1,802 matches
-
clasa I în 1895 dintre care a rămas 1 în clasa următoare. Singura explicație ar fi că pe lângă biserică se deprindea cumva, buchea cărții sau poate, la școala specială pentru boieri și slugile lor de la Lărgășeni erau și copii ai răzeșilor. Printre absolvenții din anul 1900 erau Ilie Păncescu și Nicolae Veluca, din Răcușana și, respectiv, Giurgioana. Școala din Giurgioana s-a înființat în 1904. Există un dosar în Arhiva Statului, Bacău, „Școala generală Giurgioana 1904 1953” dar suntem pe deplin
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de moșie se ocupau niște administratori. Era și o punte făcută de Focșăneanu, de Agripina Focșăneanu. Dl Bufnilă ar fi vândut tot podul. Nu știu unde să fi fost conacul boierului Ghioca, dar știu că a fost unul Ghiorghi sau Giorgi, un răzeș de la care se trage numele satului, Giurgioana. Dorineștii i-au făcut unul Dorneanu care era slugă pe moșie. De Mărtineștii nu știu; au vrut să schimbe numele din Giurgioana în Gura Văii. N-am mai găsit nimic din arhiva primarului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Hristache Popa, Gh. Dorin. COLECTIVIZAREA. În 1961, eram suplinitor la Școala Sticlăria de lângă Hârlău și am văzut și acolo personal cum se proceda, dar am aflat apoi ce s-a întâmplat cu colectivizarea forțată a oamenilor, într-un sat de răzeși care neam de neamul lor și-au apărat ocina și truda muncii. Am fost martor când un grup de oameni de pe la Galbeni Tecuci au pătruns în Giurgioana și din casă în casă, le luau degetele gospodarilor sau gospodinelor, le ungeau
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
radio, ziar, cultură,famili,viata publica și ... istorie. Ne alăturăm bucuriei din sufletele Dvs. și la acest ceas de sărbătoare îl felicităm pe prof. dr. Dumitru V. MARIN dar și pe Dvs. locuitori ai acestui mic dar minunat sat de răzeși din timpul Măriei Sale, Voievodul Ștefan cel Mare al Moldovei. Val Andreescu, Redactor șef Meridianul FINAL ... DESCHIS ! O incursiune de ordin istorico documentar fie și întrun prezent dar-mi-te în trecut, implică excepționale eforturi de căutare, cercetare, analiză, sinteză cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
frumoasa vecinului dar și către lumea necunoscută, aia ... de la tren, în sus ... Ce n aveam: uneori nu înțelegeam buchea cărții; și limită de vis. Unii n-am avut forța înțelegerii și îndrăznelii. Am avut o origine naturală, viguroasă, de țărani ! (RĂZEȘI) (Meridianul, an XIII, nr. 39 (908), joi, 29 septembrie 2011) GIURGIOANA Satul-Biserica-Oamenii (II) O localitate atestată în 1531, pe vremea domniei lui Petru Rareș, sigur existentă sub neînfrântul Ștefan cel Mare, reamintită într-o sumedenie de documente în cei 480
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și-au stabilit aici o tabără militară înainte de retragerea ocupației lor, iar la Căbești (atestat în l505) exista de la război un observator militar cu faruri cu fascicul pe 16 km. care îngrozea pe toată lumea. Istorie zbuciumată pentru acest sat de răzeși (incluzând și Răcușana cu care au făcut corp comun în toată istoria lor) care s-au ocupat cu creșterea vitelor, a viermilor de mătase, producție de țesături și covoare, confecționarea obiectelor de mică folosință, pădurile cu tei fiind predominante în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și bine. Pe omul de la Mircești îl înconjur cu toată atenția, ori de câte ori se ivește prilejul, fără a deveni ridicol sau umil. Și el, la rândul lui, se poartă cu mine firesc, așa cum îi stă bine unui demn urmaș de-al răzeșilor de altă dată ai lui Ștefan cel Mare. Iași, 12 decembrie 1975 Eram dezolat. Treceam de la o slujbă cu muncă de teren în județ la una sedentară, cea de muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă. Acomodarea mi se părea grea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Ștefan cel Mare (vezi Anexa 3). Așadar, timp de aproape patru-cinci veacuri actele, scrise pe pergament, cu peceți de ceară roșie, atârnate de șnururi, fuseseră păstrate cu sfințenie și transmise din generație În generație, de la bunici la nepoți, În familiile răzeșilor din Grajduri. Bine protejate, ascunse În locuri tainice, uneori chiar Îngropate În vremuri de răstriște, asemenea documente erau bunul cel mai de preț al obștei răzeșești, dovada juridica a proprietății Într-o moșie stăpânită În devălmășie În primele generații de după
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
turcilor. Nicolae Iorga spunea că domnitorul „a găsit țara de lemn și a lăsat-o de piatră”. În politica internă, Ștefan cel Mare a urmărit instalarea unei domnii autoritare și centralizatoare, sprijinindu-se pe mica boierime, pe târgoveți și pe răzeși. Având în vedere tendințele expansioniste ale turcilor, polonezilor și ungurilor, și-a organizat foarte bine armata formată din cete de oșteni, recrutați mai ales din țărani liberi. A întărit sistemul cetăților de apărare: Suceava, Hotin, Soroca,Orhei, Tighina, Cetatea Albă
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
n-aveau unde-și adăpa armăsarii, iar hrană pe sponci, mai ales că era obicei la turci ca armatele să se aprovizioneze din ținuturile străbătute, pe seama locuitorilor întâlniți în cale. Câtă inimă și câtă putere de cuget le-a trebuit răzeșilor și țăranilor liberi ca să-și aprindă casele și să se tragă spre munte, spre codri, cu avutul încărcat în căruțe! Cu câtă iscusință strategică era împodobită personalitatea lui Ștefan dacă a izbutit să-i atragă pe otomani pe valea strâmtă
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
află statuia în bronz a marelui cărturar, operă a sculptorului vasluian Vasile Condurache. DIMITRIE CANTEMIR Un episod important în istoria patriei și a județului a fost scris în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, mare cărturar patriot, originar dintr-o familie de răzeși din vechiul ținut al Fălciului, un iluminist de faimă europeană. El a fost primul savant din sud-estul Europei, membru al academiei din Berlin. Prin întreaga sa operă istorică el a demonstrat pentru prima dată cu argumente științifice, unitatea și continuitatea
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Poate ar trebui să facă ceva, să nu fie el cel care să-i pedepsească. La urma urmei și el îndură chinul și seceta odată cu ei. - Să ne trăiești părinte! - Bună, Aneto! Da’ unde te duci? - Iaca pe vale, la răzeși la izvor. Se împuținează apa și nu am ce da la vite. Noi ne-am mai uda sufletul cu ce am găsi. Da’ ele, săracele, că-s și ele suflete... - Da’ pârăul? - Apoi, ce o mai rămas, o limbă de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mărunt ca florile de lăcrămioare și rar fulgii de nea erau purtați de pala de vânt rece. Lică ieșise la poartă. Mânile lui mari țineau Biblia strâns lângă piept, iar ochii negri își căutau drumul. S-a uitat în partea răzeșilor, apoi în strânga spre ungureni. A oftat și și-a luat inima în dinți pornind spre cei din urmă. Avea să meargă acasă la țugui, să vadă dacă mai citește din cartea lor sfântă. Mergea cu capul în jos, trăgând
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
decât chipul bunicilor și seara promisă de Crăciun. Mai avea atât de puțin și era atât de aproape. Dar nu a apucat, a făcut la stânga pe podul lui badea Vasile Ducu, peste pârău în jumătatea cealaltă de sat a răzeșilor. Va fugi până la capătul satului și de acolo se va întoarce pe răzășie spre casa de Crăciun. Fulgii de nea, vântul, copii, nu mai conteneau să apară. Va ajunge acasă. Ieșise din sat, fugea, iar fuga lui îl apropia de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Sunt sufletele curate ca lacrima ale prietenilor mei din copilărie, cu care am dus cele mai grele bătălii din istorie. Da, din Istorie, de acolo vin eu și cu toți prietenii mei, pentru că părinții, moșii și strămoșii lor au fost răzeși pomeniți în uricele lui Alexandru cel Bun, Petru Aron și Ștefan cel Mare, cu o viață plină de zguduiri războinice, așa cum arată uricul 1456, octombrie 18, cậnd Ștefan Voievod întărește lui Muranciu satul Bucșești și Cernu, cumpărat cu 68 zloți
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
4 pogoane de vie și cu livadă din vale de vie cu casă în vie și cramă și toate cele trebuincioase, adică 3 căzi, 4 poloboace și un călcătoriu”. Mai departe scrie: „Și cînd am vîndut,... toți megieșii cum și răzeșii întrebîndu-i și neavînd trebuință de a cumpăra, am vîndut dumisale”. Această ultimă parte a zapisului era obligatorie în orice vânzare. Unii nu o scriau și o pățeau, ca urmare a dreptului de preemțiune invocat de vreun vecin sau rudă. Acuma
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
traistele pline cu oale de mâncare, la muncitorii de la câmp, a ajuns să facă o gospodărie fruntașă și să o ducă până la moartea tatei și după aceea încă vreo zece ani, după ce trecuse prin persecuțiile regimului și defăimarea cuvântului de răzeș, dintr-unul de cinste în altul de batjocură, de chiabur, (mă mir și eu de unde a avut atâta putere) și cum de a știut să supraviețuiască încă 37 de ani de la moartea tatei! Mirarea nu este numai a mea. Longevitatea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
și al treilea afluent de stînga al Terpeziței) și a două sate (din județele Iași și Sibiu). E posibil ca cel puțin unele dintre toponimele cu forma Moșneni să fie polarizate de la Moșna (celelalte avînd, probabil, la bază apelativul moșnean, „răzeș“). Oiconimele Moșnița Nouă și Moșnița Veche din județul Timiș au cu siguranță la bază un ante rior Moșna. Ioan Pătruț crede că la baza toponimului se află un antroponim omonim, format cu sufixul na de la hipocoristicele *Mos, *Mosa, Moș, Moșă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
evoluția labialei consonantice v la labiala vocalică ŭ) și, în final, Năsăud (prin elidarea semivocalei ŭ). Instituția juridică a săvod-ului, specifică slavilor, pare a fi fost cunoscută și romînilor, care au un vechi apelativ sodăș, sodîș, sodeaș, solduș, „chezași“, „copărtaș“, „răzeș“, venit prin maghiarul svovados (szvodos, szavatos, szovatos). Dacă s-ar accepta această etimologie, magh. Naszód n-ar putea continua fonetic forma slavă, ci ar reprezenta rostirea ungurească a romînes cului Năsăud. Întreaga construcție de mai sus se năruie dacă acceptăm
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cum ar fi însemnările de călătorie în Moldova anului 1777 ale lui Francisc-Iosif Sulzer; acesta remarcă faptul că fiecare casă de țăran avea patru până la zece porci, pe lângă vreo 20 de păsări. Este limpede că se face referire la gospodăriile răzeșilor, în care s-a păstrat ceva din bogăția străvechii obști sătești, dar pauperizarea țărănimii în general a fost oricum mult mai accentuată în prima parte a secolului al XIX-lea. Un reper esențial pentru acest fenomen este războiul ruso-turc (1806-1812
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
footnote>. Sus pe un dâmb, străjuia priveliștea de case albe, o moară de vânt părăsită, azi nu mai este nici urmă din ea. Pe locul unde se află astăzi moșia șuletenilor, se aflau în vremea veche, mai multe așezări de răzeși. Un sat se numea Brăițenii, altul, Sârbii... așezat pe al doilea deal spre răsărit de Șuletea. Nu se știe nimic de vechimea acestui sat. Se știe că pe valea Elanului au fost sate slave, una din cele mai populate văi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vremea aceea, apa Bârladului era plutitoare cu luntrii în sus și în jos de Bârlad. Satul Sârbii era așezat pe dealul care astăzi se cheamă „Dealul Șipotului“. Vor mai fi poate, hârtii cetluite, vechi; zapise, hotărnicii, hrisoave, în sat, dar răzeșii le țin ascunse, căci pe lângă procesele cu marii proprietari care le încălcau moșiile, ei s-au războit între dânșii. Aproape de Șuletea, se aflau altădată Siliștenii, sat dispărut, obârșia lui Constantin, Antioh și Dimitrie Cantemir, și ei răzeși de neam. Aproape
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în sat, dar răzeșii le țin ascunse, căci pe lângă procesele cu marii proprietari care le încălcau moșiile, ei s-au războit între dânșii. Aproape de Șuletea, se aflau altădată Siliștenii, sat dispărut, obârșia lui Constantin, Antioh și Dimitrie Cantemir, și ei răzeși de neam. Aproape sunt și Epurenii, sau „Fântâna lui Epure“, cum i se zicea pe vremea lui Ștefan cel Mare, vatră a Cantemireștilor. Marea moșie de peste 3000 de fălci a boierilor Kostăchești ce și-au zis în urmă, și Epureni
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
i se zicea pe vremea lui Ștefan cel Mare, vatră a Cantemireștilor. Marea moșie de peste 3000 de fălci a boierilor Kostăchești ce și-au zis în urmă, și Epureni, este formată în cea mai mare parte din trupurile moșiei vechilor răzeși. Apăi, măi Fanachi, familia străveche - Epureanu - a dat atâția, atâția bărbați de seama țării, în toate timpurile... Marea moșie a fost vândută, doar bătrâna Curte boierească, de aproape 200 de ani vechime, din Epurenii lui Gavriliță Kostaki, de se mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
I. Cuza, Costache Negri, Iorgu Radu, M. Kogălniceanu , Anastase Panu. A fost prim-ministru al conservatorilor. footnote>, figură politică de mare prestigiu, fost prim-ministru; acu‟ își doarme somnul de veci în cimitirul din deal al Bârladului. Și tot din răzeșii de pe Valea Elanului, s-au ridicat cele două familii domnitoare: Cantemir<footnote Cantemir, Constantin, Domn al Moldovei (1685-1693). Familie de boieri moldoveni din care s-au ridicat domni ai Moldovei și cărturari de seamă. footnote>, și Cuza<footnote Al. I.
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]