoare, ci fiind valutată doar în funcție de binefacerile înfăptuite cu ajutorul ei. Într-adevăr, cine privește cu mai multă atenție poate observa că nu averea este aceea care alcătuiește culmea pe scara de valori a lucrurilor rîvnite de indian. În maximele de la început e o simplă constatare a unei crude realități de fapt: indianul de rînd e și el preocupat îndeosebi de aspectul material al vieții. Gînditorul însă stabilește în cadrul bunurilor o gradație, care contrastează adesea cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Omul de jos" și "omul de mijloc" trebuie de înțeles, firește, în primul rînd în accepția sufletească și numai în al doilea rînd în acea socială, odată ce chiar regii pot intra în cele două categorii sus-amintite: Cum musca la rană rîvnește, Și regii doresc avuția: Cei josnici doresc gălăgia, Cel bun numai pacea dorește. [6] Dar, cum vom remarca pe dată, nici în sensul onoarei, gloriei nu pare să meargă preocuparea fundamentală a indianului. E drept că aici e de distins
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Basarabiei, într-o lucrare despre provinciile danubiene și românești, redactată împreună cu Chopin. Aceste lucrări de informare se înscriu cel mai adesea într-o serie de studii politice semnate de autori interesați de aplicarea principiului naționalităților pentru această parte a Europei, rîvnită de ambițiile unor puteri rivale. Punctul de vedere este francez și este interesant de amintit că centrele de interes ale anumitor observatori politici merg din Algeria în Siria, trecînd prin Balcani. De aici se observă o dublă apropiere și grija
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]