KorAP: Find »[drukola/base=răsti & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...40 >

988 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904

conștient că dacă nu aș fi împins-o eu, ea tot m-ar fi părăsit. Cu Manu probabil că aș fi fost și astăzi dacă nu ar fi făcut atâtea greșeli. Nu ți-am povestit de Manu? Ho, nu te răsti așa la mine, am uitat că nu am început povestea ei. A fost înainte de Regu, pe care aș fi luat-o de nevastă negreșit, dacă nu ar fi fost atât de dependentă de propria-i carieră. Pe Manu am cunoscut

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
să penetreze. V-ați prins că am trecut din balcon în balcon în camera cealaltă, invocând Cerul ca Ea să nu se prindă și să creadă că nu mai dormeam dincolo de mult. "Care bați, mă, la ora asta?", m-am răstit ca și cum nu știam cine. "A, tu erai, pisi? Nu ți-au spus de la recepție că mi-am schimbat camera? Avea toaleta defectă", bla-bla-bla. "Ce bine că ai venit, cum a fost la prezentare la București, ce dor mi-a fost

Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927

fiind numai baobabul, care avea o mie de ani. În astfel de viață putuse vedea, fără îndoială, multe. - I-am văzut, zise Agbongbotile. - De ce oamenii nu sunt numai negri? întrebă Dogbe. Agbongbotile tăcu, zâmbind. - De ce-l întrebați pe el? se răsti vrăjitorul Tela. Nimeni nu știe. - Ba eu știu, îi răspunse bătrânul. - Atunci spune-ne! îl rugă Mai-Baka. Lui Agbongbotile îi plăcea să fie rugat să spună lucruri pe care ceilalți nu le știau. - Ascultați, zise el. Când toți oamenii de pe

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
sări în picioare, punând mâna pe arc. Tankoko însă îl opri. Toți oamenii își îndreptară cu nădejde privirile spre ochiul străin din cer. Așteptau nerăbdători. Dogbe murmură: - Poate că zeul s-a prefăcut în leu și vrea să... - Taci! se răsti la ea Tatrakpo, bărbatul ei și căpetenia satului. Ochiul din cer stătea însă tot deschis și nemișcat. Trecu câtva timp. Mai-Baka se retrăsese de lângă foc și stătea în picioare, sprijinit de arc, în beznă. Ajunsese Ntombi la țintă, sau... Ochiul

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
ochiul zeului cu raza lui din întîia noapte când ne-a privit! strigă Tela cu ciudă. - Dar nu s-a dus Ntombi să-l îmbuneze? întrebă altcineva. Mai-Baka se încruntă. Văzîndu-l fără să-l privească de-a dreptul, Tela se răsti: - Ntombi a pierit! - De unde știi? se repezi Mai-Baka la el, gata să-l lovească. După răgetul leului a mai cântat. - Știu: altfel, ochiul zeului s-ar fi închis! încheie Tela rânjind, apoi le întoarse spatele și se depărtă. Mai-Baka rămase

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
s-o dreagă: - Să-l strigăm, slăvite. - Crezi că aude cineva? Nu vezi că turnul e închis peste tot! Auta scrie că pereții sunt groși de trei palme. - Sau să batem, slăvite, cu ceva în... - Vrei să-i superi? se răsti bătrânul. - Pe zei? întrebă Tefnaht veninos. Bătrânul nu-l luă în seamă: - Nu pe zei, pe cei dinăuntru. - Atunci tot mai bine să strigăm. Altceva ce putem face? spuse Tefnaht acru. La urma urmei nu pierdem nimic și nu supărăm

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
Stăpâne, socoteala asta ei au facut-o pentru înțelegerea noastră, în anii de pe pământ. La ei anul ar fi de vreo două ori mai lung, așa că... cel puțin așa mi-au spus ei, dacă am înțeles. - Ce tot îndrugi! se răsti Tefnaht la sclavul care îl privea liniștit. - Stăpâne, zise Auta, ei așa spun: planeta lor fiind mai depărtată de soare, răstimpul în care se învîrtește este mai lung... - Lasă palavrele! îl opri iarăși Tefnaht. - Nu-l întrerupe, Tefnaht! zise Marele

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
ai să dormi în cortul meu! îi spuse sclavului bătrânul. - Da, stăpâne, răspunse el. Dar îngăduie-mi să le spun. Bătrânul încuviință și văzu că după ce Auta le spuse câteva vorbe, străinii izbucniră în râs. - Ce le-ai spus? se răsti Tefnaht. - Că nu voi dormi la ei, ci cu stăpânii mei. M-au întrebat dacă mă întorc și le-am spus că dacă-mi vor îngădui stăpânii să mă întorc, mă voi întoarce mâine. - Și de aceea au rîs? întrebă

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
au râs. Ajută-mă, slăvite stăpâne, să pot fi mai înțelept și să-i fac să priceapă. Auta amuți, fulgerat de privirea Marelui Preot. Tefnaht îl întrebă: - Ei n-au robi? - N-au, stăpâne... - Și cine muncește pentru... - Taci! se răsti Marele Preot, pironindu-l pe Tefnaht cu privirea sa înghețată. Tu, Auta, nu le mai spune despre asta nimic. Lasă-i, dacă nu înțeleg. Să mergem de-aici! Preoții le zâmbiră străinilor, neștiind cum să-i salute altfel. Străinii zâmbiră

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
vor să stea de vorbă cu tine. Vino pe punte, zeii au coborât să-ți dea porunci. Oamenii de pe punte abia acum se uitară în sus. Cârmaciul fu trezit (dormea sub punte) și ieși în față buimac, gata să se răstească la corăbieri, apoi, ridicând ochii în sus și văzând pasărea cu creastă de foc, căzu în genunchi și-și lipi fruntea de scândurile ude ale punții. Auta strigă din nou, spre groaza oamenilor de pe corabie. Toți ceilalți din micul liman

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
spre miazănoapte. Bătrânul întrebă somnoros: - N-ați luat cu voi toate corăbiile? Slujitorul Zeului Apelor răspunse, încurcat: - Să nu fie cumva ale hananeilor, slăvite!... Noi le-am luat pe toate ale noastre, dar vor mai fi rămas... - Cu soldați? se răsti bătrânul. - Nu cred, slăvite... - Prin urmare robi! spuse Marele Preot cu mânie. Am crescut un șarpe la sân... el i-a învățat. Preoții ridicară ochii. Unul murmură: - Auta... - Nu e Auta cu ei, răspunse bătrânul. Acum se descurcă și fără

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
șarpe, cu ochi de mărgele verzi străvezii, și i-l întinse rostind gingaș: - Nici dacă-ți dau inelul nu te duci? Ochii băiatului străluciră de lăcomie și uimire. Mâna lui se întinse spre inel, dar Mai-Baka îi dădu peste mână, răstindu-se: - Întâi s-o aduci! Băiatul plecă în fugă. Cât timp lipsi acel băiat, Mai-Baka șezu tăcut. Dar când după scurtă vreme băiatul veni însoțit de Ntombi, îl înșfăcă pe băiat și cu toate împotrivirile lui îl strânse la piept

Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367

isteț (îi remarcă mâna stângă bandajată) le arătă pe un drum lateral, un grup de 5-6 tancuri rusești care tăiaseră coloana lor. Un ofițer coborâse dintr-un tanc, smulsese căștile de pe capetele unor soldați, le aruncase cât colo, și se răstea la români să plece acasă! De-a lungul timpului avea să se convingă, ăsta era războiul, oamenii erau diferiți și, uneori situația de învingător induce comportamente justificabile doar în anumite condiții. Coloana porni iar, însă caii lui se resimțeau după

Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351

din puteți crede și, atunci, chiar Îl vizualizați cu cultura de cartier În ancheta asta. Vreau ochiul minții În același loc. O reacție clasică să te pună Lennox repede la curent, se la șoc. Un furt poate fi foarte traumatizant. răstește el. Toal e renumit pentru lipsa Ar fi o idee bună să chemați medicul de lui de simț al umorului. A depășit măsura familie. Să-l sun eu acum? cu rahatuăsta de egalitate a oportunităților. — O, nu, Îmi pare rău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
scrie un titlu pe tablă: CE ÎNSEAMNĂ RASISMUL PENTRU TINE? Clell urlă primul: — Discriminare. Pipița gălbejită intrăn călduri și scrie asta concentrată și plină de zel pe tablă. Gillman o aburește, nu-mi place puțoiu, ’s sigur dasta: — Conflict, se răstește el. Pe când ea notează asta, Clell spune: — Poasă nu fie conflict. Poasă fie armonie. Gillman Îl ignoră. Gus Bain zice: — Te gândești la fixativul de păr. Mă bag și eu și zic: — Fata aia nu s-a dat cu fixativ

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
un taxi care abia se mișcă Încercând să Întoarcă Încet pe o stradă laterală, dar alunecă pe gheață și Își zgârie caroseria de un stâlp de felinar. După ce se oprește, bulangiul ofticat țâșnește afară și cercetează stricăciunile. — Morții măsii... se răstește el, apoi smucește de portiera taxiului deschizând-o brutal. Îi fac un semn din cap lui Gus. Puțoii dinăuntru se dau jos. Ăsta o să ne ducă la Shrubhill. Coboară și o gagicuță din taxi. O gagicuță tinerică. Sau mai bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
vrodată. Mi s-a zis că a provocat vro două sinucideri dia lungu anilor. — Mda, iar un alt gagiu tinerel s-a dus și s-a spânzurat după câteva luni de libertate. Experiența aiai schimbă pe puțoi. Pe bune, mă răstesc eu la gagiul Înfricoșat care sare dintr-un iad viitor Înapoi În cel prezent. — Poate tipu-ar fi făcut-o oricum, un bulangiu, un infractor ordinar de căcat. Cinsă știe? — Bestia, dur individ, să stai la bulău cuiel ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
la mine. — S sigură că te știu de undeva... spune ea pe un ton aproape acuzator. — O să mă știincurând șastea nus vorben vânt. O să fim cu ochii pe voi Estelle, pe tine și pe prietenu tău. — Nui prietenu meu, se răstește ea. — Spercă nu pentru binele tău. Hai, dutenapoi la magazin, Îi fac io semn din cap Înspre ușă. Se ridică În picioare și mai aruncă o privire În direcția mea Înainte să plece. Treso aranjez io pe vițica asta tupeistă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
dastea. După aia Bladesey Își pierde puțin interesul. Ștoarfele se cară să danseze una cu alta călcând mărunt În jurul poșetelor asemenea unor pietoni. — Bruce, bolborosește el, puțin cam beat, te superi dacă Îți pun o Întrebare? Dă-i drumu, mă răstesc eu la el suficient de dur Încât să nu fie prea personală. — Ce te-a făcut să te angajezi În poliție? — De ce m-am angajat În poliție? repet eu. O, tresă spun că a fost din cauza faptului că poliția oprima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
orice fel sau sub orice formă. Mă opresc și Îi arunc o privire lentă și cercetătoare din cap până-n picioare despre care-mi poda seama că-l tulbură. — Spectacol video... repetă el cu mai multă precauție. — Bun de ceva? mă răstesc eu pe un ton de polițai. — Cel mai bun. Mă uit la semnul cu f25 din spatele lui. — La douășcinci de guldeni ar fi bine să fie așa. Că altfel o să mă Întorc cu gașca. Bine? Își ridică mâinile În aer

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
făcut să salutați și să vă arătați colții În fața camerelor de luat vederi ani Întregi! — Ești un Împuțit patetic... plecăm de aici chiar acum. Dacă n-ai fi n vacanță, ți-aș trage-o afară, știft Împuțit, n măta, se răstește el, dându-și pe gât băutura. — Oooh, mă cac pe mine de frică. Vești rele Moș Robbo Io ho ho ho ho — Lasă-l Derm, nu merită deranju. Lasă-l să-și ducă viața aia plină de distracție, puțoi patetic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
fost cam neglijent pe partea cu relațiile comunitare. Exact În domeniul ăla e tare Amanda. Ce-i bun pentru unii nu-i bun pentru alții, Încuviințează Toal din cap, oarecum scuzându-se. Trebuie să mergi pe mâna mea deocamdată, se răstește el brutal, În vreme ce eu simt cum cuvintele Ascultă Confrate Toal mi se usucă-n gât. Sunt În stare numai să stau acolo În picioare, asemenea unei femei care vrea s-o ardă cu homosexuali În fața unei bude din vreo discotecă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
aia de aroganță care-i caracterizează pe majoritatea fotbaliștilor de succes. Dacă mai vrei bilete Bruce, să-mi dai o strigare. Nu zic cosă posă fac rost, reține, da știi, avânân vedere căi vorba de tine. — O să țin minte, mă răstesc eu, Înmânându-i cecul care-i echivalentu al doișpe mui date unei curve din Leith. Ticălosu. Puțoiu pleacă cu un zâmbet pe față. E mândru todeiel fiincă crede că i-a tras-o odată lu Bruce Robertson. Păi o s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-mi face semn să intru la el În birou și Închide ușa. — Ascultă Robbo, spune el, Inglis nu e, ei bine, știi, e sau nu? — Ce? Întreb eu. Începe să-mi placă asta. — Așa cum spune graffiti-ul, confrate Robertson, se răstește Toal. Probabil că Toal e supărat dacă apelează la atuul masonilor atât de pe șleau. Nu contează dacă e sau nu, sigur, zic eu, plantând sămânța, sexualitatea lui Peter e problema lui. E hărțuit, iar noi avem În vigoare o politică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
că nu vrea să mai aibă nimic de-a face cu tine. Dacă Încerci să-ți vezi copilașul... — Eh! Ce știe ea? Nu știe nimic! Asta-i tot ce știe n pula mea. Să tragă linie și s-adune, mă răstesc eu, simțind cum mă Înfurii. Încerc să mă controlez. Adică se minte pe ea Însăși Shirley... e trist. Sunt mai curând mâhnit decât furios pe chestia asta. E instabilă: eu personal cred că suferă un fel de cădere nervoasă. Îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]