2,264 matches
-
se găsește în Summa theologiae: (ÎI.2.2.) Respondeo dicendum quod, cum similitudo attendatur secundum convenientiam vel communicationem în formă, multiplex est similitudo, secundum multos modos communicandi în formă. Quaedam enim dicuntur similia, quae communicant în eadem formă secundum eandem rațio nem, et secundum eundem modum, et haec non solum dicuntur similia, șed aequalia în sua similitudine; sicut duo aequaliter albă, dicuntur similia în albedine. Et haec est perfectissima similitudo. Alio modo dicuntur similia, quae communicant în formă secundum eandem rationem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
următoarele locuri din Summa theologiae și Summa contra Gentiles: (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând, se considera că intelectul posibil realizează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel format
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
diviziunea, ori compune rea, care sunt semnificate prin cuvinte. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele este definiția. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio (S. c. G., I, 53, n. 3). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
decipitur sensus, sicut în diiudicando de mag nitudine vel figură; ut cum iudicat solem esse pedalem, qui tamen est maior terra. Et multo magis decipitur circa sensibilia per accidens; ut cum iudicat fel esse mel, propter coloris similitudinem. Et huius rațio est în evi denti. Quia ad proprium obiectum unaquaeque potentia per se ordinatur, secundum quod ipsa. Quae autem sunt huiusmodi, semper eodem modo se habent. Unde mă nen te potentia, non deficit eius iudicium circa proprium obiectum. Obiectum autem proprium
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ca intelectul să formeze o astfel de reprezentare mentală? Un indiciu poate fi aflat din punctele comune pe care intelectul le are cu unul dintre simțurile interne, cu imaginația (A.8): (ÎI.8.11.) [...] în parte sensitiva invenitur duplex ope rațio. Una secundum solam immutationem, et sic perficitur ope rațio sensus per hoc quod immutatur a sensibili. Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam nunquam visae. Et utraque haec operațio coniungitur în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Un indiciu poate fi aflat din punctele comune pe care intelectul le are cu unul dintre simțurile interne, cu imaginația (A.8): (ÎI.8.11.) [...] în parte sensitiva invenitur duplex ope rațio. Una secundum solam immutationem, et sic perficitur ope rațio sensus per hoc quod immutatur a sensibili. Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam nunquam visae. Et utraque haec operațio coniungitur în intellectu. Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori com punerea, care este semnificata prin cuvânt. (ÎI.8.12.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem necessarium est: eo quod intellectus intelligit indifferenter rem absentem et praesentem, în quo cum intellectu imaginatio convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ocuparea Bagdad-ului la 11 martie), Armata britanică din Palestina ocupă Jaffa în luna noiembrie și Ierusalimul în luna decembrie. // La 7 decembrie, Statele Unite declară război Austriei. // Elgar termină lucrarea vocal-simfonică The Spirit of England. 1918. În luna ianuarie, în Marea Britanie rația de carne este limitată la patru zile pe săptămînă. // Într-un mesaj adresat Congresului American la 9 ianuarie, președintele Woodrow Wilson lansează teza celor "14 puncte" (Fourteen Points) în care se afirmă inter alia că pacea va trebui să se
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Consiliul Presei va lua ființă în 1953. // Apare ultimul roman al lui George Orwell, Nineteen Eighty-Four. Benjamin Britten termină Simfonia Primăverii. 1950. Alegerile generale parlamentare din luna februarie sînt cîștigate de Laburiști, dar cu o majoritate la limită. // Se desființează rația la benzină, după zece ani de raționalizare. // Regele inaugurează noua sală a Camerei Comunelor, refăcută după bombardamentele germane. // Marea Britanie nu participă la negocierile legate de înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (mai-iunie). Izbucnește Războiul din Coreea (iunie; va dura
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Azi așa, mâine așa, treptat, treptat veneau și zilele scadente ale școlii. Timpul trecea, iar ei erau epuizați și cu goluri în materie, încercând cu disperare să nu ajungă la urechile părinților situația școlară, ca nu cumva să le taie rația de bani și de libertăți. Când părinții îi surprindeau, pe cine dădeau vina? Pe manuale. Care NU erau ușor de citit, înțeles și învățat. "Uită-te și tu, dacă după ce-ai citit îți rămâne ceva în cap din lecția
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
reglarea motalității intestinului gros sunt: gastrina (care contribuie la realizarea reflexelor gastro- și duodeno-colice), serotonina, CCK. Participări dovedite, dar încă incomplet clarificate, au enteroglucagonul, motilinul, endorfinele și GIP (gastro-intestinal polipeptid). O atenție aparte trebuie rezervată conținutului în fibre vegetale al rației alimentare. Prezența lor zilnică în alimentație este deosebit de avantajoasă pentru organism, întrucât, pe lângă faptul că au un rol stimulator și reglator al motricității intestinale, contribuie la fixarea și eliminarea substanțelor toxice, cancerigene etc. II.4.9.5. Defecația ca act
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aranjate după cele mai bune rețete narative, melodramatice (viața și moartea prințesei Diana), science-fiction (efectul de seră), erotice (aventurile sexuale ale președintelui Clinton), ale înfruntării dintre Bine și Rău (războiul din Golf, din Kosovo, cel împotriva terorismului), fără a uita rația cotidiană de catastrofe, de povestiri de groază sau polițiste, "consumul de povești pe cap de locuitor devenind impresionant".459 Considerații finale Trebuie menționat însă că nu există "mituri în stare pură", că nu putem secționa un anume discurs, o anume
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să li se distrugă spiritul, iar moartea reprezenta doar o consecință neprevăzută, colaterală. Supraviețuirea era asigurată de suferința altora: erai În siguranță pentru o vreme atunci când altcineva era cel bătut sau linșat; pentru câteva zile, era posibil să mănânci tu rația celui din patul alăturat, după ce murise În somn. Ca să rămâi În viață e necesar ca mai Întâi să mori un pic. La scurt timp după sosirea mea la Dachau, am fost pus la comanda unui grup de muncă alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de piatră. Dar pentru evreii din subordinea mea era o muncă istovitoare, o adevărată rupere de spinare. SS-iștii fixau mereu, intenționat, grafice de lucru foarte strânse pentru terminarea unei fundații sau a unui zid, iar nerespectarea acestora Însemna tăierea rației de mâncare sau de apă. Aceia care se prăbușeau din cauza epuizării erau Împușcați chiar pe locul unde cădeau. La Început, am pus și eu mâna să muncesc și paznicii au găsit asta ca fiind nemaipomenit de amuzant. Și nu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
glas: — Da? Ce anume? — Să nu ți-o pui cu vreuna din femeile din lagăr. Sunt foarte sigur că eu așa m-am Îmbolnăvit. — Nu, n-o să fac asta. Mersi că mi-ai spus. A doua zi mi-am vândut rația de mâncare pe câteva țigări și am așteptat ca Mutschmann să-și revină din delir. Il ținu aproape toată ziua. Când În cele din urmă Își recăpătă cunoștința, Îmi vorbi ca și cum conversația noastră anterioară avusese loc cu doar câteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
bune, jupâneasă, se veseli clucerul, prinzând-o de mijlocul din ce în ce mai îngroșat. De mîine, Ilie va fi noul sluger! Sulger?! se miră jupâneasa Irina. Ce-o mai fi și asta? Slugerul se ocupă cu aprovizionarea și distribuirea, către Curtea domnească, cu rații de carne, preciză clucerul. Dar el nici nu știe bine-a socoti! rosti neîncrezătoare soția clucerului. Parc-ai fi Vodă! O să-l învăț eu cum să se poarte! o încredință boierul. Nu l-ai putut învăța să numere hambarele! murmură
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
n-am putut coborî mai repede, îl încredință de supunere Ilie. Fiule, spuse cu seriozitate clucerul, de mâine trebuie să te înfățișezi Domniei! A dat norocul peste tine, năpârstocule! Dar de ce mă alungi de la casa domniei tale? Prostule, o să împarți rațiile de carne tuturor slujitorilor Curții, ba chiar o să te înfățișezi și Domnului! Să fi avut eu norocul tău, puneam să se ridice și-o sfântă mănăstire, se jelui clucerul, îmbrățișându-și odrasla. Tătucă, și-o să am și paloș aurit? zise
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ticluirile vicleanului Nicodim, care-l împingea spre un război cu boierii pământeni. Și se mai gândea și la odrasla clucerului Iordache, slugerul Ilie, care începuse cu stângul noua slujbă, certându-se cu Grigorie, căpitanul gărzii domnești, pentru împărțirea nedreaptă a rațiilor de carne. Ba pe deasupra, tocmai de dimineață îl vestise logofătul Dumitrașcu că noul sluger o momise pe fata vistiernicului Hrize, în casa unui pândar de la viile Domnului de la Cotnari. Se căznea bietul domn să iasă din beleaua asta! „Să vină
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și să-ți pui întrebări... Odată am văzut în America o scenă incredibilă, stupefiantă, pe care n-o pot uita. Oameni care, obosiți de zgomot, ascultau la tonomate tăcerea! Tăcere înregistrată ca o muzică, tăcere pur și simplu, împărțită în rații, contra cost. "Cele două flageluri ale omenirii sunt Inchiziția și Societatea", a exclamat Pascal. Dar ce rămâne în afara lor? A nega în principiu societatea înseamnă a nu lăsa omului altă speranță decât aceea de a fi singur. Chiar aceste locuințe
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
trestiile de zahăr sălbatice. O Întreagă companie de soldați japonezi se odihnea pe acest vechi cîmp de luptă, de parcă și-ar fi Întregit rîndurile cu morții altui război, fantome ale foștilor camarazi ridicați din mormînt și Înzestrați cu uniforme și rații proaspete. Își fumau țigările, clipind În lumina nefamiliară a soarelui, cu fețele Întoarse spre zgîrie-norii din centrul Shanghai-ului, ale căror firme de neon străluceau dincolo de orezării. Jim privi Înapoi spre fuselajul avionului de luptă, așteptîndu-se să-l vadă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
locul lui. Se simțea obosit, ca de obicei, și se gîndi să se ducă jos În magazie ca să doarmă o oră pe salteaua lui. Dar după-amiază li se dădea orez fiert și, cu o zi Înainte, cînd avusese febră, pierduse rația. Îl surprindea că acești oameni bătrîni și bolnavi reușeau să se scoale la orele de masă. Nimeni nu se gîndise să-l trezească pe Jim și nimic nu rămăsese În vasul de aramă. CÎnd a protestat, soldatul coreean l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sergentul japonez stătea În deschizătura ușii. Toți cei trei bărbați purtau măști de bumbac pe față. Un miros fetid venea dinspre tînăra belgiancă adormită pe podea. Ochii sergentului Îi inspectau pe rînd pe fiecare și numără exact blidele de tablă. Rația zilnică de orez sau de cartofi dulci era repartizată pe blid și nu pe cel care Îl deținea. Adesea, cînd domnul Partridge era obosit după ce o hrănea pe soția sa, Jim lua rația pentru bătrîn. Odată, fără să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fiecare și numără exact blidele de tablă. Rația zilnică de orez sau de cartofi dulci era repartizată pe blid și nu pe cel care Îl deținea. Adesea, cînd domnul Partridge era obosit după ce o hrănea pe soția sa, Jim lua rația pentru bătrîn. Odată, fără să-și dea seama, se trezise că mînca din fiertura apoasă. Jim se simțise prost, privindu-și mîinile sale vinovate. Trupul și mintea sa se despărțeau adesea unul de altul. Mascîndu-și tremurul obrazului, Îi zîmbi luminos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
după cîteva zile. Aplecă gamela și Încercă să toarne puțină apă În gura lui Basie, apoi Își muie degetele În lichidul tulbure și Îl lăsă pe Basie să i le sugă. Timp de trei săptămîni, Jim se devotase stewardului, aducîndu-i rația de orez fiert și cartofi dulci, și apă de la robinetul de pe coridor. Stătea ore În șir lîngă Basie, făcîndu-i vînt marinarului care zăcea pe salteaua lui, sub lumina ce venea de sus. Valul de aer proaspăt Îl Învioră curînd și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
din coș. Jim Împinse surcele În sobă și suflă tare, ca să le aprindă. Le făcu vînt cărbunilor pînă cînd brichetele se aprinseră din nou. O jumătate de oră mai tîrziu, cu aprobarea soldatului japonez, Jim fu răsplătit cu prima lui rație corectă. Basie fu satisfăcut, dar nu impresionat. După ce termină masa, se sprijini În coate. Se uită la tovarășii lui, unii prea extenuați ca să-și mănînce rațiile, și Își rupse ultimele bandaje de hîrtie de pe tăieturile de deasupra ochilor. Orice i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]