1,502 matches
-
ceilalți. Nu ocoleau nici casa preotului, situată la marginea satului, care le ieșea În Întâmpinare, Înălțându-și barba albă, despicat În două, și privindu-i cu ochi severi. Știau că nu trebuie să greșească nici o notă, așa că se străduiau din răsputeri să rotunjească frumos fiecare silabă, fiecare cuvânt. Banii strânși pe colind Îi Împărțeau În pridvorul bisericii. Fiecare dintre copii se alegea cu mai mulți Tudori și cu câte un Bălcescu, ca să nu mai vorbim de mărunțișul pe care unii Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
neschimbate, capătă noi contururi. În interiorul oului era cald și bine. Numai mirosul se dovedi a fi nu tocmai plăcut. Mirosea a cameră stătută și a pește prăjit. Respirând cu greutate, Mașa simțea că i se face din ce În ce mai greață, Încercând din răsputeri să nu vomite. În sfârșit, mirosul de pește se atenuă, fiind Înlocuit de un alt miros la fel de insuportabil. Mirosea acum a baltă și a chibrituri arse. Între timp, aerul devenise atât de vâscos, Încât Îl puteai tăia cu cuțitul. Ieslele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Infernul” lui Dante*, socotindu-l Apă de Ploaie - față de canoanele la care erau expuși oamenii fiind omorâți Înainte de-a ști dacă trebue...! De fapt, personajele din versurile lui Dante erau imaginare În timp ce la Penetenciarul Rahova gardienii, se străduiau din răsputeri să demonstreze tuturor - adevăratul Infern...! Tony Pavone se trezi din indiferența În care căzuse În momentul când fuse cu brutalitate Înpins În interiorul unei Încăperi În timp ce Liberii furioși și șifonați destul de bine prin zăpadă, Încercau să facă ordine la intrarea În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
linie ascedentă de ducere În eroare a populației Înfometate, Dictatorul Nicolae Ceaușescu, raționaliză principalele produse alimentare de larg consum, introducând cartele. Culmea neobrăzării...!! Prin toate mijloacele de propagandă totalitară se trâmbița incredibilul: Dictatorul Suprem supranumit „Săgeata Carpaților”, se străduiește din răsputeri să alimenteze științific populația...! Era un lucru dovedit, dacă poporul va consuma alimente prea multe se va Îngrășa, iar În acest caz randamentul muncii va fi scăzut, deci era recomandabil pentru a nu afecta sănătatea să mănânci puțin, o cană
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dintr-o direcție diferită de viziunea activităților ei. Arhaică din punct de vedere psihologic -, toate fosilele din straturile ei mintale pe deplin active (și luna e un fel de fosilă) - visează la viitor. Cu toate acestea toată lumea se luptă din răsputeri, fiecare În modul său neîndemânatic și În surdină, cu o putere, un Înger al lui Iacob, să obțină o satisfacție finală sau gloria ce Îi este oprită. În orice caz, vă rog frumos să cereți autorităților să-și Înceteze căutarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mai reușea să stârnească amuzament. Gâtul Îi ieșea În evidență, arăta umflat, iar sprâncenele șaten deschis, pensate ca niște aripi, se tot ridicau. Din când În când ochii Încercau să caute ajutor. Era, pe de altă parte, enervată. Trăgea din răsputeri. Până și să se Încrunte i se părea dificil. Ceva o Împiedica. La o bluză de satin decoltată purta o fustă mini. Nu, se răzgândi Sammler, era o minifustă, o fâșie verde peste coapse. Părul vopsit În șuvițe era strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
insolentă și provocatoare. Era un tip cu fața lucioasă și ochi inexpresivi, cu un corp din acelea „lucrate“, pe care le obțin bărbații în urma unor exerciții stupide în sala de gimnastică. Singura dată când ne întâlniserăm înainte, mă străduisem din răsputeri să fiu politicoasă cu el, iar apoi i-am comunicat îndoielile mele lui Jennifer, în cea mai delicată manieră cu putință. Așa că era de neînțeles de ce adoptase el acea postură agresivă împotriva mea. Ca să nu par intimidată, i-am susținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
asta, au stat amândouă uitându-se în parcare, ascultând ploaia și propriile respirații. Sheba mi-a povestit o dată cum s-a dus s-o viziteze pe mama ei imediat după moartea tatălui. Tăiaseră împreună ouă pentru prânz și încercaseră din răsputeri să fie drăguțe și calde una cu alta, dar era ciudat. După o vreme, doamna Taylor și-a pus furculița jos și a zis: — O, draga mea, nu e prea distractiv, nu? Sheba începuse să protesteze, dar doamna Taylor a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
care scria The Burgundy Collection. E ciudat, într-adevăr, că fetele bătrâne sunt considerate deținătoarele destinului celui mai patetic, când burlacii sunt cel mai prost echipați pentru o viață fără femeie. Când m-am întors în sufragerie, am încercat din răsputeri să nu par șocată, dar probabil că se vedea ceva pe fața mea pentru că Bangs, care făcea cafea în bucătăria lui minusculă, a râs nervos și a zis: — Ai găsit tot ce aveai nevoie, nu? Am dat din cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
discuțiile și să rezolvăm cu fiica noastră plesnind-o... — Oh, a zis Sheba. A traversat camera și s-a așezat pe canapea. Știam că o să-mi ceri socoteală pentru asta. Richard și-a încrucișat brațele. — De fapt, am încercat din răsputeri să nu ajung la o concluzie până când nu ascult și varianta ta. Sheba s-a lăsat pe spate pe canapea și a rămas cu ochii în tavan. — Cât de înțelept din partea ta! * Richard și Sheba nu s-au dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
În capul scărilor era standul de ziare pe ale cărui rafturi acoperite cu folie subțire de vinilin ședeau rînduite tot felul de ziare și reviste săptămînale. O femeie Între două vîrste cu un turban gros pe cap se străduia din răsputeri să țină folia cu mîinile, cu coatele și chiar cu pieptul, ca să nu o ia vîntul. Cerul avea o strălucire metalică, de parcă ar fi fost pudrat cu praf de aluminu, iar norii ce ți se păreau baloturi de mătase scămoșată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pentru ultima dată EL. Dacă EL ar fi stat atunci, acolo, În locul meu - presupunînd că ar fi venit pe furiș, protejat de mantia Întunericului - și ar fi privit casa părăsită, oare ce-ar fi gîndit și simțit? Am Încercat din răsputeri să mă pun În locul LUI, dar n-am fost În stare. Nu știu de ce, dar Îmi stăruia În fața ochilor imaginea taximetristului de care tocmai mă despărțisem - mîrlanul acela viclean și malițios, care duhnea a animal, care respira nemulțumire În loc de aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
la stâni, acuma la vite, pe urmă la coșere. Întreba, certa, se supăra, se domolea - și pornea înainte în trăsurica lui. Pe obrazul lui smolit și în ochii lui vii, era o dorință mare, ș-o voință: să muncească din răsputeri și să facă avere. „Vorba lui moș Nastase, se gândea Niță: ce-i trebuie lui atâta pământ ș-atâta bănet?“ Într-o zi liniștită de brumar, sâmbătă după-amiază, flăcăul se sui în deal la bordeiul humelnicului. De când venise pe moșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
omul ăsta așa de enervant? Se uită înspre bulevardele înfrunzite din jurul său și privi plin de toane în zare. Spionul de la Societatea Ateistă părea mai fericit. Era clar că Sampath rămăsese fără replică în fața întrebărilor sale abile și încerca din răsputeri să îl evite. Se retrase în spatele unui copac și mai luă câteva notițe strict secrete în caietul său de școală. „Evită întrebările prefăcându-se că se folosește de alte cuvinte. Incapabil să discute aspecte mai profunde ale filosofiei. Dedesubtul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ar trebui să mergeți să-l vizitați pe Baba al Maimuțelor. Trebuie să faceți asta, domnule, altfel o să dea prost. E de așteptat să faceți așa. Între timp, clătinându-se și sărind în jeep-ul guvernamental, perceptorul districtual încerca din răsputeri să citească misivele care-i fuseseră aduse. Nu înțelegea deloc ce se petrecea... și cum putea secretarul lui să vorbească! Nu putea să gândească deloc din pricina vorbăriei omului ăluia. Cu doar câtva zile în urmă era într-o vacanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
un autobuz nebun la ora trei dimineața, care venea pe Westway fără lumini și fără șofer. Am citit despre el în Morning Line Un accidentat. Pagube cu duiumul. Știi cum e când visezi că te urmărește cineva și încerci din răsputeri să te miști sau să țipi. Eu am vise din astea în fiecare noapte. Și pot să alerg cât de repede vreau și să urlu cât de tare am chef. Viteza și volumul mi-au fost asigurate la valorile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de intersecții fără nici o frână, în timp ce ochiul verde îmi alimenta agitația și mă trezeam spunând: da, frige-o, e okay, merge, când, de fapt, pasagerul din taxi tânjea după respectarea limitei de viteză și un mers liniștit și dorea din răsputeri să iasă de pe banda rapidă. Așa că am coborât din taxi și am parcurs ultima milă pe jos ca să-mi liniștesc inima agitată, străbătând străzile din Chelsea cu numerele sprezece până la Eighth, trecând pe lângă coloanele de antimaterie ale hotelurilor prăpădite (cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Explică natura ilogică a unora din acțiunile umane. Schimbări de caracter și așa mai departe. Bineînțeles, e complet răsturnată de dimensiuni. Singurul lucru care rămâne constant la trecerile dintre dimensiuni este conștiința personală a individului. Dar domnul Gribb încearcă din răsputeri să ignore dimensiunile. Dimensiunile sunt un lucru înspăimântător. Cultivă-ți conștiința, domnule Vultur! Așa poți scăpa. întotdeauna există o cale de scăpare. Dacă există voință. Singurul lucru asupra căruia deții controlul. Vocea se stinse din nou. Vultur-în-Zbor inspiră adânc, închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
predilect al tatei. M-am Înfășurat În pled și m-am ghemuit cum am putut, convins că n-aveam să Închid un ochi. Imaginea raclelor albe În semiîntuneric Îmi sîngera În minte. Am Închis ochii și m-am străduit din răsputeri să alung acea viziune. În locul ei, am invocat imaginea Beei, goală pe pleduri, În baia aceea, la lumina lumînărilor. Lăsîndu-mă În voia acestor gînduri fericite, mi se păru că aud murmurul mării și m-am Întrebat dacă nu cumva somnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Își dădu seama totuși că adevărul, fie el prim sau ultim, are nevoie de aer și lumină și atunci, Înaintând Încet În patru labe, ieși de sub saltea și se Îndreptă spre fereastra ce da În grădină. Aici, după ce Încercă din răsputeri să deschidă fereastra În fel și chip, descoperi că aceasta e zidită din cărămizi de plută, ce aveau darul de a estompa orice zgomot, și că peisajul mirific străjuit de gratii, cu tot cu copaci și păsări, ce se afla În spatele ferestrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
valiza de voiaj și se ascundea cu totu-n ea. Oglinjoara de recrut, camuflată Înăuntru Încă de pe vremea când făcuse armata la pompieri, Îi multiplica nodurile de pe față, aducându-l Într-o stare de exasperare profundă. Omul Braic transpira din răsputeri, Încercând să se ascundă cât mai bine În valiză. Și cu cît se agita mai mult, cu atât oamenii de paie Braic din jurul lui se Înmulțeau, ajungând la dimensiunea unei căpițe. Drept rezultat al Înghesuielii dinăuntru, valiza se aprindea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
-l conecteze la curent, cum au făcut de atâtea ori, Oliver va rămâne nemișcat pe scaunul lui. Nu, În orice caz, În pat nu. Refuzând pe moment să mânânce altceva decât propriile sale flori și frunze, Oliver se Împotrivea din răsputeri, apelând la tot felul de strategii, care de care mai sofistificate, să fie hrănit prin intermediul aparatelor. Și așa venele sale erau numai flenduri... Perfuzia ar fi avut consecințe dezastruoase atât pentru trup, cât și pentru suflet. Desigur, domnul Perjovski avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fără să fie superstițios, că Înăuntrul lui se ascunde răul, diavolul Întunecat, Încât acum tremura de groază tot. „Nu vă faceți probleme, vă vom scăpa de el...” Și cârligul ciungului se răsuci din nou, prinzându-i vintrele. Noimann icni din răsputeri. „Așa, așa”, Îl Încurajă ciungul. „Încordați-vă mușchii abdominali, țineți răsuflarea, dați-i drumul, acum... Acum...” „Vă rog, un pic de apă”, gemu Noimann. Celălalt Îi apropie de gură o sticlă Întreagă de Alexandrion. Noimann luă o Înghițitură zdravănă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
el azvârle o pernă peste telefon. Țârâitul se aude înfundat, apoi tace. El dă perna la o parte. Telefonul sună din nou. Șerban își îndeasă perna pe cap și aruncă cartea de geografie spre telefon și începe să (țipe din răsputeri). Vulpea! Vulpea! Vulpea! Știu! Vulpea... fir-ar să fie de vulpe! PĂSĂRILE CĂLĂTOARE -scenetă Personajele: prezentatorul, Radu, Alma, rândunica, cucu, barza Prezentatorul: Dragi spectatori,vă întreb pe dat Anotimpurile le-ați învățat? Ei bine nu vă fie cu supărare, asta
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
negricioasă de la Constanța, apoi ea, aleasa privirilor lui Gelu, dar despre ea nu spune nimeni din ce zonă a țării provine. Recită cu un accent nu tocmai românesc o traducere proprie după o poezie de Ady Endre. Popescu aplaudă din răsputeri. Murmurul sălii se potolește greu, dar nu entuziasmul ci indisciplina e la origine. Un tip cu chelie se ridică și Începe să-și amintească de cum era când era el elev. Câțiva elevi hohotesc totuși În contratimp cu poantele slabe ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]