7,950 matches
-
bucurie la libraria Humanitas din Sibiu, alături de alți colegi universitari. Acum autoarea memorialistă m-a surprins, la fel de plăcut, cu o a doua apariție editorială, de data aceasta focalizată pe un anume punct geografic, așa cum anunță titlul metaforic „Din Țara Soarelui Răsare”.( Editura Singur, 2016) Alăturându-se soțului, Marin, cum este menționat în carte, universitarul canadian invitat la sesiunea științifică din Shonan Village Centre, Milena Munteanu a făcut o vizită în mai multe orașe nipone, începând cu un cutremur și terminând cu
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
situației, atletul japonez s-a socotit umilit de neatingerea țintei propuse de el și nimic nu l-a mai oprit de la sinuciderea, înțeleasă ca gest de onoare. Și pentru ca să facă înțeles raportul Japoniei cu Vestul Europei, de care Țara Soarelui Răsare s-a simțit mult timp obsedată, ea luându-l la modul propriu ca exemplu, autoarea evocă un alt caz de reacție sportivă din timpul aceleiași competiții. Atunci când întreaga țară își pusese nădejdea într-un luptător japonez care avea ca adversar
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
memorialista compune spectrul specificității arhitecturale și artistice a unei civilizații străvechi din Asia extrem răsăriteană. Ceea ce descoperi în noua carte a Milenei nu este Japonia dicționarelor și tratatelor științifice, care neîndoios i-ar fi venit în ajutor, ci Țara Soarelui Răsare colindată de ea, călătoarea mereu deschisă misterelor și pitorescului unui spațiu bogat în frumuseți. Și pe acesta ea îl oferă cititorului român cu densitatea binecuvântată a conținutului triat inteligent și cu perspicacitatea observației treze care face din jurnalul ei o
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
Edina Farcaș... XXII. GÂNDUL, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016. Text scris de Răzvan Birău: Un gând mă îndeamnă Pe vreme de toamnă Gândul doar la tine Parcă mă omoară Ziua următoare Soarele răsare De sub nori pufoși Timizi și sfioși Lumea mea n-are culoare Dar cu tine prinde soare Lumea mea devine roz Fără ține n-are rost Dorul tău mă întristează Începând de la amiază De ce m-ai părăsit Și ai plecat la
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
am întâlnit, Dar, în sfârșit, Am inteles: Prietenia noastră E că floarea de cireș! Întotdeauna te-am privit, Pentru tine Am zâmbit, Iar sentimentele mele Au înflorit! Sufletul ți l-ai deschis, În sfârșit... După mult timp, Zâmbetul tău A răsărit! Timișoara,06.03.2016 Amalia Ardelean ... Citește mai mult Text scris de Amalia Ardelean:A trecut mult timp de când ne-am întâlnit,Dar, în sfârșit,Am înțeles:Prietenia noastrăE că floarea de cireș! Întotdeauna te-am privit,Pentru țineAm zâmbit
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-odată dispare. Referință Bibliografică: CRĂIASA ZĂPEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1860, Anul VI, 03 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380182_a_381511]
-
evaluat, am hotărât sponsorizarea publicării tuturor prozelor de peste an ale unui autor merituos, am... Nu-l mai ascultam. Căzusem într-o moleșeală, într-o inhibiție... N-aveam replică la mine, dar un gând Cine are noroc are,/ pune pietre și răsare îmi bâzâia prin capișon cu intermitențe ... Însă pe gură scosei o altă inepție: Norocul se ține de mine ca pulberea după câine! -Norocul și-l face omul cu... tasta lui, ce?! A scris măiestrit, a fost citit și votat, iar
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cap. 1 (FRAGMENT) Nuntă îndoliată Afară crivățul șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
Apus, în locul celor de Sud, Nord, Est și Vest. Gândirea populară respinge ideea abstractă de „puncte cardinale“. Casele se construiesc spre Răsărit sau Miazăzi, altarul se construiește spre Răsărit și tot spre această direcție se închină oamenii, fiindcă de aici răsare soarele. Spațiul, în reprezentarea populară, se întinde însă dincolo de punctele cardinale, deoarece el depășește granițele fizice, întrând pe tărâmul magiei și religiei. După lumea aceasta, se întinde „lumea nevăzută“, a lui Dumnezeu, în „înaltul cerului“, sau a diavolului, în „fundu
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
știu că-n puținul rămas locuiește "cineva" a cărui dimensiune nu o cunosc. Dincolo de toate acestea și cu gândul că-n mine se plimbă un Dumnezeu, sau chiar un intrus, am adormit. Se făcea că sub acel copac, o salcie răsărită din nicăieri, își ducea veacul un bătrân morocănos. Aveam sentimentul că acel bătrân locuiește în mine iar eu, prin el, voi continua să exist. În orașul din mine, cu un singur locuitor și o singură biserică, clopotele nu se trag
AZI NOAPTE AM VORBIT CU DUMNEZEU, UN BĂTRÂN CU OCHII STICLAŢI ŞI BARBĂ ALBĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380203_a_381532]
-
Acasa > Impact > Istorisire > DANSUL PARADISULUI Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Dansul paradisului Să zburăm, iubirea mea, s-atingem cerul și, iubindu-ne pe-un nor, să răsară steaua noastră mai strălucitoare decăt toate, să fie luceafărul nostru în noapte și în zi, să nu uităm că ne-am iubit întru veșnicie, acolo, unde inimile pot vibra în voie, departe de lumea asta încorsetată si împietrită. Dar într-
DANSUL PARADISULUI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380226_a_381555]
-
din dor mă trudesc să mă rup cu àripi rănite și grele de zborul pieptiș și abrupt. Și vin să m-așez în uimire sub brazda surâsului blând, sămânță de nouă rodire și de-nmugurire flămând. Dar firul speranței plăpând în loc să răsară-n iubire stă-n dor, rădăcini căutând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și iarăși / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞI IARÃŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380241_a_381570]
-
cheamă unii, alții, pe la ei și le fac diferite lucrări că doar știi, mă pricep la mai multe meserii, chiar dacă n-am pentru toate diplomă. Și de fapt, la ce mi-ar mai trebui mie diploma? Azi, cu facultățile astea răsărite pe la toate colțurile ca buticurile și-n care orele sunt predate de ”mercenari”, nu de profesori adevărați, mori de foame cu foaia aia numită pompos ”diplomă”, în mână. Las’ că se descurcă băiatu’, am destul cât să nu-mi fac
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
halte În poemele de dor, Când se-adapă din izvor... Triluri de privighetori Mă trezesc adesea-n zori, Corzi vibrează în fiori... Suntem totuși trecători. Florile-și întorc privirea Uneori le simt uimirea Că-n petalele de soare, Galbenul frumos răsare... Frunzele șoptesc în vânt Când e pace pe pământ... Și se leagănă duios Lângă pomul cel frumos! Dorul prinde o cărare Când e liniștea mai tare Și alergă în amurg Se visează iarăși murg... Trup și suflet le-aș unii
AȘ PLECA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380259_a_381588]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > STĂRI LĂUNTRICE Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Stări lăuntrice Fratelui Iacob Părinte ,de-aș privi-n lăuntrul meu, nu aș descoperi decât tăceri, ce mi-au răsărit în dimineți, când omul meu duhovnicesc,trăia doar din tristeți. Părinte ,de îmi dai un gând , prin care să trăiesc oricând, ți-aș da tot cântul meu arzând, prin care mă trezesc mereu plângând. Și ți-aș tot spune,ce
STĂRI LĂUNTRICE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380279_a_381608]
-
un verde-smarald prin plete cărunte, Sunt chiar Universul...nu sunt ale noastre. Tăcerea se-așterne și-acolo-n ponoare Doar pace domnește-n eter și-nțeleptul Se-ntoarce în el. Eu doar plâng și în pieptul Preaplin de iubire speranța răsare. Referință Bibliografică: ÎNȚELEPTUL / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ÎNȚELEPTUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380304_a_381633]
-
în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului SECARĂ Câmpiile-au rămas însângerate, Chiar dacă macii s-au retras în vară, Ca să păzească lanul de secară, Când razele de lună-s fermecate. Când soarele-i oprit să mai răsară, Iar zorile rămân întunecate Și-o aripă de fluture se zbate Să iasă iar din timpul său, afară. S-a deplasat spre inimă tot roșul Din frunzele uscate și din lanuri, Dând vieții glas, cum, zilelor, cocoșul Sau veseliei, vinul
SECARĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380305_a_381634]
-
întâlnit, însă, la București, a fost Grigore Vieru. Vă dați seama ce noroc pentru un reporter aflat la început de drum?! „Un biet creștin din Basarabia care încearcă - după cum ar spune marele nostru poet Nichita Stănescu - să ajute soarele să răsară și femeia să nască” ... Am citat aproape integral autocaracterizarea-i făcută într-o zi de toamnă a anului 1998. Se întâmpla în cadrul unei întâlniri organizate anual de către RRI cu români de pretutindeni. Și acum îmi amintesc cuvintele lui Gr. Vieru
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
pe-o treaptă de hotarnic hrisov, ce vrutu-l-am hristic. Întru amintirea lui NICHITA, se cade a nu uita că pentru el prietenia este mantie-nstelată cu învăluiri siderale: „De câte ori mă gândesc nu am dreptate; / numai când înverzesc am floare. De câte ori răsar stelele / nu mi-e noapte; / numai când înnoptez nasc întuneric. O, tu, de care îmi este atât de somn / o, voi, de care îmi este atâta dor...” (Scrisoare). Pentru Nichita prietenia înseamnă dăruire totală. Și numindu-l doar pe Aurel
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
Profetul indian Gupta Swami a prezis că din zona Bucovinei va răsări cea mai puternică personalitate politică a mileniului, care va fi mântuitorul omenirii. Gupta Swami este recunoscut în lume ca prezicător și clarvăzător, el fiind cel care a prezis căderea lui Gorbaciov, prăbușirea navetei spațiale Columbia, sfârșitul comunismului în România și
Profeţia unui indian care susţine că România va stăpâni lumea: un om din Editura Bucovina pare a fi alesul mileniului [Corola-blog/BlogPost/94224_a_95516]
-
de ani, - / ca să vă spun / o fărâmă de ea!” Te credem, Nichita! Și-ți mulțumim pentru toate darurile tale! Pentru Nichita, prietenia are haină-nstelată și învăluiri siderale: „De câte ori mă gândesc nu am dreptate; / numai când înverzesc am floare. De câte ori răsar stelele / nu mi-e noapte; / numai când înnoptez nasc întuneric. O, tu, de care îmi este atât de somn / o, voi, de care îmi este atâta dor”. (Scrisoare) Pentru Nichita prietenia înseamnă dăruire totală. Și numindu-l doar pe Aurel
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
zidire sub controlul a două forme de conducere: cenzură rațiunii și mărturia conștiinței”. Toate informațiile dinăuntru și dinafară corpului ( senzații, reprezentări -amintiri-, dorințe, temeri, etc trec prin centrul de cenzură, unde sosesc totodată și directivele conștiinței. Acesta e locul unde „răsar gândurile” cum zic Părinții, iar mintea „vede” pe cine să primească sau să respingă. Prin urmare hormonii influiențează spiritul, dar concepția de viață, convingerea influiențează hormonii care actioneaza pe mecanismul de bio-feedbaek. Sunt șapte glande endocrine și șapte categorii de
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
Prin păru-ți să-mi trec degetele lungi, firave,Ce-s îmbătate de durere, de sentimente grave.... XXXIII. STEAUA MEA, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Steaua mea Ești steaua mea, ce pe-nserat răsare, Minunea ce-n suflet din neant mi-apare, Miracol, face tristețea de dispare, De fericire-n viața-mi simt o boare. Aurora noastră fermecata, meșteșugita, Era crăpata, cu vitralii e petecita. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
veci pecetluita. Planeta noastră are loc doar pentru doi, A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi. Stelele făloase martore tăcute ne sunt, Duios ne luminau și 'nainte pe Pământ. Citește mai mult Steaua meaEști steaua mea, ce pe-nserat răsare,Minunea ce-n suflet din neant mi-apare,Miracol, face tristețea de dispare,De fericire-n viața-mi simt o boare.Aurora noastră fermecata, meșteșugita,Era crăpata, cu vitralii e petecită.De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită,Iubirea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
un destin comun. Este veșnic pomenit destinul comun și niciodată de luat în seamă. Alegerile locale:Este singura modalitate prin care un grup de oameni își pot creea un destin comun. De fiecare dată, momentul este deturnat de la adevăratul scop. Răsare, de nu știi unde, câte unul care le promite oamenilor că-și vor lua ceva înapoi, de obicei ceva care nu le aparține. Oamenii, majoritatea, se bucură...uite dom-ne ne dă ceva!...ceilalți nu dau nimic! Și, atunci, cum
PRIMARUL, EP.2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378127_a_379456]