968 matches
-
Dumnezeu ca monah. Pe baza inconstanței sale, diavolul era convins să‑l Întoarcă de la stilul de viață mona‑ hicesc. Mai Întâi s‑a gândit să Îl ispitească să se Întoarcă la fosta lui viață de familie, unde era Îngrijit și răsfățat. La Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 235 mănăstire, chiar de la Început, a fost repartizat la bucătărie pentru a face mâncare pentru muncitori. După cum s‑a con‑ statat, s‑a dovedit foarte eficient În Îndeplinirea datoriilor lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vocației sale de chirurg și devine spălător ambulant de geamuri. Altfel spus, are "înțelepciunea" transbordării greului în ușor prin natura lui de Don Juan. Este forma libertății lui, menținerea în ușurătatea ființei, căci își continuă fără griji aventurile erotice, mai răsfățat ca niciodată de femei. (Nu e și el cel mai iubit dintre pământeni?). Ba se simte mai tânăr cu zece ani odată scăpat de trebuiele "dragostei sale pentru medicină", care "izvora dintr-o necesitate lăuntrică"429. Trăiește nepăsarea libertății erotice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Aici Cincinat Pavelescu colaborează cu epigrame, Victor Eftimiu cu maxime și cugetări, dar și cu eseul Conflicte în teatru, despre neînțelegerile dintre regizori și actori în România, unde regizorului nu i se acordă cuvenita importanță, iar actorii se consideră copii răsfățați, nu profesioniști. Victor Ion Popa descrie „colonia artiștilor” de la Balcic (De la Caliacra la Ekrené), Sărmanul Klopștock asigură rubrica intitulată „Convorbiri teatrale”, scriind câteva comentarii despre teatrul nou. În articolul Sufletul românesc în cultura universală, Camil Petrescu își exprimă speranța că
VIAŢA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]
-
autoritate și tradiție. În acest fel, s-a stins ultima generație veritabilă din istorie, iar omenirea s-a Împotmolit, din punct de vedere temporal, nu neapărat Într-o tinerețe fără sfârșit, cât Într-un infantilism generalizat. Suntem cu toții niște copii răsfățați și cam iresponsabili, care, indiferent de vârstă, ne comportăm la fel ca foștii hipioți ai generației flower-power, ajunși acum la vârsta senectuții. Beatleșii, Phoenicșii sau Cristi Minculescu, chiar dacă au Încărunțit și au făcut burtă sau chelie, au rămas aceiași tineri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai degrabă, ale libertății din ins? Faptul că proiectăm, că alegem și că ne propunem țeluri preexistă naturii noastre individuale, constituind-o din afara ei. În realitate suntem, ca inși și ca specie umană, pătimitorii propriei noastre libertăți, eroii - victimele sau răsfățații - unui elan care ne-a alcătuit și care, trecând prin noi, ne depășește hărăzindu-ne acestei libertăți. În loc să opunem naturii libertatea, e poate mai potrivit să spunem că, în cazul omului, libertatea a devenit natura sa. Libertatea e legea naturii
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dorințe, pentru că lenea îl desparte de împlinirea oricărei dorințe contingente: dat fiind că esența lenei este inerția infinită și dat fiind că această inerție devine scopul suprem, nici o dorință întâmplătoare (care ar tulbura-o) nu o poate concura. Victimă și răsfățat al naturii noastre nemișcătoare, leneșul dorește singurul lucru pentru a cărui obținere nu e nevoie de efortul vreunei depășiri: repaosul. Or, pe acesta îl are din capul locului, el îi este dat. Lenea se naște din respectul nemărginit față de identitatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
proiectul meu, sunt solidar cu distanța care mă desparte de geneza lui și de experiența limitată a vieții mele. Inteligența este de aceea permanenta punere sub întrebare a proiectului propriu. În schimb, ca eroare netrecătoare, așezată temeinic în mine, iubită, răsfățată și trecută sub protecția încăpățânată a întregii mele ființe, prostia este o stază a minții, încremenirea ei. Dacă în esența sa spiritul este mobil, libertatea lui manifestându-se în capacitatea de permanentă adaptare a proiectului și, eventual, în puterea de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cu care este tratat la școală și modul în care a fost obișnuit alături de părinți. Acest șoc creat de golul de tandrețe este prezent în special la copiii unici în familie, dar și la cei care au fost dezmierdați și răsfățați. Astfel apar primele semne de frustrare. c) O stare de disconfort constă în efortul pe care trebuie să-1 depună școlarul de clasa I de a-i identifica pe ceilalți colegi cu care trebuie să-și împartă viața și pe care
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de către Augustus. În anul 6 î. Hr. Augustus văzându-i pe Caius și pe Lucius că erau departe de a-i imita comporarea, ca unii care erau crescuți în vedera conducerii unui stat (căpăraseră o îndrăzneală supărătoareă, și că erau prea răsfățați, a fost foarte supărat. I-a dat lui Caius un sacerdoțiu oarecare, dreptul de a intra în Senat precum și dreptul de a sta printre senatori la banchete. Din dorința de a-și mai cuminți nepoții, îi conferi lui Tiberius puterea
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
avea în preajmă un adult ferm și iubitor, care să-l sprijine și să-l îndrume. Copilul are libertatea de a-și exprima și impune părerile și deciziile, adesea fără să țină cont de sentimentele celor din jur. El crește răsfățat și egoist, leneș, nepoliticos, obișnuit să primească, fără să dea. Riscă să nu-și dezvolte abilitățile sociale, să-și dea aere de șef față de ceilalți copii, să fie nesuferit și să aibă probleme la școală în relația cu colegii și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
apreciază succesul și eforturile, glumește, critică faptele și nu persoana. Copilul are dreptul să își exprime în mod civilizat opiniile, este încurajat să ia decizii pe care să le respecte, să își asume responsabilități. Este îndrumat, protejat, îngrijit, nu esete răsfățat. Se simte ocrotit și iubit, important și valoros. Atunci când este sancționat știe că a meritat sancțiunea, înțelege unde a greșit, învață cum să procedeze corect pe viitor. Comunicarea este bună, respectul și afecțiunea sunt împărtășite reciproc. Copilul se simte special
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
negative: - ține cont doar de aspectele pozitive ale copilului; - este indecis atunci când este vorba de respectarea regulilor; - nu își exprimă emoțiile de dezamăgire și nemulțumire;nu- i permite copilului să fie independent și să se maturizeze. -- Copilul poate fi: - Copilul „răsfățat”- „Vreau” - nu suportă nicio formă de frustrare;întâmpină dificultăți în respectarea regulilor. - Copilul „dependent”- „Nu pot” - nu are voință;nu își asumă responsabilitățile. - Părintele „autoritar”-controlul Părintele va spune: „Nu fi apropiat! Nu fi copil! Fă efort! Depășește-te! Fii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
mic geniu,,. Nu aceasta este vârstă la care să tragem linia și să numărăm realizările. Acesta este doar începutul. ,,Să nu sufere ce am suferit eu, să nu-i lipsească nimic” Aceasta este o modalitate prin care iau naștere copiii răsfățați, care reprezintă o problemă serioasă atât pentru cadrele didactice, cât și pentru societate, în general. Trei aspecte merită luate în discuție: copilul obișnuit să i se ofere mult, va avea pretenția să primească din ce in ce mai mult; în momentul în care copilul
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
previzibilă, printre înșiruiri de lozinci, metafore schingiuite contextual și sancțiuni pe eșantioane sociale. V. abandonează clișeul propagandistic în 3 comédii, adoptându-l pe acela al cazurilor de mic-burghezi beneficiari ai unor moșteniri dubioase. Autorul are acum ocazia să satirizeze copii răsfățați, cucoane simandicoase și soți fanfaroni. Fără subtilitatea lui Tudor Mușatescu, el nu obține însă decât efecte prin ricoșeu, niște fragile similarități de spirit, într-o imitație înfundată în stângăcii. Un rateu major al acestei trilogii îl reprezintă Scrisori anonime. Dorind
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
este deosebit de semnificativ într-o regiune în care respectul pentru semeni nu-i lucrul cel mai bine ilustrat. Neîncrederea față de sectorul privat și edificarea unei economii centralizate și planificate rămân criterii mai sigure, deși neexclusive. Astfel, multinaționalele au fost uneori răsfățate, ca, de exemplu, companiile petroliere din Angola. Cât despre instituții, este de preferat să nu reținem criteriul partidului unic - eventual intitulat „socialist” sau „al muncii” - deși cea mai mare parte a țărilor africane l-au adoptat. Totuși, puternica difuziune a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PCC servește drept curea de transmisie a puterii cezariene exercitate de Castro. într-o economie* colectivizată, corupția rămâne singurul element de flexibilitate. Propaganda revoluționară contra „Marelui Dușman” - SUA - este permanentă, ca și referirile la o revoluție sacralizată. Armata este copilul răsfățat al regimului, chiar dacă Castro veghează la strivirea oricărei valeietăți de autonomie - cum a fost cazul generalului Ochoa, arestat și condamnat în 1989. Controlul societății* de către CDR, poliția politică și informatori, este cealaltă față a ficțiunii participante a unor adunări populare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Hangzhou. Au reușit chiar, în noiembrie 1975, să-l păcălească pe Deng Xiaoping pe care Mao îl rechemase la putere. Pe de altă parte, discalificată în ochii maselor urbane, lipsită de Chen Boda și Lin Biao, identificată cu un bătrân răsfățat și o fostă actriță stridentă, Revoluția Culturală și-a pierdut deja întreaga credibilitate, în timp ce Zhou Enlai readuce economia* pe niște făgașe mai rezonabile, societatea se eliberează de teroare*, iar diplomația chineză se deschide înspre Occident după ce Mao l-a primit
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
biruințele sale adusese Ardealului și sporise gloria lui Sigismund? (Bălcescu); b) perioada trimembră (trei coloni: primii doi în protază și al treilea în apodoză), de ex., Dar dacă acel om este lacom din fire / și mai ales dacă are gusturi răsfățate, // el o să se tot plîngă că nu i-ai dat mezelicuri și trufandale, prăjituri și zaharicale. (Odobescu); c) perioada cvadrimembră (patru coloni: doi în protază și doi în apodoză) considerată forma perfectă a perioadei, de ex., Cine ar ști să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vedere. Nimeni nu știe mai bine decât ea că există și așa ceva. O pereche de sandale care-ți taie respirația. O rochie la vederea căreia ți se înmoaie genunchii. O geantă fără de care viața ta nu mai înseamnă nimic. Fiică răsfățată a epocii reducerilor oferite de marile magazine din Londra și New York, Becky începe o luptă crâncenă cu ea însăși, cu tentațiile consumiste care o înconjoară, cu superficialitatea unei lumi guvernate de imagine. Becky pășește cu nonșalanță pe muchia prăpastiei dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
dintre acestea trebuie în mod special condamnată: obișnuința de a-i opune pe materialiști post materialiștilor, total nepotrivită în cazul vechilor democrații populare. Tensiunile dintre clasele de vârstă obișnuite cu epoca penuriei și reconstrucției, pe de o parte, și copiii răsfățați ai perioadei golden sixties nu sunt regăsibile în țările lagărului socialist, nici chiar în Ungaria, despre care se spunea că era în epocă baraca cea mai agreabilă. Ar însemna să confundăm Gulagul cu un club de vacanță.. Salvarea spiritului paradigmei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
constată a fi o formă a ezitării, a lașității tânărului pretendent la tronul Danemarcei, În a-l răzbuna pe tatăl său, fostul rege, asasinat de Claudiu, unchiul său, care, „În plus”, Îi seduce și mama, cu care tânărul, rubicondul și răsfățatul prinț are o relație din care psihanaliza contemporană s-a inspirat nu puțin - eu am „citit-o” mai degrabă ca pe o luptă „stupefiată”, „dizgrațioasă”, a prințului cu acea „nouă identitate” ce i se strecoară ca un hoț În pliurile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de altfel, cunoscută foarte bine în subtext de către toți cei trecuți prin malaxorul social al regimului totalitar al "dictaturii proletariatului". Încă o ciudățenie a misterului varvarian îl lasă perplex pe Dimitrie Cristea, și acest lucru se întâmplă atunci când Sticlaru, "poetul răsfățat al Varvarei", la una din adunări recită patetic un poem închinat primarului, lăudându-i spiritul revoluționar și dragostea pentru satul natal. Emoționat de această poezie Dimitrie Cristea îl felicită pe autor și rămâne șocat de reacția poetului: "Dă-l în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
încărcat de paradisul matern a eliminat părinții din imaginarul poetic, celălalt, dimpotrivă, împovărat de greutățile copilăriei și-a încărcat infinit imaginarul de prezența mamei într-un simbolism de vaste implicații. Și tot acești doi poeți contrazic flagrant clișeele psihanalizei. Deși "răsfățat", în sens pozitiv, de părinți (de mamă îndeobște) Bacovia s-a simțit un "orfan", singur în fața neantului. "Orfan" se pomenește, în cele din urmă, și Grigore Vieru, o dată cu moartea mamei. Până aici ne-am posta pe terenul psihanalizei clasice. Marthe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
accesoriu, de penumbre incomode, de tușele banalității sterile. Idolatrizată, ea devine stridentă, rebarbativ păstoasă, vampirică. La fel, în plan religios, divinitatea credinciosului iubitor e un mister cald, o autoritate afectuoasă, un zenit absorbant, în timp ce zeul habotnicului pare mai degrabă un răsfățat satrap cosmic, un soi de căpcăun metafizic, sensibil la ditirambi, mătănii și ofrande hipercalorice.“ Dl Stângă gândește viguros și scrie excelent. Îi mulțumesc pentru dificila întrebare și sunt flatat că mă crede apt să lămuresc lucrurile. Nu sunt. În viteza
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
viață, cea mai temeinică pregătire este studiul calvarului și al Golgotei”. De altfel, Steinhardt e cel care descrie foarte succint transformarea pe care închisoarea i-a adus-o: „Am intrat în închisoare orb și ies cu ochii deschiși, am intrat răsfățat, răzgâiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose, am intrat nemulțumit, ies cunoscând fericirea, am intrat nervos, supărăcios, ies împăcat cu cei cărora leam greșit, cu prietenii, cu dușmanii mei, ba chiar și cu mine însumi”. În pofida faptului că nu aveau
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]