926 matches
-
l ("Panthera tigris") este o specie de mamifere carnivore din familia felidelor, fiind una dintre cele patru specii ale genului "Panthera". Este cel mai mare reprezentant al subfamiliei "Pantherinae" și unul dintre cei mai mari răpitori tereștri (după ursul polar și cel brun). Dimensiunile unui tigru siberian la vârsta de 6 luni sunt comparabile cu cele ale unui leopard adult. Tigrilor le sunt caracteristice dungile de culoare închisă, amplasarea cărora variază de la un individ la altul
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
siberian (altaic). Masculii siberieni pot atinge 3,5 m în lungime, fără coadă, și până la 300 kg greutate. În mediu, masculii siberieni ating în lungime 190-220 cm fără coadă și 180-275 kg în greutate. Tigrii sunt printre cei mai impunători răpitori tereștri, cedând în fața ursului polar și celui brun. Lungimea corpului variază la diferite subspecii între 1,4 și 3,5 m, iar lungimea cozii — între 60 și 90 cm (110-115 cm la tigrii siberieni). Înălțimea ajunge până la 1,15 m.
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
prăzi mai mari, ca bivolul indian, gaurul, elanul. Din când în când, ei vânează animale mai „exotice” pentru ei — maimuțe, fazani, iepuri și chiar pește. Rația unui tigru adult este de 50-70 copitate pe an. Tigrii pot ucide și alte răpitoare: lupi, leoparzi, șerpi boa și chiar crocodili. Tigrii siberieni și urșii bruni reprezintă un pericol serios unii pentru alții; primii răpesc urșii mici și chiar atacă urși adulți. Urșii bruni și cei tibetani alcătuiesc 58% din rația alimentară a tigrului
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
Five, cu scopul de a o forța să-și amintească anumite detalii despre o hartă SD-6, care îi fusese arătată de Michael Vaughn în timpul primelor lor întâlniri. Încurajată de reprezentarea mentală a lui Vaughn, ea rezistă hipnozei și le oferă răpitorilor ei (printre care și Irina) informații false. Sydney descoperă că este ținută pe un vapor de marfă, unde încearcă să scape de Kelly Peyton, membră Prophet Five. În timpul acestei întâmplări, ea descoperă că doctorul ei de familie era, de fapt
Sydney Bristow () [Corola-website/Science/303449_a_304778]
-
consecvent utilizarea extrem de stilizată a motivelor existente în natură, extinzând domeniul "natural" la orice inspirat de viață, de la ierburi marine la muguri florali și de la formele nevertebratelor, a insectelor în special, la curbele ce se regăsesc în feline și păsări răpitoare. Principalele centre ale stilului au fost: Alte centre includ:
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
ul sau somonul de Atlantic, somonul atlantic ("Salmo salar") este un pește teleostean, răpitor, migrator, din familia salmonide ("Salmonidae"), răspândit în bazinele hidrografice nord-atlantice. Este un pește cu mare valoare economică și pentru pescuitul sportiv. Atinge 1,5 m lungime și 35-46 kg greutate. Are corpul alungit, cu un contur rotunjit. Capul este mic
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
încântătoare care a câștigat admirația faimoșilor oameni de spirit ai vremii cum ar fi Saint Simon și Madame de Sévigné. În plus, era la curent cu evenimentele politicii interne și internaționale, lucru care sporea farmecul conversației sale. Athénaïs era considerată răpitor de frumoasă pentru standardele vremii. Avea părul fin și ondulat și îl purta în bucle bogate în jurul feței ovale, coafură pe care o copia însăși regina. Ochii imenși erau de un albastru strălucitor, iar buzele pline și senzuale. Avea o
Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan () [Corola-website/Science/313298_a_314627]
-
cu creastă (rare), morse (rare), narvali, beluga (rari), balene de Groenlanda (rare) și orca (rari). Pe insulă, și mai ales în zona Parcului Național Quttinirpaaq, au fost observate în total 34 de specii de păsări, majoritatea fiind migratoare. Singurele păsări răpitoare sunt șoimii vânătorești norvegieni și bufnițele polare. Singura specie de pește de apă dulce din insulă, și de altfel specia dominantă în zona arctică a Canadei și cu cea mai nordică răspândire este păstrăvul alpin ( (Salvelinus alpinus)). Pe insulă au
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
70 de ani de cântec" în care își rememorează cu destul umor viața îndeosebi anii copilăriei și ai adolescenței petrecuți la Tecuci. Aici s-a căsătorit fără știrea părinților la vârsta de 19 ani cu o tecuceancă „de o frumusețe răpitoare”. Viitoarea soacră nu s-a împotrivit mariajului, când a aflat că el este compozitorul unor romanțe deja folclorizate: „Flori de nufăr”, „Mi-e dor”, „Frumoasa mea cu ochii verzi”. Pe textul „Poema ochilor” al lui Cincinat Pavelescu, Oardă a compus
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
desfășoară în perioada ritualului de împerechere. Culoarea penajului de pe gât și burtă este cenușie, care devine neagră spre picioare și coadă. Regiunea din jurul ochilor și ciocului este lisită de pene cu pielea de culoare portocalie. Pasărea secretar spre deosebire de celelate păsări răpitoare nu zboară ci aleargă rapid pe sol. Păsările trăiesc o viață nomadă în căutare de hrană, sunt monogame, numai în perioada cuibăritului au un teritoriu apărat de mascul. Arealul de răspândire al lor este în savanele din Africa la sud
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
cca 16 cm lungime. De regula femelele nasc serii: sau doar femele, sau doar masculi, sexul puilor fiind definit de mai mulți factori, precum temperatura la care sta femela în perioada de gestatie. Dușmanii naturali ai acesor vipere sunt păsările răpitoare ("Buteo buteo"; "Circus pygargus"; "Circus aeruginosus"; "Milvus migrans"; "Aquila clanga"; "Aquila pomarina" și "Circaetus gallicus"), mistreții ("Sus scrofa"), jderii ("Mustela putorius" și "Mustela erminea"), bursucii ("Meles meles"), nevăstuicile ("Mustela sibirica"), vulpile ("Vulpes vulpes") și ariciii ("Erinaceus europaeus"), mai rar barza
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
o săptămână pentru a realiza interviuri cu premierul irakian și cu noul președinte al Irakului au fost răpiți în Irak împreună cu ghidul lor irakian Mohammed Munaf (despre care ulterior s-a aflat că avea și cetățenie americană) de către persoane necunoscute. Răpitorii, care au declarat că fac parte din organizația intitulată "Brigăzile Muadh Ibn Jabal", ar fi cerut ca, în schimbul eliberării jurnaliștilor, România să-și retragă într-un interval de 4 zile cei 860 de soldați angajați în cadrul Coaliției multinaționale din Irak
Răpirea jurnaliștilor români în Irak () [Corola-website/Science/323013_a_324342]
-
eliberării jurnaliștilor, România să-și retragă într-un interval de 4 zile cei 860 de soldați angajați în cadrul Coaliției multinaționale din Irak. În seara aceleiași zile, omul de afaceri sirian Omar Hayssam a anunțat că ar fi fost sunat de răpitori pentru o cerere de răscumpărare de câte un milion de dolari pentru eliberarea fiecăruia dintre cei patru ziariști. După ce au fost ținuți 3 zile într-o locație din Bagdad, jurnaliștii răpiți au fost transferați la 1 aprilie 2005 în beciul
Răpirea jurnaliștilor români în Irak () [Corola-website/Science/323013_a_324342]
-
copii rămași la Tobolsk împreună cu câțiva servitori au fost îmbarcați pe nava "Rus" pentru a fi duși la Ekaterinburg. La Tobolsk, Olga și surorile sale au cusut pietre prețiose și bijuterii în îmbrăcăminte în speranța de a le ascunde de răpitorii lor, devreme ce Alexandra le scrisese că ea, Nicolae și Maria fuseseră percheziționați când au ajuns la Ekaterinburg iar lucrurile le-au fost confiscate. La Casa Ipatiev, Olga și surorile sale au fost nevoite să-și spele rufele singure și
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
grijă de Alexei. În timpul celor patru săptămâni cât au fost despărțiți de părinții lor, Tatiana, Olga, Anastasia, Alexei și doamnele de onoare s-au delectat cu cusutul pietrelor prețiose și bijuteriilor în îmbrăcăminte în speranța de a le ascunde de răpitorii lor, devreme ce Alexandra le scrisese că ea, Nicolae și Maria fuseseră percheziționați când au ajuns la Ekaterinburg iar lucrurile le-au fost confiscate. O scrisoare de la Demidova către Tegleva dădea instrucțiuni cum să se ocupe de "medicamente", un cod
Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315994_a_317323]
-
l ("Panthera Leo") este o specie de mamifere carnivore din familia felidelor, fiind una dintre cele patru specii ale genului "Panthera", reprezentant al subfamiliei felinelor mari. Este una dintre cele mai mari feline și unul dintre cei mai mari răpitori tereștri (după ursul polar, ursul brun și tigru). În sălbăticie, rar ajunge să trăiască 8-10 ani, dar în captivitate ajunge până la vârsta de 35 de ani. Este un animal foarte puternic și vorace (numit regele animalelor); trăiește în grupuri (formate
Leu () [Corola-website/Science/297255_a_298584]
-
endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt întâlnite antilopa saiga. Fauna alpină proprice munților înalți, cuprinde relicte glaciare, antilopa de munte europeană, capra neagră, marmota, mai ales
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
ne este necunoscută. După convalescența petrecută în Andaluzia, se întoarce la Madrid, dar este și rămâne surd. Boala a influențat starea fizică și psihică a pictorului, care se reflectă în arta lui: aceasta câștigă în forță interioară și devine expresivă, răpitoare. Abia acum se naște adevăratul geniu al lui Goya. În anul 1795, Goya o cunoaște pe Ducesa de Alba. Frumoasa doamnă, care rămăsese văduvă, îl invită la reședința ei din Andaluzia, la Sanlácar, situată în apropiere de Cadiz. Ducesa se
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
descrie comportamentul unei victime răpite sau captive care, în timp, începe să își simpatizeze răpitorul. Persoanele captive încep prin a se identifica cu răpitorii, ca un mecanism defensiv, din teama de violență. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, întrucât într-o situație de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
descrie comportamentul unei victime răpite sau captive care, în timp, începe să își simpatizeze răpitorul. Persoanele captive încep prin a se identifica cu răpitorii, ca un mecanism defensiv, din teama de violență. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, întrucât într-o situație de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute drept o amenințare, întrucât
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
descrie comportamentul unei victime răpite sau captive care, în timp, începe să își simpatizeze răpitorul. Persoanele captive încep prin a se identifica cu răpitorii, ca un mecanism defensiv, din teama de violență. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, întrucât într-o situație de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute drept o amenințare, întrucât, într-o tentativă de evadare, există marele risc ca cel răpit să fie afectat și
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute drept o amenințare, întrucât, într-o tentativă de evadare, există marele risc ca cel răpit să fie afectat și rănit. Drept consecință, victima devine hiper-vigilentă în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor nevoi. Separarea de răpitor devine tot mai grea pentru victimă, întrucât ar pierde singura relație pozitivă formată - cea cu răpitorul. Este important de subliniat că aceste simptome apar în condiții de stres emoțional foarte mare. Acest
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
evadare sunt și ele percepute drept o amenințare, întrucât, într-o tentativă de evadare, există marele risc ca cel răpit să fie afectat și rănit. Drept consecință, victima devine hiper-vigilentă în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor nevoi. Separarea de răpitor devine tot mai grea pentru victimă, întrucât ar pierde singura relație pozitivă formată - cea cu răpitorul. Este important de subliniat că aceste simptome apar în condiții de stres emoțional foarte mare. Acest comportament este considerat ca o strategie obișnuită de
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
risc ca cel răpit să fie afectat și rănit. Drept consecință, victima devine hiper-vigilentă în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor nevoi. Separarea de răpitor devine tot mai grea pentru victimă, întrucât ar pierde singura relație pozitivă formată - cea cu răpitorul. Este important de subliniat că aceste simptome apar în condiții de stres emoțional foarte mare. Acest comportament este considerat ca o strategie obișnuită de supraviețuire pentru persoanele care sunt victime ale abuzului interpersonal și a fost observat în cazul divorțurilor
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]
-
în aer dacă negocierile eșuează. Politia suedeză a reușit totuși să înduplece agresorii să înlăture centurile dar, când echipele de intervenție au pătruns în bancă într-un moment de neatenție al criminalilor, victimele, care între timp se atașaseră emoțional de răpitori, au început să-și apere agresorii și au încercat să-i ajute. Mai mult, victimele s-au opus încercării autorităților de a le elibera, apoi au refuzat să depună mărturie împotriva criminalilor și au angajat, pe banii lor, avocați pentru
Sindromul Stockholm () [Corola-website/Science/317175_a_318504]