2,335 matches
-
accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective (intimidarea celorlalțiă, reacții verbale(injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare) si reacții fizice (lovire, bătăi, răniri). Anxietatea reprezintă o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic și care determină subiectul să se afle permanent Într-o stare de Încordare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective: intimidarea celorlalți; reacții verbale: injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare; reacții fizice:lovire, bătăi, răniri. bă Noțiunea de violență este discutată În relație cu cea de agresivitate. Rădăcina latină a termenului este vis, care Înseamna “forța” și care trimite la ideea de putere, de dominație, de utilizare a superiorității fizice, deci a forței, asupra altuia
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
fiziăa și agresivitatea verbală * Agresivitatea directă, cu efecte directe asupra victimei, și agresivitatea indirectă,Între agresor și victimă existând intermediari. 3. In funcție de obiectivele urmărite, diferențiază: * Agresivitatea ce urmarește obținerea unor beneficii, a unui câștig material * Agresivitatea ce urmarșste predominant rănirea și chiar distrugerea victimei In aceasta privință, unii autori (cf, S.Worchel, 1991 cit În A.Neculau, 1996ă fac distincție Între agresivitatea datorată supărării sau mâniei (angry aggressionă și agresivitatea instrumentală. Diferența principala constă În faptul că prima formă apare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
insesizabilă. El identifică trei tipuri de violență, pe care le imaginează În trei cercuri concentrice: a) violența fizică este nucleul dur al violenței, În care sunt incluse faptele cele mai grave: omorurile voluntare sau tentativele de omor, violurile, loviturile și rănirile grave, furturile cu mâna armată sau cu uz de violență, vătămările corporale, tâlhăriile. Cu privire la acest tip de violentă, Chesnais subliniază că “violența În sensul strict, singura violență măsurabilă și detectabilă, este violența fizică. Este un prejudiciu direct, corporal
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
studii medii studii elementare 2.3. Măsurarea * Variabile/ operaționalizarea conceptelor Variabile dependente: Agresivitatea reprezintă un comportament caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: * Reacții verbale:injurii,cuvinte amenințătoare,ironie, sarcasm, * Reacții afective:intimidarea celorlalți * Reacții fizice:lovire, bătăi, răniri” Absenteismul a fost măsurat prin intermediul numărul de absențe din catalog. Anxietatea reprezintă o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic și care determină
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ale statelor beligerante și, întrucât populația civilă nu participă activ la confruntarea armată, aceasta nu trebuie să devină obiectul ei. Drept urmare, este considerată o datorie morală și juridică obligația de a nu ataca, răni sau ucide civili în mod intenționat. Rănirea și omorârea lor ca incidente ale operațiunilor militare precum bombardarea unui oraș sau o luptă care se desfășoară într-o zonă locuită sunt regretate ca fiind consecințe uneori inevitabile ale războiului. Totuși, evitarea acestora cât mai mult posibil este considerată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doar teoretică. Există două grupuri implicate în dezbatere și ambele au argumente legitime, așa că voi începe cu adepții transferului rapid al puterii. Cu siguranță, preluarea controlului de către irakieni și retragerea trupelor noastre sunt foarte tentante, în special pentru a preveni rănirea și uciderea soldaților noștri și a populației irakene. Această dorință a inspirat, cu siguranță, gestul de a stabili data de 30 iunie ca termen limită. Irakienii susțin că sunt prea multe necunoscute și că progresele vor fi modeste, indiferent de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și acțiunea unor fenomene de injustiție, denigrare, de încălcare a drepturilor, de hărțuire psihologică, agresiune la care sunt supuși oamenii la locul de muuncă, fapt care generează importante prejudicii personale, dar și la nivel organizațional, acestea întinzându-se de la simpla rănire și izolare în grupul de muncă până la sinucidere. Toate acestea au fost reunite sub termenul de mobbing. Rezultatele unor cercetări îndelungate efectuate în Suedia pe tema mobbing-ului au fost făcute publice de Leymann la începutul anului 1990, cu ocazia unei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
literar Mihai Petroveanu, istoricul Mihai Gafița, marele actor Toma Caragiu și regizorul de televiziune Alexandru Bocăneț, solista de muzică ușoară Doina Badea etc.” (Contemporanul, 18 martie 1977). “Cutremurul din 4 martie 1977 a cauzat 1570 pierderi de vieți, 11.300 răniri (90% din victime în București), 32.900 locuințe avariate, a lăsat 35.000 de familii fără adăpost și pagube în sens general social-economic de peste 2 miliarde de dolari, la prima evaluare” (Scânteia, 20 martie 1977). „ȘTIAM CĂ VA FI UN
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
19,5 secunde la Câmpulung Muscel, 20 secunde la București și Iași. Cutremurul a avut o mișcare verticală și pe orizontală, mai îndelungată fiind cea din urmă. Cutremurul din 4 martie 1977 a cauzat 1570 de victime omenești, 11.300 răniri (90 la sută din victime în București), 32.900 de locuințe avariate, a lăsat 35.000 de familii fără adăpost, pagube social-economice de peste 2 miliarde de dolari, la valoarea dolarului din 1977, existând dovezi că pierderile materiale au fost subevaluate
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Valoarea prognostică a IGS a fost semnificativă și în cazul meduloblastomului (P=0,004), cancerului de plămâni (P=0,03) și a celui de prostată (P=0,01). Semnătura genetică a celulelor tumorale mamare combinată cu semnătura ca răspuns la rănire (WR), se asociază puternic cu trăsături clinice ale persoanelor cu cancer de sân. Cercetările au arătat că în diferite tumori, numai o mică subclasă de celule canceroase sunt realmente tumorigenice. Liu și colaboratorii (2007) au arătat că în cancerul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
controlează transferul ADN virulent, această activare fiind consecința intrării în funcțiune a sistemului reglator bipartit Vir A / Vir G (Stachael și Zambryski, 1985). Prezența condițiilor extracelulare acidice (pH 5,0-5,5), a compușilor fenolici și a monozaharidelor la locul de rănire a plantei induce direct sau indirect autofosforilarea receptorului kinazic Vir A transmembranar (Winans, 1992). Vir A activat transferă fosfatul său proteinei citoplasmatice Vir G care apoi se leagă la elementele cutiei vir de tip enhancer din promotorii operonilor vir A
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
colet, printre care dezvoltarea rezistenței plantei gazdă la infecție, eliminarea agentului patogen A. tumefaciens sau asigurarea unor condiții de mediu care să prevină infecția (Escobar și Dandekar, 2003) (fig. 33.5). Prima cerință controlabilă de mediu pentru manifestarea bolii este rănirea plantei, prevenirea acesteia nu oferă posibilitatea ca A. tumefaciens să-și introducă T-ADN în celulele gazdă. Evitarea degerării în iarnă și controlul insectelor ciupitoare și al nematodelor sunt măsuri cruciale de prevenire a rănirii plantelor gazdă. Tratamentele de biocontrol
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mediu pentru manifestarea bolii este rănirea plantei, prevenirea acesteia nu oferă posibilitatea ca A. tumefaciens să-și introducă T-ADN în celulele gazdă. Evitarea degerării în iarnă și controlul insectelor ciupitoare și al nematodelor sunt măsuri cruciale de prevenire a rănirii plantelor gazdă. Tratamentele de biocontrol prin utilizarea unor sușe avirulente de Agrobacterium sp. care funcționează ca antagoniști pentru A. tumefaciens la suprafața plantelor s-au dovedit foarte eficiente în prevenirea manifestării bolii. Imunogenetică și Oncogenetică 545 radiobacter și derivatul său
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la toate plantele, pe când mutantele virC și virE prezintă virulență variabilă la diferite plante gazdă. Genele virA și virG sunt exprimate constitutiv, la un nivel scăzut. Ele sunt induse de prezența compușilor fenolici produși în planta gazdă, ca răspuns la rănire. Astfel, în urma rănirii plantelor de tutun - Nicotiana tabacum se produc substanțe precum acetosiringon care este un 4-acetil,2,6dimetiloxifenol (fig. 33.15) și α-hidroxiacetosiringon. În urma sintezei acestor compuși chimici este indusă funcționarea genei virA al cărei produs proteinic acționează asupra
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pe când mutantele virC și virE prezintă virulență variabilă la diferite plante gazdă. Genele virA și virG sunt exprimate constitutiv, la un nivel scăzut. Ele sunt induse de prezența compușilor fenolici produși în planta gazdă, ca răspuns la rănire. Astfel, în urma rănirii plantelor de tutun - Nicotiana tabacum se produc substanțe precum acetosiringon care este un 4-acetil,2,6dimetiloxifenol (fig. 33.15) și α-hidroxiacetosiringon. În urma sintezei acestor compuși chimici este indusă funcționarea genei virA al cărei produs proteinic acționează asupra genei virG al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acestor compuși chimici este indusă funcționarea genei virA al cărei produs proteinic acționează asupra genei virG al cărei produs proteinic determină inducția genelor virB, virC, virD, și virE. Această reacție explică de ce infecția cu Agrobacterium poate avea loc numai prin rănirea plantelor. Sistemul virA și virG este un sistem bacterian „clasic” cu două componente în care stimularea unei proteine senzor determină autofosforilarea sa urmată de transferul grupelor fosfat la o a doua proteină cu valoare de efector (fig. 33.16). Proteinele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pregătirea probelor metalografice se va ține seama de recomandările de la paragraful 2.1. La atacarea probelor cu reactivi chimici, pentru evidențierea structurii se va ține seama de prescripțiile de la paragraful 2.2. 3. Măsuri de prim ajutor În caz de rănire, pentru a evita infectarea rănii, se dezinfectează mâinile prin spălare cu săpun, sau prin ștergerea degetelor cu tinctură de iod. Rana nu se spală cu apă, nu se acoperă cu prafuri sau unguente, nu se îndepărtează sângele închegat și nu
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93476]
-
foarte mulți ani în pământ pe resturile vegetale și de asemenea, pe suprafața tuberculilor cu care este readusă în pământ. Înmulțirea bacteriei are loc nu numai în vasele conducătoare din tulpini și tuberculi ci și lângă rădăcinile cartofului. În cazul rănirii tuberculilor sau a secționării lor are loc un transfer rapid al bacteriilor și o mărire a atacului. În câmp infecția plantelor sau a tuberculilor se face prin răni, sau rădăcini în timp ce în depozite bacteria poate infecta chiar tuberculii fără leziuni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantarea de tuberculi sănătoși, fără răni și nesecționați. Plantarea trebuie să se facă la adâncimi mai mici în pământurile argiloase și la momentul oportun când solul este încălzit. Lucrările de întreținere trebuie executate în așa fel încât să se evite rănirea plantelor sau a tuberculilor. În vederea depozitării, tuberculii uscați fără pământ pe ei, vor fi sortați pentru a fi eliminați cei răniți. Silozurile trebuie să fie uscate, dezinfectate, cu o circulație corespunzătoare a aerului pentru a se putea regla umiditatea aerului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar picături de gomă bacteriană. Uneori frunzele se răsucesc și se brunifică pe margini. Dacă după instalarea bolii intervine o perioadă secetoasă, țesuturile afectate se pot desprinde, frunza rămânând perforată. Atacul bacteriei pe cozile frunzelor se manifestă sub formă de răniri alungite, de culoare brună sau brună-negricioasă. Transmitere răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințele, provenite de la plantele bolnave și poate rezista în sol pe resturile vegetale infectate. Bacteriile ce apar pe petele de pe frunze, pot fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunificării părții bazale a tulpinii. Pe rădăcini apar pete ruginii, ce se pot confunda cu cele produse de antracnoză, iar pe tulpini apar la bază, mici crăpături brune-negricioase pe care se observă puncte mici negre. Infecțiile sunt favorizate de eventualele răniri de la baza tulpinii. Atacul poate fi semnalat și pe capsule, acestea având o creștere redusă, devin brune, conțin puține semințe fără luciu, cu o capacitate germinativă mică. Plantele atacate au o înălțime redusă, se veștejesc, fibrele din tulpini se separă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate, distrugerea resturilor de plante atacate, distrugerea buruienilor ce pot fi gazde ale ciupercii, corectarea pH-ului (68) care este favorabil ciupercii, evitarea rănirii rădăcinilor prin distrugerea nematozilor și transplantarea pe cât posibil fără ruperea rădăcinilor. Semințele se vor trata cu Tiuram 80 WP-3 kg/t sămânță. Se recomandă evitarea plantării tomatelor în solurile grele ce rețin apa, drenarea lor, administrarea echilibrată de îngrășăminte. și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetale rămase în sol și prin semințele infestate. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin perișorii de pe rădăcini sau prin stomatele (deschiderile naturale) de la marginea frunzelor. Transmiterea prin sămânță infectată este mult mai rar întâlnită, dar nu imposibilă. În timpul vegetației, rănirea frunzelor produsă de diferite insecte sau de limaxi (melci fără cochilie) creează porți de intrare pentru bacterie sau de ieșire a gomei din nervurile înnegrite. Boala apare frecvent pe solurile cu pH = 5,6-6,8. Răspândirea bacteriilor de la plantă la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la gulii, iar la conopidă se poate observa putrezirea parțială sau totală a inflorescenței. Transmitere-răspândire. Bacteria rezistă în resturile vegetale atacate rămase pe câmp și poate fi transmisă prin materialul de înmulțire. Din sol, bacteria pătrunde în plantă prin micile răniri ale rădăcinilor și produce infecția generală, circulând prin vasele conducătoare. În depozite, atacul este cu atât mai grav cu cât temperatura se apropie de 20-25șC și este asociat cu atacul produs de Botrytis cinerea și Sclerotinia sclerotiorum. Bacteria atacă multe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]