113,996 matches
-
zile după lansare - pe la chioșcurile de ziare bucureștene, de la Bulevardul Elisabeta pînă la Gara de Nord (unde a trebuit să-și cumpere și bilet de peron). Din păcate sau din fericire, la întrebarea Cronicarului: "Aveți Idei în dialog, revista asta... nou apărută..." răspunsul vînzătorilor a fost același: "N-o mai avem, s-a terminat!". "Cum se poate, a spus Cronicarul destul de supărat, doar e o revistă lunară?" "Au testat și ei piața!" a explicat cu bun-simț unul dintre vînzători. După cum se vede, testul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
clasificate (niciodată la modul oficial), iar societatea românească pare să se fi limpezit în privința evoluției postcomuniste a vedetelor trecutului regim? Iată două întrebări de bun-simț care îți vin inevitabil în minte, încă înainte de a deschide această carte. La prima întrebare răspunsul este mai simplu și mai banal decît s-ar putea crede și el este dat chiar de Crisula Ștefănescu în micul Cuvînt înainte al cărții: în vîrtejul evenimentelor care au urmat și care au dus la prăbușirea regimului comunist, jurnalista
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
între poemele toate tulburătoare, cel mai bun ar trebui să fie Balonul cu heliu, dar poate că este altul, pentru alt cititor. Dinu Flămând semnează editorialul De ce scriem? De ce mai scriem? Trecând în revistă meticulos și vast în vederi, toate răspunsurile ce se puteau da și s-au dat pe această temă de când lumea, la prima dintre întrebări mai ales, singura serioasă, normală și fără dramatismul ușor fals al celei de a doua. "La ce bun poeții în vremuri de restriște
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
insistă, de data aceasta cu auzul ascuțit, să se convingă de a fost aievea ori doar i s-a părut. După câteva secunde Îl auzi din nou, chiar mai clar. Ce ar putea fi? — se Întrebă, dar În capul său răspunsul nu era de găsit și oarecum Înciudat de aceasta Întinse mâna spre a-l trezi pe tatăl său care doar la câțiva centimetri de el pufăia de zor răpus de oboseala unei zile trecute. Reuși doar la a treia Încercare
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
zâmbetul ștrengăresc și complice), din fragmentele unei convorbiri cu Tita Chiper realizate de Iaromira Popovici și Eugen Istodor, plus, bineînțeles, interviurile selectate de Mircea Vasilescu. Contrar unei opinii comune, nu este întotdeauna mai ușor să formulezi întrebările, decât să găsești răspunsurile adecvate. Nu-i chiar la îndemâna oricui racordarea sensibilă la personalități sau evenimente mai greu sistematizabile, uimirea discretă, curiozitatea inteligență. Nu stilistica întrebării ar da mare bătaie de cap, ci talentul ori inspirația cu care atingi tăcerea interlocutorului convocându-i volubilitatea
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
și despre teama de a nu-i putea asigura un viitor, despre seninul cerului de vară, despre importanța mesei de prînz. Apoi cîteva - magnifice - "exerciții de stil". Mai pot să scriu?, se întreabă Eugen Ionescu și încearcă - suberbă angoasă!, superb răspuns! - variante scurte ale aceleeași fraze: "1) A murit în zori; 2) a murit noaptea, în somn; 3) era noapte. Mai întîi, l-a trezit un coșmar îngrozitor, țipă, apoi a adormit pentru totdeauna; 4) era acolo, înconjurat de familia sa
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
foc - un atac cerebral ușor, bine suportat - , O. Paler, în noua sa carte, Autoportret într-o oglindă spartă (Albatros, 2004), reia întrebarea mai veche, "Ce am în urma mea? O biografie? Sau un destin?"(p.7), și încearcă să dea un răspuns folosindu-se de întâmplări împrăștiate, în parte, prin alte cărți ale mele. Pentru cititorii fideli, capabili la fiecare lansare să aștepte la coadă mai bine de două ore pentru un autograf al maestrului, este lesne că cea mai mare parte
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
de "rotunjimea" de roman pe care autorul i-o conferă prin așezarea simetrică, la început și la sfârșit, a unor flash-uri legate de ultima întâlnire cu "unchiul George", precum și a întrebării de la început la care pare să găsească un răspuns în finalul acestui volum. Și cum, în mod excepțional, nu mă doare capul, aș putea încerca să ajung, în fine, la o concluzie. Așadar, ce am în urma mea? O biografie? Sau un destin? Mai comod, probabil, ar fi să zic
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
care s-au născut acolo povesteau cu gura lor - nu se știe de unde au aflat - că, la Facere, Sf. Petru, preocupat să nu se săvârșească vreo nedreptate, l-a întrebat pe Creator de ce îngrămădește atâtea frumuseți într-un singur loc. Răspunsul ar fi sunat cam așa: "Ai răbdare Petre! Imediat voi face și oamenii!" Nimeni nu poate garanta că întâmplarea este adevărată, însă neamul a dăinuit până în zilele noastre, ceea ce constituie un merit, în sine. Și dacă unii - răutăcioși, cârcotași, ori
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
jertfă zidurile au rămas în picioare; înainte de eveniment tot ce se construia ziua se dărâma noaptea. La sfârșit, domnitorul, sponsorul lucrării, i-a pus șefului de echipă o întrebare fariseică: Oare ai putea face o lucrare mai frumoasă ca aceasta?" Răspunsul afirmativ al meșterului i-a costat viața, atât pe el, cât și pe colegii săi. Căci domnitorul a dat poruncă să se ridice schelele, oamenii rămânând prizonieri pe acoperiș. Poate că domnitorul n-ar trebui învinovățit neapărat pentru invidia lui
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
este greu de spus unde se situează miza acestui roman: pe sofisticata sa tehnică narativă sau pe conținut? Trebuie el citit ca un experiment tehnic sau ca o poveste scrisă cam dezlînat (deconstrucția oblige), dar, totuși, poveste? Oricare ar fi răspunsul cititorului sau al criticului, el nu ar face decît să stîrnească rîsul îngăduitor al autorului. Pentru că acest roman trebuie înghițit din prima, ca un hap, fără să îți pui prea multe întrebări. Mai ales că toate posibilele întrebări sînt anticipate
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
publicat (în ediție defintivă) în anul 2004 și, de aceea, supus exigențelor estetice ale timpului nostru? Sau, altfel spus, mai poate fi citit astăzi acest roman altfel decît ca un document al samizdatului românesc și central-european? Greu de dat un răspuns. Oricum este limpede că într-un fel s-ar fi putut citi acest roman în anul 1987 și în cu totul alt fel se citește el astăzi. În anul scrierii sale cititorii care au avut șansa să citească manuscrisul (nu
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
în măsură să stîrnească interesul cititorului contemporan? Mai pot capta interesul parabolele anticomuniste după ce presa anilor '90 a spus direct, fără menajamente și inhibiții, tot ce trebuia spus despre natura criminală a regimului comunist? Iată cîteva întrebări de al căror răspuns depinde modul în care va fi primit romanul lui Leonard Oprea de cititorii anului 2004. Cămașa de forță nu este un roman ușor de citit. Schimbarea permanentă a vocilor narative, fraza redactată cel mai adesea în tehnica contrapunctului, narațiunea amestecată
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
Vă simțiți "Singur în satul global"? Menționez pentru cititorii noștri că tema colocviului internațional de la Neptun a fost "Singur în satul global". A.O.: Nu cred că trăiesc în satul global, eu trăiesc în propriul meu sat, și acesta este răspunsul la singurătatea globală. Dacă ții să trăiești în satul global, dacă ții neapărat să fii globalizat, ai să te simți singur. Și dacă ții să fii singur, e alegerea ta. Eu susțin că singurătatea e o opțiune și nu un
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
să trăiască 30 de ani într-un kibuț? Cu toată admirația mea pentru activitatea kibuțurilor, nu vă pot localiza în gregaritatea lor. A pornit cumva dintr-un ideal fourierist al tînărului Amos Oz? A.O.: Cum am afirmat într-un răspuns anterior, opțiunea de a fi singur și posibilitatea de izolare sînt aplicabile oriunde și oricînd. Chiar și într-un gulag un om poate hotărî în ce măsură vrea să fie singur sau împreună cu ceilalți. Pentru mine, kibuțul a însemnat cea mai bună
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
mai interesant. Literatura ebraică se înrudește pe undeva cu bîrfa. Sînt verișoare bune, dar nu se salută pe stradă pentru că literatura se rușinează să fie vară cu bîrfa. Amîndouă provin din aceeași curiozitate. Diferența constă în faptul că bîrfa dă răspunsuri banale, triviale, pe cînd literatura ne deschide ochii ca să vedem pentru prima oară lucruri pe care le-am văzut de mii de ori pînă atunci. Și eu, cînd scriu despre familii, folosesc exact aceleași materiale ca bîrfa. Fac o muncă
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
Atunci când suntem tulburați de încercare, necaz, suferință, medităm mai mult la faptul că Hristos a trecut printr-o suferință mai gravă și mai profundă decât oricare alta pe care o vom suporta-o noi vreodată. Compasiunea, compătimirea este unul din răspunsurile divine la suferința omului. Sfântul Apostol Pavel o afirmă în 1 Substantivul compassiō, ōnis = suferință comună; adjectivul compassibilis = care împărtășește suferința altuia; cf. Gheorghe Guțu, Dicționar Latin-Român, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2003, p. 243
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
la acestea, ne întrebăm și noi împreună cu dumnezeiescul Hrisostom: „Ce inimă n-ar fi muiat mulțimea care-L urma pe Iisus și plângea? ... da, dar nu pe aceste fiare! De aceea și Domnul ... pe aceștia nu-i învrednicește de vreun răspuns!”13. Iisus a murit între doi criminali, mari tâlhari de drumul mare, oameni care erau păcătoși în ochii lumii: „L-au răstignit acolo pe El și pe făcătorii de rele, unul de-a dreapta și unul de-a stânga” (Lc. 23
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
i-au răspuns regelui următoarele cuvinte atunci când au fost întrebați dacă într-adevăr nu slujesc dumnezeului lui și chipului de aur pe care el l-a așezat: „O, Nabucodonosor, noi n avem nevoie ca la aceasta să-ți dăm un răspuns! Dacă, într-adevăr, Dumnezeul nostru Căruia Îi slujim poate să ne scape, El ne va scăpa din cuptorul cel cu foc arzător și din mâna ta, o, rege! Și chiar dacă nu ne va scăpa, știut să fie de tine, o
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de Răzvan Theodorescu. Dar cum arată Sulina acum, ce a mai rămas din mitul orașului liber de altădată, ce relație mai are actuala așezare cu propria sa identitate istorică, iată cîteva întrebări care trebuie puse și repetate obsesiv pînă cînd răspunsurile vor deveni obligatorii, vizibile și, mai ales, definitive. Pînă la răspunsurile practice, avem unul simbolico-poematic: Sulina este o utopie istorică, un exercițiu pur de ficțiune administrativă, o fabulație a geografiei și un germene carbonizat, o firavă resursă de ADN pentru
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
rămas din mitul orașului liber de altădată, ce relație mai are actuala așezare cu propria sa identitate istorică, iată cîteva întrebări care trebuie puse și repetate obsesiv pînă cînd răspunsurile vor deveni obligatorii, vizibile și, mai ales, definitive. Pînă la răspunsurile practice, avem unul simbolico-poematic: Sulina este o utopie istorică, un exercițiu pur de ficțiune administrativă, o fabulație a geografiei și un germene carbonizat, o firavă resursă de ADN pentru Europa de mîine. Geografia: Sulina este cea mai estică localitate a
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
la Paris, am fost întrebat de un important scriitor, mai tânăr mult decât mine, dacă nu este anevoios să treci dintr-un regim în celălalt și câtă flexibilitate interioară presupune o asemenea traversare de timpuri. M.I.: Și care a fost răspunsul? B.E. : I-am spus că nu atât flexibilitate se cere, mai exact putere de a îndura - pentru că asta a fost, ca să spun așa, condiția supraviețuirii mele, în timpul regimului comunist - ci, mai cu seamă, păstrarea intactă a resurselor de scepticism. M.I.
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
orele, minutele, zilele și anotimpurile... Lumea nu s-a clintit și tu nu te-ai schimbat. Indiferența nu te-a făcut diferit. Nu ai murit. Nu ai înnebunit... Timpul, care veghează totul, a oferit soluția împotriva vrerii. Timpul, care cunoaște răspunsul, a continuat să curgă." William S. Burroughs, Junky, traducere și note de Sorin Gherguț, Editura Polirom, Iași, 2005, 230 p. Michel Houellebecq, Extinderea domeniului luptei, traducere de Emanoil Marcu, Editura Polirom, Iași, 2005, 210 p. Frédéric Beigbeder, Memoriile unui tînăr
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
Cronicar Comersant de case român Vasile Iancu întreabă încă din titlul articolului său din CONVORBIRI LITERARE nr. 7: Oare virulentul critic al "Europei libere" din "Luceafărul" antedecembrist este același cu un expert în afaceri imobiliare? Răspunsul e afirmativ. Rămas fără "obiectul muncii" după 1989, Artur Silvestri, expert în scrierea de injurii și calomnii, din ordinul Securității, la adresa personalităților culturale ascultate pe unde scurte în mai toate casele din România, s-a orientat spre alt fel de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
la o carieră în diplomație. Ceea ce le-a fost însă dat să audă de la tinerii absolvenți de liceu (cu medii bune) creează perplexitate. Cătălin Avramescu e de tot deprimat: "Asistăm în această țară - o spun cîntărindu-mi cuvintele - la Apocalipsa educației". Răspunsurile aiuritoare la întrebări simple de geografie și istorie ("Unul localizează Japonia în Oceanul Indian, altul crede că Egiptul e în America Centrală. O domnișoară nu știe nici un oraș din Franța în afară de Paris, pentru că a călătorit direct acolo cu autocarul..." sau "O candidată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]