20,710 matches
-
Iar când se-aprind tăceri de piatră/ Și nu mai știm ciopli lumina/Alunecăm pe scara florii/ Să luăm în brațe rădăcina.” - Așa este, „iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă.” - Să ne întoarcem la rădăcina poetică a Rodicăi Lupu. Vorbiți-ne despre debutul dvs. - Nu-s de seamă vorbele, când nu se văd faptele. Am debutat la editura Curtea Veche cu „Vacanțe, vacanțe”... o carte despre călătoriile mele prin Europa. - Ce a urmat după aceea
SCRIITOAREA RODICA ELENA LUPU DEŢINE UN CONT... DE AMINTIRI ÎN CARE ADUNĂ FERICIRE ŞI MULTĂ FRUMUSEŢE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea_rodica_elena_lupu_detine_un_cont_de_amintiri_in_care_aduna_fericire_si_multa_frumusete_.html [Corola-blog/BlogPost/361516_a_362845]
-
obiecții. Prima a fost legată de diferența de vârstă dintre cei doi. Dumitru Sinu avea 37 de ani, iar Nicole doar 19 ani. „Tu ești curată ca lacrima!” Un alt impediment era religia. Familia lui Nicole, asemenea majorității francezilor, avea rădăcini adânci în catolicism, iar pretendentul era ortodox. Dacă biserica ortodoxă acceptă destul de ușor căsătoria între două persoane de religie diferită, catolicii erau mult mai exigenți și cereau convertirea obligatorie a lui Mitică la religia catolică. Procesul de convertire, anevoios și
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_dragostea_la_prima_vedere_dureaza_o_viata_de_om.html [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
bârfească și să facă supoziții. Credeau că nea Mitică i-a mințit și că părinții lui Nicole sunt, de fapt, români, altfel ea nu ar fi putut învăța românește atât de repede, sau că Nicole provine dintr-o familie cu rădăcini românești, pentru că „prea a învățat ea repede și binișor limba română”. Surpriza fusese mare, dar Nicole învățase românește din dorința de a cunoaște această limbă vorbită de omul de care-și legase viața. A învățat dintr-un manual, a început
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_dragostea_la_prima_vedere_dureaza_o_viata_de_om.html [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
acestea se produc altfel decât conștient, pentru membrii actuali sau mai ales viitori ai modestei mele ginte. Încolo, Dumnezeu peste tot, același soare și pământ, alți oameni cu același sânge sau cu un sânge venind din alte încrengături sanguinare, alte rădăcini etnice, culturale și lingvistice, aparținând altor spații geografice, pentru o parte din ei. Înainte de a pleca, singurul motou asupra căruia stăruise mintea mea și pe care încercam să-l descifrez în fel și chip era cel reținut și citit nu știu unde
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
și înstrăinării... Arborele, simbol al statorniciei, dar și al verticalității „mă poartă sus, pe culmi victorioase”, aduce la lumină dorința acerbă a poetei de a se „fixa” într-un singur loc: Un arbore a început să crească-n mine/ cu rădăcini subțiri, ramificate,/ le-ntinde peste tot și mă subjugă, tandru,/...” Arbore) obosită, deseori, de această alergare fără scop și de rătăcirea prin „ale sorții labirinturi”. Încorporate în ideea poetică, metaforele sunt un izvor neistovit de sugestii. Anotimpurile, ce oferă ochilor
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1432644614.html [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
retrage marea, apoi urmele tale o înserare curgînd spre imensitate plină de parfumuri sălbatice și corbii care-și caută cuiburile zburînd repeziți cîte doi, cîte patru și iar cîte doi, inversul este imposibil întocmai cum arborii nu pot trăi fără rădăcini la întoarcerea de la vreo ceremonie festivă mă cuprinde dorul și cîrdurile de gîște sălbatice înșirate pe cer atît de mărunte, atît de noi. Nu împrumuta de la ziua de mîine ceea ce n-ai în ziua de azi, spune înțeleptul, în realitate
MĂTASE CHINEZEASCĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Matase_chinezeasca_luminita_cristina_petcu_1384030302.html [Corola-blog/BlogPost/342051_a_343380]
-
șantier (în cazul bărbaților, făcând cele mai grele munci, cărând saci de ciment în spate) sau îngrijitoare și îngrijitor de bătrâni (serviciul de altfel cel mai stabil al unui emigrant din UE)? Căci să fim realiști, dezintegrarea și ruperea de rădăcinile patriei mamă și reintegrarea deplină într-o țară străină se face în proporție de aproximativ 1% din populația emigrantă, mai ales acum când întreaga lume trece prin cele mai grave crize de toate felurile, fără precedent în istorie, provocate de
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_atemporal_constantin_milea_sandu_1362556763.html [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
cu prudență, ascultând cu atenție zgomotele pădurii...Era o noapte geroasă de-ți îngheța răsuflarea... După ce a adulmecat resturile puse de vânători, lupul a început să urle prelung, chemând astfel, haita înfometată. O mulțime de lupi s-a adunat la rădăcina tufanului( stejarului) bătrân. Aceștia, au început să schelălăie scoțând sunete înfricoșătoare... Înspăimântat, tovarășul bunicului făcu o mișcare greșită și căzu, de pe creanga pe care stătea, chiar lângă rădăcina tufanului, unde a înghețat ca o murătură...Când bunicul l-a strigat
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_i_floarea_carbune_1355995076.html [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
chemând astfel, haita înfometată. O mulțime de lupi s-a adunat la rădăcina tufanului( stejarului) bătrân. Aceștia, au început să schelălăie scoțând sunete înfricoșătoare... Înspăimântat, tovarășul bunicului făcu o mișcare greșită și căzu, de pe creanga pe care stătea, chiar lângă rădăcina tufanului, unde a înghețat ca o murătură...Când bunicul l-a strigat pe prietenul său, spunându-i că-i vremea să coboare, acesta i-a răspuns de jos cu un glas abia auzit: - Dar eu sunt deja jos! - Cum așa
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_i_floarea_carbune_1355995076.html [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
cu un glas abia auzit: - Dar eu sunt deja jos! - Cum așa, l-a întrebat bunicul? De când ești acolo? - Nu știu...i-a răspuns omul, mirat și el de cele întâmplate. Zâmbind, bunicul coborâ și el, arătând cu mâna spre rădăcina copacului, la nici un metru de prietenul său, care, involuntar, privi în acea direcție... și îngheță pentru a doua oară, în acea noapte. Din vânător gândi că a devenit vânat, când din sclipirile zăpezii, zări ochii fiarei îndreptați spre el. Spaima
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_i_floarea_carbune_1355995076.html [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
până când sfera Ta de foc mă va cuprinde și fi-vor arse demult întregi sisteme de lesturi necuprinse-acum în mine pe câte căi să mai aleg eu pasul să mi-l aștern pe drumul sfânt spre Tine și-n câte rădăcini pierdută-mi e privirea să prind sămânța putrezită în voința cu care văd tac râd și plâng pe la răspântii cu dor din dar în dor prin dor cântarea palmei de abur s-o aud cum scrie în sunete chemarea într-
SĂMÂNŢĂ-N SOARE CRUD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1413494073.html [Corola-blog/BlogPost/383821_a_385150]
-
denunțat ca o simplă făcătura a omului și Absolutul este propagat de profeții care vorbesc în numele, la chemarea lui Dumnezeu. Vechiul, Noul Testamen și Coranul sunt textele fundamentale ale tradiție monoteiste, abrahamice. A treia formă este raționalismul, iluminismul, a căror rădăcini pornesc de la filozofii greci din antichitate. Pentru ei miturile sunt o formă de cunoaștere primitivă, preștiințifică, care trebuie depășită și înlocuită cu Absolutul cunoștiințelor raționale. Religia este astfel inutilă, fără importanță, ea poate fi tolerată în cel mai bun caz
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_credinta_si_ratiune_viorel_roman_1342088074.html [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
române, adresat celor prezenți și tuturor românilor din Cipru, denumit “LIMBA ROMÂNĂ - COMOARĂ NEPREȚUITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC”. “Dacă astăzi MARELE EMINESCU ar fi printre noi, cu siguranță, i-am săruta și mâna și cuvântul ... [ ... ] Limba română este legătura noastră cu rădăcinile, este cântecul frunzei, suspinul ierbii, leagănul florilor, curcubeul sufletului românesc, este acel TOT care cuprinde o țară frumoasă, un neam străvechi ... ”, afirma Georgeta Resteman, accentuând cu precădere în materialul pregătit importanța păstrării și promovării limbii noastre și a valorilor culturale
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ziarul_ro_mania_romanii_din_ziarul_ro_mania_cipru_1378081090.html [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
până în secolul al XIII-lea. Dar să trecem în revistă, făcând recurs la izvoarele itorice ale antichității și Evului Mediu, principalele momente ale evolutiei societății românești din cele mai vechi timpuri și până la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. 1. RĂDĂCINILE POPORULUI ROMÂN Constituirea statului centralizat sub regele BUREBISTA, în jurul anului 70 î.Hr. a fost rezultatul dezvoltării vieții materiale și spirituale pe teritoriile locuite de geto-daci, care făceau parte din marea populație a tracilor, cu adânci rădăcini în întregul spațiul carpato-danubiano-pontic
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
1 Decembrie 1918. 1. RĂDĂCINILE POPORULUI ROMÂN Constituirea statului centralizat sub regele BUREBISTA, în jurul anului 70 î.Hr. a fost rezultatul dezvoltării vieții materiale și spirituale pe teritoriile locuite de geto-daci, care făceau parte din marea populație a tracilor, cu adânci rădăcini în întregul spațiul carpato-danubiano-pontic. Influieța puternică asupra dezvoltării materiale și culturale a Daciei au avut-o contactele largi cu cele mai avansate civilizații ale antichității greacă, romană și persană. Statul dac a cunoscut o puternică inflorire economico-socială în sec. I d
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
alchimia cuvintelor, capabil să modeleze în creuzetul spiritului dărnicia unei existențe ale cărei ferestre au stat totdeauna deschise. „Un poet, pentru care actul creației reprezintă deopotrivă bucuria dăruirii de sine și suferința celui care taie în carnea propriilor silabe până la rădăcina unde respiră, unică, esența frumosului. Profund lirică prin natura sa, riguroasă prin formație și cultură, poezia lui Theodor Răpan este aici, în somptuosul și atât de firescul decor al cărții, o autentică sfidare pe care Poetul, chemat de absolutul ideii
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Stanțe infidele, Exil de voie, Praf lunar, Uitaria, Sintaxa ploii, Ante finis) exprimă forma de trăire înaltă a unui „poet pentru care actul creației reprezintă deopotrivă bucuria dăruirii de sine și suferința celui care taie în carnea propriilor silabe până la rădăcina unde respiră, unică, esența Frumosului.” (Vladimir Alexandrescu). Rostiri și tăceri își dau întâlnire în acest topos presărat cu îngândurări, incertitudini, bucurii, ispite, amăgiri, ispășiri, penitențe, melanholii, imagerii. Poemele poartă încărcătura afectivă pe care numai Theodor Răpan o particularizează în felul
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ai aruncat din sacul de oase eterne! râde și plânge pe buza stâncilor, pe pumnii de fier ai gardurilor împărățiilor căutând însetat frumusețea... mereu frumusețea glasurilor sufletelor... lovit de patimi profunde, își așterne culcuș în brațele nebuniei cuvintelor, a sensurilor rădăcini crescute spini, printre coloanele uneori prea prost sculptate, din templele cu altare din versuri. uneori, adoarme într-o iubire. se trezește râzând-plângând, cu buzele uscate de săruturile depărtării... clădește în nisipuri albastre timpul îmbrățișărilor apoi, cuminte, așteaptă ninsorile, prelungind agonia
FUG ÎN ADÂNCUL POVEŞTILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Fug_in_adancul_povestilor_anne_marie_bejliu_1334610848.html [Corola-blog/BlogPost/357606_a_358935]
-
El citește ziarele israeliene, dar în limba engleză. Ascultăm știrile israeliene, dar în limba engleză. Este infernal de greu. Ilogică limba asta! Nu seamănă cu nimic! Rabinul, tatăl tău, m-a ajutat foarte mult. Mi-a spus cum să caut rădăcinile cuvintelor și să caut logică în ele și mi-a dat și niște cărți foarte bune. Am venit în țară cu o mie de cuvinte știute. Am avut un ulpan excepțional! Cinci luni, zi de zi. O profesoară din Yemen
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
duhovnici (Părintele Arsenie râde). În sensul că au de-a face cu un material mai dificil de lucrat. Tocmai pentru că se impregnează în suflet ceva neconform cu Evanghelia. Primele impresii impregnate în copil sunt foarte puternice. Primele lucruri asimilate prind rădăcini. Și dacă el nu este crescut în duhul Evangheliei, ci în spiritul Drepturilor omului, nu neapărat că ar fi ceva rău Drepturile omului, atunci el vine ca să-și caute drepturile la mănăstire. Nu vine să ofere, nu vine să se
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
a spus el. «Este Pasărea Măiastra a lui Brâncuși». Toți piloții americani o au imprimata pe brevet. Am făcut această paranteză pentru a accentua că este foarte important să știm cine suntem. Fiindcă în general, noi, românii, nu ne cunoaștem rădăcinile, valorile, istoria. Iar soții Eliade au reușit să mă îndrume, am avut foarte multe de învățat de la ei. Venisem din Italia, nu știam o boabă engleză, astfel încât în avion, neînțelegând nimic din ce spuneau stewarzii americani, nici macar jumătate de cuvânt
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
pătrunde și ochii cu care Citești chiar locul în care se înfăptuiește Păcatul tău (A uita cuvântul a-l nega) Mama este inima care îți bate în piept Fereastră prin care privești Nu geamul casabil pe care îl vezi Este rădăcina pe care nu ai voie să o tăi Altfel vei fi un ciulin bătut de vânt în arșiță vieții Referință Bibliografica: CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL ȘTEFAN TEODOR / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Va_prezint_un_tanar_poet_buzoian_teo_cabel.html [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
ne rămâne visul prin care vom renaște, până sufletul se înalță ca-n noaptea de Paște. Privirile sunt neliniștite, se caută și poticnesc, chiar dacă, astăzi, străbatem țărmuri paralele, ești pământul prin care-s înfipte și se hrănesc, din cerneala iubirii, rădăcinile cuvintelor mele. Dar niciodată nu vom putea ști și nici înțelege, de ce, iubirea asta, ne-a condamnat fără lege, vom rămâne prizonieri ferecați cu lanțuri aurii, până ridici voalul timpului și-aștept, să mă știi. 24 August 2015 - MIT Referință
CONDAMNAŢI FĂRĂ LEGE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1475432922.html [Corola-blog/BlogPost/375116_a_376445]
-
de gri și de albastru Sunt roata cea tuciurie Pierdută pe drum De la căruța mileniului. Sunt roata-n vârtej, în sindrom în spirală, pe cele mai bătătorite poteci mi-am nevoit oasele de cauciuc printre meandrele lumii. Sunt roata cu rădăcini în zenit Alunec pe Calea Lactee, Un nor îmi revendică trupul golaș Devin una cu cerul și cu pământul... Sunt și nu sunt Mă oglindesc Și nu mai recunosc Sunt roata? Sunt roata, O, ce roată de-o șchioapă! Alerg laolaltă
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_roata_sunt_cineva_de_aproape_marian_malciu_1334934422.html [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
o solie să-și poarte aripi de furtuni și ger, clădim în suflet vis și armonie și le-nălțăm de la pământ la cer. Pe sfoara vremii ne urcăm iubirea și tot cu ea pe-al mării val plutim, scurmăm la rădăcină nemurirea și bir de lacrimi și dureri plătim. Leonid IACOB Referință Bibliografică: noi, oameni / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 539, Anul II, 22 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NOI, OAMENI de LEONID IACOB în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Noi_oameni_leonid_iacob_1340387362.html [Corola-blog/BlogPost/358335_a_359664]