1,687 matches
-
cei mari n-a putut pătrunde, iar logofătul, când a văzut că nu mai scapă de lacrimile ei, i-a spus că boierul s-a ținut de vorbă și a dat porunci domnului Isbășescu să-i plătească paguba, dar că răposatul, fie iertat, a avut mulți bani luați înainte, așa că paguba trebuie să i-o scază din datorii și încă tot nu se acoperă. Apoi, dacă n-a avut boi, de-abia au mai vrut să-i dea pământ și aratul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cât mai repede în pământ. Voi nu ați înțeles ce v-am spus și ați făcut totul împotriva Directivei UE. Deci, n-ați ținut cont de ceea ce v-am spus și ați făcut tot cum ați vrut voi și poate răposatul, Dumnezeu să-l ierte. Vă spun deschis : Nu-l duc la groapă așa cum cere datina, până nu faceți cum v-am spus, căci sunt obligat să respect Directiva UE. E clar? Se adresă pe un ton aspru, poruncitor. - Păi, de ce
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să nu-i faci slujbă creștinească de înmormântate? - Nu-i fac, reluă preotul, până nu îndepliniți cerința UE. Nu vreau să fiu sancționat de mai marii mei. Mă înțelegeți?... - Ba, nu părinte! Arată-ne ordinul scris! Îi ceru Maria, fiica răposatului. - Nu am primit scris nimic ierarhic, dar aveți televizoare și cred că ați aflat de ceea ce spune Directiva. - Da, că noi cu mortul în casă, de televizor ne-a ars, strigă la popă din nou Maria. Gerul de afară parcă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Mâine voi veni cu ajunul Bobotezei, apoi slujba de Sfântul Ion, după care îl vom duce la groapă, așa cum v-am spus. - Dacă nu-l duci pe Vasile, așa cum s-a pregătit el pentru ultimul drum, strigă vărul Dumitru, al răposatului, nu mai vii să slujești la noi în sat. Ai înțeles, părinte? Și eu, care sunt de o vârstă cu el, aștept să mă ia Domnul și mi-am pregătit totul, căci nu vreau să las pe spatele copiilor mei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Apopei a urcat în mașină și a plecat în trombă ca la un concurs automobilistic. O femeie în vârstă i se adresă lui Ilie să plece după părintele bătrân, să-l aducă a doua zi ca să-i facă creștinește slujba răposatului. M-am urcat și eu în mașină și mi-am continuat drumul la socri. Ajuns la ei le-am povestit întâmplarea. Mi-am umplut portbagajul și cum ninsoarea începea să se întețească am plecat imediat trecând din nou prin satul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și ne stingem în pământ, cum spune la Scriptură „Din pământ te-ai născut, pământ te vei face”. La televizor aflăm tot felul de ritualuri de înmormântare din lumea largă și ne mirăm. Nu sunt și ei oameni ca și răposatul Vasile Cumpătaru? Da, numai că noi suntem creștini, iar ceilalți păgâni. Și păgânii au Raiul lor ca și Iadul lor ca și noi în eternitatea credinței în care ne naștem. Cu prima ocazie când mă voi duce la socri, voi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sau Dobrin. E ca și cum te-ai plimba într-o duminică pe aleile unui cimitir metropolitan și ai da, la cîte un colț, de cîte un mort celebru care îți reține atenția. Doar că ceea ce afli pe această „cruce” virtuală a răposatului sau a răposatei nu diferă cu nimic de ceea ce poți găsi și pe Wikipedia, dacă ești curios. Dar site-ul e mai mult decît atît. Iată, de pildă, cum îl prezintă un ziar local : „Față de varianta tradițională de publicare a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în portbagajul unui Mercedes hîrbuit, în care unul dintre polițiști strecoară și cîțiva pepeni furați de pe cîmp, uitîndu-se în stînga și în dreapta să nu fie văzut. Și lumea rîde. În final, la autopsia cadavrului, medicul legist descoperă pămînt în plămînii răposatului, ceea ce arată că acesta a fost îngropat de viu. Preferă să nu menționeze însă nimic, în timp ce privește pe fereastră la băiatul răposatului (sau al criminalului ?...) bătînd mingea în curtea învecinată a școlii. Lumea zîmbește, parcă făcîndu-i complice cu ochiul. În
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să nu fie văzut. Și lumea rîde. În final, la autopsia cadavrului, medicul legist descoperă pămînt în plămînii răposatului, ceea ce arată că acesta a fost îngropat de viu. Preferă să nu menționeze însă nimic, în timp ce privește pe fereastră la băiatul răposatului (sau al criminalului ?...) bătînd mingea în curtea învecinată a școlii. Lumea zîmbește, parcă făcîndu-i complice cu ochiul. În uzina lui Adalbert, oamenii se mutilează, iar inginerul de la protecția muncii face reconstituirea accidentărilor într-un mod suprarealist-burlesc. Femeia care își pierde
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu va trebui să le înglodeze în datorii, nici să le impună alte plăți sau impozite, indiferent sub ce pretext sau denumiri; dimpotrivă, ele vor trebui să se bucure de absolut toate avantajele de care s-au bucurat în timpul domniei răposatului sultan. 9.Poarta îngăduie domnitorilor acestor state să aibă pe lîngă ea un însărcinat cu afaceri, ales dintre creștinii comunității grecești, care vor veghea asupra treburilor privind numitele principate și vor fi tratați cu bunătate de către Poartă, și în ciuda neînsemnatei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întâlnească pe Bismarck, deși presiunea Rusiei se simțea în acel moment destul de bine... Opinia publică era și atunci refractară la apropierea de Germania, reținerile fiind la Austria, cum se și cuvine să fie, gândindu-ne la frații din Ardeal. Altminteri, răposatul rege Carol ar mai fi ținut secret tratatul cu Germania vreme de treizeci de ani ? Iată ușa îndepărtată de o palmă, astfel încât boarea fierbinte de-afară învolburează perdeaua străvezie, crème, fluturând deasupra parchetului lucios ca o oglindă ! Și, oricât se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în acea perioadă grea... în timpul discuțiilor, în mod curent i se umpleau ochii de lacrimi. Iritată, Sophie se uită din nou la pendulă, din nou la soțul ei, care îi face obișnuitul semn : să mai aibă, numai puțin, răbdare ! — Despre răposatul Rege Carol, dragul meu, este vorba ? Atenția cu care profesorul se umilește, cercetând chipul musafirului și încercând să și imagineze farmecul pe care îl poate exercita asupra Sophiei. Cruzimea înceată cu care se iradiază singur, până când o tandrețe impură, o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
conversație, iată, decât atunci când are ocazia să aducă una din anecdotele lui derizorii, păstrând cu prudență distanțele, ca să-și apere... Ce ? O prea mare delicatețe a sufletului ? Un cinism ipocrit ? Un năucitor vid sufletesc ? — Dar bineînțeles, bineînțeles ! Bineînțeles că despre răposatul Rege vorbeam ! răspunde grăbit domnul Ialomițeanu. Iar datele - chiar persoane din cel mai strict anturaj mi le-au comunicat... Ce greu este să fii atât de tânăr, se gândește Margot. Iar ei să treacă peste tine cu stupida lor îngâmfare
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fremătătoare a părintelui Bernard, care trona asupră-i. Când îi întinse ostia, mâna părintelui Bernard îi atinse buzele, și Diane, conștientă că era conștient de prezența ei, se simți fericită. Potirul bătut în pietre scumpe - donația unui Newbold de mult răposat - se înclină spre gura ei și vinul dulce, îmbătător, îi hrăni foamea și-i încălzi trupul și-i ameți plăcut mintea. Se întoarse la locul ei, cu capul plecat și cu senzația fugară că ar fi cu totul altă ființă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
meu și trebuie să încetez de a mai fi atât de ridicol de încântată de mine însămi. Nu sunt decât o păcătoasă împuțită. Mă rog, nu chiar împuțită!“. Doamna Bradstreet, turista, avea un păcat foarte serios pe conștiință, legat de răposatul ei soț. Uneori simțea că e damnată, alteori gândea că ar trebui să se ducă și să mărturisească totul la poliție („Oare cât or fi știind?“). Hotărî că, pentru moment, o să urmeze sfatul lui William Eastcote și o să-și pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dar nu era adevărat. După înmormântare și după spectacolul decent, apreciat ca foarte înduioșător, al lacrimilor Antheei vărsate la groapă, îndoliații participanți s-au împrăștiat, unii ducându-se la Institut, alții prin cârciumi unde aveau să comenteze faptele bune ale răposatului și testamentul acestuia, ale cărui prevederi fuseseră difuzate de un funcționar al lui Robin Osmore, ce se alăturase acum considerabilului contingent de îndurerați care se refugiaseră la Omul Verde, aflat în apropiere. William lăsase numeroase legate prietenilor și relațiilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
încă de la trezire. Incep un urcuș care durează câteva ore și în care sufletul s-a desfătat în răcoarea dimineții și mai ales în frumusețea peisajelor. Mi-au revenit în minte urcările pe munte când eram elev și student, împreună cu răposatul preot Sociu Ianuș, fost confesor la catedrala catolică din București, cu care în vacanțele de vară, am colindat majoritatea munților din România. Menționez că el plătea totul și mai menționez faptul că nu l-am văzut niciodată nervos, supărat. Am
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
semn al comuniunii pe care vor să o aibă cu Dumnezeu prin Fecioara Maria, semn al binecuvântării pe care o imploră de sus, din ceruri. M-am rugat mai puțin pentru mine, și mai mult pentru mulți alții, vii și răposați, și i-am mulțumit Fecioarei pentru harul de a fi ajuns aici, căci tare mult mi-am dorit acest lucru. M-am îndreptat apoi spre bazilici, iar apoi am luat legătura cu pr. Mihai Percă, care este aici la sanctuar
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
permite din când în când și, desigur, nu era nimic de condamnat în asta să mai dea câte o raită, cu picioarele goale, prin împrejurimile orașului. Dar cea care avea preocupări mai serioase în privința memoriei familiei și ținea socoteala rubedeniilor răposate și în viață fiecare ce-a fost sau ce este, cu ce s-a ocupat și ce-a mai dres era mătușa Magdalena, cea mai în vârstă dintre ele. Și nu numai că era o mândrie pentru ea să fie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
slăbirea, și nimicirea și sărăcirea acelei sfinte mănăstiri, domnia mea am luat-o din mâinile acelor călugări care locuiau mai înainte într-însa și am dat-o și am închinat-o și cu voia mai sus spuse doamne Maria, fiica răposatului Petru Șchiopu voievod, cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
moldovene și nu numai. ― Pentru început, am să aduc în fața ta un asemenea act domnesc. Și anume, pe cel al lui “Io Ieremia Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei” privitor la bogata danie făcută de soția “răposatului Golăi logofăt”. ― Cu alte cuvinte, iată-mă-s, sfințite, în fața soției logofătului Golia, cel care a ridicat mănăstirea cu același nume. ― Sigur că este adevărat, dar, dacă tot ai deschis vorba, am să-ți readuc aminte că zidirea care ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a vizitat el Iașii? ― În 1653, și spune: “Nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție”. ― Să revenim totuși la actul de întărire dat de Ieremia Moghila voievod, care scrie: “Iată a venit înaintea noastră... cneaghina răposatului Golăi logofăt anume Ana,... <care> a dat și a miluit... sfintei mănăstiri din Sfântul Munte Athos, numită Vatoped,... pentru sufletele moșilor și strămoșilor și părinților lor”... ― Acum știu ce urmează. O înșiruire nesfârșită a bunurilor dăruite de logofeteasa Ana Golăi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Bâc,... un loc de prisacă la Braniște cu livezi și cu loc de sednic pe Prut, și cu alt loc de prisacă care se numește Valea Cotocovii,... de asemeni un loc de case în târgul Iașilor, unde au fost casele răposatului pan Golăi logofăt, și cu loc de dughene,... și cu un loc de povarne de bere în târgul Iașilor, și șase fălci de vie la Dealul Domnesc... cu pivnițe de piatră, și patru fălci de vie la târgul nostru al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tuturor boierilor, mici și mari, asigurăm cu această carte a noastră pe părinții noștri rugători către Dumnezeu de la mănăstirea lui Aron voievod, cu privire la semețirea călugărilor moldoveni, care înainte de ei au stat în acea mănăstire și au fost izgonți pe vremea răposatului Radul (Minea) voievod. Deoarece aceștia, după scoaterea lor, s-au plâns craiului Țării Ungurești că ar fi fost chipurile nedreptățiți de călugării greci, care au pus stăpânire pe mănăstirea lui Aron vodă și s-au întors însoțiți de un om
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toate cele ce au fost făcute și din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri, care s-au risipit și s-au stricat. Al doilea, și odăjdiile și argintăria bisericească care a fost dată de răposatul Petru voievod la acea sfântă mănăstire, unde este înmormântată și doamna domniei sale, Maria, toate au pierit; s-a găsit numai o tipsie de argint. Și singură doamna Maria, fiica răposatului Petru (Șchiopu) voievod, a mărturisit cu gura ei, de față
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]