2,166 matches
-
cap, și Rafael împroșcând prin pale de fum că lasă-l dracului de cap, nu-l mai munci atâta, că dai dracului în nebuneală. Sabina, Rafaele... Mda, are un nume frumos, aș zice că predestinat, am citit undeva despre o răpire a Sabinelor... De ce nu iei în calcul posibilitatea că ar fi răpit-o cineva? Exclus. Mai curând s-o fi dus la mă-sa, la Brașov, la care Rafael, și atunci, ce mai aștepți? Dă o fugă după ea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-l refacă; și-ar fi amintit cea mai măruntă inflexiune. Se pare că, n-a dorit-o; În orice caz, dintr-o asemenea retranscriere nu dăinuie nici cea mai mică urmă. Se pare că Omar Khayyam va fi tras, din răpirea manuscrisului său, o Învățătură Înțeleaptă: nu va mai căuta nicicând să influențeze cursul viitorului, nici al său, nici al poemelor sale. Părăsește În curând Mervul. Nu pentru Alamut - nici măcar o singură dată nu-i va trece prin minte să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
căreia am aflat, În noaptea aceea, povestea lui Khayyam, a lui Djahane și a celor trei prieteni. Urmau, cam pe câte treizeci de pagini fiecare, cronicile bibliotecarilor de la Alamut, tată, fiu și nepot, care povesteau neobișnuitul destin al Manuscrisului după răpirea lui de la Merv, influența asupra Asasinilor și istoria prescurtată a acestora până la năvălirea mongolă. Șirin Îmi citi ultimele rânduri, al căror scris Îl descifrai cu greu: „A trebuit să fug din Alamut În ajunul nimicirii sale, spre Kirman, ținutul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Dumneavoastră Îmi dați curaj. Sunt aproape de adevăr”. Eu nu Înțelegeam până la ce punct Diotallevi făcea din aritmetică o religie sau din religie o aritmetică, probabil că erau adevărate ambele lucruri și aveam În față un ateu ce se bucura de răpirea În vreun cer superior. Putea deveni un credincios al ruletei (și ar fi fost mai bine așa), și dorise să fie un rabin necredincios. Acum nu-mi amintesc exact ce anume s-a Întâmplat, dar Belbo interveni cu bunul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Întâmplare textul acesta al dumneavoastră și-mi cad ochii pe un vers, „ca-n toamnă, geana ce-a slăbit” - ei bine, nu știu cum este restul, dar simt un suflu, surprind o imagine, uneori cu un text pornești așa, un extaz, o răpire... Cela dit, dragă prietene, o, doamne, dacă am putea face tot ce dorim! Dar și editarea e o industrie, cea mai nobilă dintre industrii, dar tot industrie. Păi știți cât costă astăzi tipografia, hârtia? Priviți, uitați-vă În jurnalul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fiind antrenată în diferite concerte, spectacole, se întâlneau mai rar. După un timp, Teofana impunându-se în meseria ei prin pregătire și talentul cu care era înzestrată, era din ce în ce mai solicitată. Se pregătise în mod special pentru rolul Constanței din opera „Răpirea din Serai” a lui Wolfgang Amadeus Mozart ce trebuia prezentată pe scena Operei de Stat din oraș. Așa cum se proceda atunci ca și azi, au apărut afișe cu numele și imaginea ei. S-a întâmplat ca în acea perioadă să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se stinge din viață prematur și a fost îngropat la groapa comună. Cu toate aceste muzica lui rămâne ca un imn închinat dragostei și tinereței veșnice. Avea numai 12 ani când a scris „La finta semplice”. Se remarcă prin operele „Răpirea din Serai”, „Don Juan”, „Nunta lui Figaro”, dă detalii Teofana. — Beethoven este, de asemnea, un mare compozitor. — Se diferențiază de cei despre care vorbirăm prin stilul eroic al muzicii sale, deoarece operele pe care le-a creat oglindeau lupta împotriva
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
dibuit-o. Sunt sigură că a venit, că era foarte hotărâtă. În timpul acesta, după o bătaie în ușă, intră Izaura. — Prințeso, unde ai dispărut fată?se îndreaptă spre Teofana, care se ridică de pe scaun. Credeam că ești prinsă în jocul răpirii miresei, dar mirele văd că este cu tine. Haideți afară, că se întreabă nuntașii unde sunteți. — Izaura, o vezi pe doamna care este cu noi? — De ce mă întrebi, Prințeso?se uită Izaura la Claudia, care surprinsă îi zâmbește. — Nu-ți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și un coș, acesta, care este acum la Boss, în care se afla un..., un plod, un copil, un bebeluș mai aparte, probabil al lui Coco sau adus de dânsa, de pe undeva, în orice caz. Dee...! Iaca! Avem și o răpire de minori, pe lângă toate alea ale voastre! Ce să zic, v-ați dat foc la fitil! V-ați procopsit! rânjește Mânecuță. Dar acela nu era copil de om! Ascultați-ne! Era Antichristul! Era Monstrul! Coropișnița! sare și Poetul, aducându-și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dintre Carpați, Dunăre, Marea Neagră și Nistru. În urma înfrângerii de la Stănilești și plecarea lui Dimitrie Cantemir în Rusia, Poarta s-a răzbunat, ocupând cetatea Hotinului, în 1713, și împreună cu un mic teritoriu din jurul ei a alcătuit raiaua cu același nume. Până la răpirea Basarabiei, Moldova va primi o grea lovitură prin ocuparea Bucovinei, în 1775-1776, în pofida protestelor vehemente ale domnitorului Grigore al III-lea Ghica. Prin convenția din 7 mai 1775, Imperiul Otoman ceda Imperiului Habsburgic un însemnat teritoriu, ocupat de trupele austriece
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
față de frații ei de arme de la Plevna”. A fost extinsă în cele trei județe politica de rusificare, promovată în teritoriul Basarabiei ce devenise, între timp, la 1871, o simplă „gubernie” a Imperiului Rus. La împlinirea a 100 de ani de la răpirea Basarabiei, N. Iorga s-a considerat dator să demonstreze, încă o dată, caracterul românesc al teritoriului și apartenența sa, vreme îndelungată, la Moldova, la Domnia Moldovei, demonstrație care să înlăture neadevărurile și să întrețină speranța în revenirea la trupul țării: „Deschidem
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care să înlăture neadevărurile și să întrețină speranța în revenirea la trupul țării: „Deschidem această carte (intitulată limpede: Basarabia noastră - n. ns. - I. A.), menită să arate viața curat românească a Basarabiei timp de atâtea veacuri până în anul nenorocit al răpirii, 1812, - de care ne amintim astăzi cu durere adâncă, dar nu fără speranțe, la o sută de ani după această pierdere națională - prin afirmarea unui fapt, pe care împotriva mărturiilor istorice nici un interes public, nici o patimă antiromânească și nici o slugarnică
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
existența românilor în Basarabia, moldovenii fiind considerați de altă etnie, ceea ce ne arată că „moldovenismul” de astăzi își are precedente clare în „tezele” ideologice și politice ale Internaționalei Comuniste. „Burghezia română - se afirma în Rezoluție - în dorința de a justifica răpirea Basarabiei, se căznește să demonstreze că moldovenii, care constituie majoritatea relativă a populației Basarabiei (în mod tentențios se micșora procentul „moldovenilor”, care dețineau, în fapt, majoritatea absolută - n. ns., I. A.), sunt români, pe când populația moldovenească se consideră și este
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de deznaționalizare etc. În fața ofensivei eliberatoare a armatei române din iunie-iulie 1941, trupele sovietice în retragere au provocat mari distrugeri. În ședința publică a Academiei Române din 19 septembrie 1941, istoricul și omul politic Ion Nistor insista între altele asupra consecințelor răpirii Basarabiei: „Dar avântul pe care Basarabia luase în toate direcțiunile de muncă și creație a fost curmat pe neașteptate prin intervenția Armatei Roșii, din ziua de 28 iunie 1940. Cu acea zi fatală s-a întrerupt brusc opera gospodărească a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
alcătuind Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea, până la o linie ce trecea de la est de Silistra și ajungea la Marea Neagră, la sud de Mangalia. Guvernul român a fost nevoit să cedeze teritoriul respectiv (în istoriografie a fost numită „a doua răpire a Basarabiei”) fără a fi semnat vreun act formal în acest sens. În cele trei județe a fost reluată politica de rusificare, dar nu au putut fi șterse cu totul rezultatele pozitive ale celor 22 de ani de administrație românească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu au putut fi șterse cu totul rezultatele pozitive ale celor 22 de ani de administrație românească. Unirea Basarabiei cu România, primul moment al Marii Uniri din 1918, a înlăturat nedreptatea săvârșită nu numai Moldovei, ci întregului neam românesc, prin răpirile teritoriale din 1812 și 1878. Decizia Sfatului Țării de la Chișinău, for legal constituit, din 27 martie/9 aprilie 1918, de unire a Basarabiei cu România, a fost adoptată în condiții extrem de complicate, generate de mersul operațiilor militare, după aproape patru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-se gata să acorde sprijinul necesar pentru consolidarea acestei independențe, să dezvolte „legăturile multiple dintre cele două state vecine, ce descind din trunchiul unic al poporului român, așa cum acesta s-a format istoricește”. * La împlinirea a 100 de ani de la răpirea Basarabiei, N. Iorga își exprima durerea față de acea pierdere națională, dar și încrederea că „împotriva mărturiilor istorice, nici un interes politic, nici o patimă antiromânească și nici o slugarnică lingușire față de stăpânii de astăzi” nu poate să înlăture adevărul: viața românească a Basarabiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lucruri s-au schimbat în ultimii 20 de ani și, chiar în condițiile rezultatelor incontestabile, obținute până acum într-o evoluție sinuoasă, îndemnul lui Nicolae Iorga din finalul lucrării sale, intitulată semnificativ Basarabia noastră. Scrisă după 100 de ani de la răpirea ei de către ruși este pe deplin actual: „În așteptarea vremilor când viața românească din Basarabia va porni de la toate amintirile ei pentru a-și urmări toate drepturile naționale, nu numai umane, încheiem această carte cu un îndemn călduros spre acea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
amintirile ei pentru a-și urmări toate drepturile naționale, nu numai umane, încheiem această carte cu un îndemn călduros spre acea muncă încordată și bine orânduită, care singură poate grăbi sosirea acelor vremi”.* În preajma împlinirii a 200 de ani de la răpirea Basarabiei, multe din constatările lui N. Iorga își mențin valabilitatea. În fața intereselor politice și patimilor antiromânești, a lingușitorilor de astăzi, adevărul istoric oferă baza solidă necesară muncii încordate și bine orânduite în stare să grăbească realizarea obiectivului fundamental: alăturarea Republicii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
le legitimează nici istoria trecutului, nici principiile de drept. De fapt Basarabia este din punct de vedere istoric și etnic o țară românească și a aparținut Coroanei Moldovei din timpul formării acestui principat în secolul al XIV-lea până în momentul răpirii comise de Rusia țaristă în 1812. Acest fapt n-ar putea fi continuat [contestat ?] în întregime sau în parte de către Republica democrată, în disprețul oricărei justiții și al oricărui drept. 4) Guvernul român roagă guvernul Ucrainei să binevoiască a-și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și frontierele care o despart la nord de Austro-Ungaria, coroanei Moldovei, de la formarea acestui principat în secolul al XIV-lea și ea a participat la viața ei politică și istorică, împărtășind momentele ei de glorie și vicisitudinile soartei până în momentul răpirii, comisă de Rusia în 1812. Ucraina, de altfel, în proclamația care poate fi considerată cu actul ei de naștere, a desemnat ea însăși Nistrul ca una dintre frontierele ei, fără să facă nici o rezervă. Mai mult, la data de 19
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
primit cărțile, a făcut o listă de toate gramaticile și dicționarele pe care le consultai. Prudentă, a păstrat toate aceste informații pentru șefii ei din Germania. Este probabil că ascultând benzile înregistrate cineva, sus de tot, din Gestapo, a decis răpirea dumitale... - Înțeleg, spuse frecîndu-și fruntea. Profesorul se opri în dreptul ferestrei deschise, privind lung parcul. - Evident, începu târziu, paza s-a înzecit. Probabil că nu ți-ai dat seama, dar de câteva zile, multe din camerele vecine sunt ocupate de agenți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în preajma celor indicați de stabilitatea prieteniei și consubstanțialitatea înrudirii. Aceștia sunt figuranții principali ai scenetei ce învăluie și pregătește pelerinajul fără de întoarcere al celui secătuit de existență. Adesea compasiunea, regretul și suferința pentru absența ce stă să se împlinească, pentru răpirea ontică ce-și anunță inevitabilul sunt nu numai autentice dar și extrem de intense. Realitatea profunzimii acestor trăiri nu le exclude, însă, din sistemul de coerențe care guvernează fluxul mundaneității efemere. Lumescul de zi cu zi refuză imaginea morții solitare, efemere
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ființe din paradigma fericirii lor, paradigmă pe care o proiectează intactă în imensitatea trecutului. Astfel, momentele de lumină ontică din viața noastră ramân spre a fi păstrate îndelung în amintirea susținută de nostalgie. Sentimentul ce ne inundă pulsația existenței odată cu răpirea noastră de către timp din mijlocul fericirii ce și-a poposit efemer binecuvântarea peste noi, este unul care ne șoptește că totul a durat prea-puțin. Acest sentiment bizar în noblețea tristeții sale ne bântuia fantomatic încă din vremea ancorării noastre în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
poate, sau în orice caz acceleraseră această deprimantă criză spirituală. Se dusese întâi în Hare Lane, unde nimeni nu răspunsese la sonerie, și unde nu găsise nimic altceva decât o sticlă de lapte răsturnată în fața ușii (doborâtă probabil în momentul răpirii lui Hattie de către Tom). De acolo, luase direcția Camerelor Ennistone. După ce văzu expresia lui George, preotul, cuprins de frică, străbătu coridorul alergând. Bătu de formă la ușa lui John Robert, intră în cameră și răsuflă ușurat când o văzu goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]