1,302 matches
-
de funcționare a Ecclesiei și să sancționeze drastic, atunci când era cazul, eventualele devieri sau rătăciri ale chiriarhilor. Astfel, critica ei teologică era una constructivă, în sensul recuperării tezaurului patristic, dogmatic, canonic și liturgic, și nu una nihilistă, realizată din perspectiva raționalismului sau a materialismului ateu. Prin urmare, elita interbelică grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o elită intelectuală organică, la modul ei deplin, mărturisitoare a Adevărului christic, coliturghisitoare în interiorul Ecclesiei, atașată structural tradiției patristice, o elită creștină care nu a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
etc. Konstantin Leontiev, gânditor rus, apropiat lui Dostoievski, retras definitiv la Mânăstirea Optina, remarca faptul că în Grecia modernă Ortodoxia este cu mult mai consistentă și mai ancorată în spațiul rural decât în mediul urban, dominat de un fel de raționalism superficial, în defavoarea vechii tradiții culte teologice. Această observație se poate extinde asupra tuturor țărilor ortodoxe, cu excepția, poate, a Rusiei dinainte de Primul Război Mondial. Explicația acestui fapt constatat de gânditorul rus este una aparent simplă: dezvoltarea ideii moderne de stat și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
corespunde constituirii fizice moderne de Galilei și Descartes care au corectat erorile aristotelice, continuând intenția lui Toma d'Aquino referitoare la valoarea rațiunii ca mijloc de acces spre adevăr. Ca urmare a conjuncției între gândirea empiristă și rigoarea iconoclastă a raționalismului apare pozitivismul. Istoricismul și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul au fost adevărate puncte de rezistență ale valorii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în Stat. O invitație la dezbatere (Editura Scripta, 1999) - punând accentul asupra rolului confesiunilor religioase în proiectul european, îndeosebi asupra specificului Sud-estului european. Autorul militează pentru reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care Biserica și societatea, depotrivă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a Bisericii... Toată viața religioasă a țării să fie, statistic și documentar, în arhivele institutului. Nu o facultate, deci, ducându-și zilele de astăzi pe mâine, disprețuită de celelalte facultăți, jenată de existența ei proprie, cochetând cu știința și cu raționalismul protestantizant, geloasă de autonomia ei și căutând mereu prilejul de a-și afirma independența față de Biserică; ci un sever INSTITUT DE ÎNALTE STUDII ORTODOXE, cu metode moderne și precise de lucru, convins de înălțimea menirii lui, bine înzestrat, în directă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel, ea e pentru noi ceea ce e protestantismul pentru germani. Tot așa, catolicismul e ideal pentru francezi, fiindcă le contrazice individualismul și fiindcă le afirmă raționalismul. Înclin să cred că orice valoare mare e mare pentru cineva - popor sau individ - fiindcă e pentru el totodată și necesar, o contrarietate salvatoare și o afirmare creatoare, prin care respiră pozitiv ceea ce are el... Ortodoxia, înțeleasă adânc, aspru, dar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ca pentru secolul al XVII-lea, și chiar pe baza acelorași citate spicuite din vastele lui lecturi, să se stabilească o altă schemă a contrariilor complet diferită. În mod similar, voluminoasele cărți ale lui Korff reduc totul la o teză, "raționalismul", la o antiteză, "iraționalismul", și la sinteza lor, "romantismul". Raționalismul capătă repede, la Korff, și un înțeles precis : "clasicism", iar iraționalismul, 166 înțelesul vagului curent Sturm und Drang, în timp ce romantismul german este considerat sinteza acestora. Există în limba germană numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
acelorași citate spicuite din vastele lui lecturi, să se stabilească o altă schemă a contrariilor complet diferită. În mod similar, voluminoasele cărți ale lui Korff reduc totul la o teză, "raționalismul", la o antiteză, "iraționalismul", și la sinteza lor, "romantismul". Raționalismul capătă repede, la Korff, și un înțeles precis : "clasicism", iar iraționalismul, 166 înțelesul vagului curent Sturm und Drang, în timp ce romantismul german este considerat sinteza acestora. Există în limba germană numeroase cărți oare operează cu astfel de contrarii: lucrarea cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
obicei decât să aplice criterii dintr-un domeniu anumit (acela al artelor sau al filozofiei) la întregul activității culturale, caracterizând apoi epoca și, în cadrul ei, fiecare operă literară, pe baza unor contrarii vagi, cum ar fi clasicismul și romantismul sau raționalismul și iraționalismul. Concepția despre "spiritul epocii", are, de asemenea, adesea, consecințe dezastruoase pentru ideea continuității civilizației 168 occidentale: diferitele epoci sunt considerate mult prea categoric deosebite și discontinue, iar schimbările ce se petrec de la una la alta sunt considerate a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
imitație mecanică sau selectivă ? Între aceste coordonate, omul de cultură român optează, în mod firesc, pentru răspunsuri și soluții proprii, efectiv asimilate și specifice. Nu voi enumera toate valorile considerate în mod cvasiunanim drept europene: de la creștinism la umanism, de la raționalism la spiritul critic, de la clasicism la renaștere, până la romantism și totalitatea curentelor moderne, inclusiv de avangardă. Ale unei Europe, cum s-a și spus, line în adâncime, latine în extensiune, gotice în înălțime. Treptat se ajunge chiar și la spiritele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de dreapta, privit din dreapta, el pare de stânga. Valorile sale sunt pe de altă parte detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia societății civile de dreapta sau de centru? prin integrarea, participarea și responsabilitatea directă a individului sunt și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pe modele de gândire, reprezentare și acțiune profund diferite. Orice intelectual cunoaște că știința - inclusiv cea modernă - se întemeiază pe un tip de gândire rațională. Conform acesteia, a cunoaște înseamnă a cunoaște prin cauze. Însuși Dumnezeu a fost definit în raționalismul scolastic medieval drept cauza supremă, față de care o alta e de neconceput. Modelul gândirii raționale a fost preluat în cultura europeană din civilizația greco-latină și dus spre o limită a sa: raționalismul. (Acestei teme, Umberto Eco îi consacră un splendid
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
prin cauze. Însuși Dumnezeu a fost definit în raționalismul scolastic medieval drept cauza supremă, față de care o alta e de neconceput. Modelul gândirii raționale a fost preluat în cultura europeană din civilizația greco-latină și dus spre o limită a sa: raționalismul. (Acestei teme, Umberto Eco îi consacră un splendid eseu, publicat inițial în Lettre Internationale). Dintotdeauna știința a pariat totul pe existența și funcționabilitatea a trei principii logice: al identității, al non-contradicției și pe cel al terțiului exclus. Primul afirmă că
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
important impact asupra gândirii creștine și islamice prin interpretarea metafizicii aristoteliene. A fost controversat de islamiști. Datorită cunoștințelor sale de medicină și filosofie și a cărții Kitab al-Kulyat fi al-Tibb (Generalități), devine om al curții regale. Tendința sa permanentă spre raționalism, în dauna misticismului, îl apropie de științele matematice, biologice, astronomie și filosofie. Devine judecător, ca și predecesorii săi, în anul 1160, în Spania și Maroc. Din cauza invidiei celui ce i-a fost dascăl și a intrigilor acoliților săi intră în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
utilizat principii de ordin matematic în descrierea metodelor de studiere a fenomenelor. El admite ca adevărat numai ceea ce se impune spiritului, după eliminarea îndoielilor, cu ajutorul rațiunii, deci este raționalist. Rațiunea este purificată prin spirit, iar spiritul este Dumnezeu însuși, deci raționalismul său este idealist. Descartes, întrunind toate condițiile omului de știință, descoperind noi adevăruri în algebră, geometrie și fizică, realizează compromisul cu credința fermă a existenței lui Dumnezeu. Elaborează conceptul de " îndoială hiperbolică" care impune îndoiala ca principiu al realități percepute
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cărui creație a influențat și continuă să influențeze gândirea, înțelegerea gândirii și morala. Kant pornește de la o logică matematică pornind de la scolastica aristotelică, pe care, criticând-o ca fiind confuză, construiește o logică matematică pe care o consideră superioară. Spre deosebire de raționalismul lui Descartes, Spinoza și Bacon, se impune în filosofie prin Kritik der reinen Vernunft (Critica rațiunii pure), scrisă la 57 de ani (1781), o carte de 800 de pagini, considerată fundamentală pentru filosofie. Cartea nu a fost înțeleasă până când prietenul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
nu a fost înțeleasă până când prietenul său Johann Friedrich Schultz, profesor de matematică, a publicat un scurt comentariu, destul de fidel și mult mai scurt despre Critica rațiunii pure. După 7 ani publică A doua critică. El învinge în disputa dintre raționalism și empirism, unindu-le, fapt consemnat în cartea sa Ce este Iluminismul? Consideră spațiul și timpul ca părți integrale ale experienței omului, ca și cauza și efectul, realitatea lumii fiind împărțită în cea "fenomenală" (realitatea minții), la care avem acces
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Wilhelm ca fiind cel mai valoros roman scris vreodată. Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Hesse. Thomas Mann, Freud și Jung se referă pe larg la creațiile lui Goethe ca fiind capodopere universale. Emoționlitatea excesiv- imaginativă a lui Goethe vine în contradicție cu raționalismul și bătătorește calea spre descoperirea creierului emoțional în neuroștiințe. 89 Johan August Strindberg )1849-1912), scriitor, poet, romancier, dramaturg, critic de artă și pictor suedez. Dezvoltă noi metode de construcție a acțiunilor dramatice cărora le dă o exprimare în limbaj. Romanul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
economist, eseist și filosof scoțian, aparține iluminismului prin empirismul său, împreună cu John Locke și George Berkeley. Este în același timp sceptic. Scrie A Treatise of Human Nature ("Un tratat despre natura umană"), în care descrie natura omului subjugat experienței, opusă raționalismului cartezian. Dorința, și nu rațiunea, guvernează omul. Rațiunea este sclava pasiunilor omului. Crede în existența ideilor înnăscute. Conceptul metafizic al sinelui este rezultatul unui mănunchi de senzații. Hume este un sentimentalist. Immanuel Kant apreciază filosofia lui Hume, care sprijină utilitarismul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
se încearcă dovedirea acestui lucru. PROBLEMATICA CUNOAȘTERII Există mai multe tipuri de cunoaștere: o cunoaștere comună, o cunoaștere științifică, o cunoaștere prin intermediul miturilor, o intuiția, o credința, o cunoaștere mediată de reprezentări artistice. Problema originii cunoașterii dă naștere contrastului dintre raționalism și empirism. Empirismul derivă orice cunoaștere din observație și experiment, raționalismul, dimpotrivă - considerând generalitatea și necesitatea notele esențiale ale cunoașterii științifice - admite că aceasta nu poate fi decât un produs al rațiunii. Punctul de vedere al cunoașterii comune în această
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de cunoaștere: o cunoaștere comună, o cunoaștere științifică, o cunoaștere prin intermediul miturilor, o intuiția, o credința, o cunoaștere mediată de reprezentări artistice. Problema originii cunoașterii dă naștere contrastului dintre raționalism și empirism. Empirismul derivă orice cunoaștere din observație și experiment, raționalismul, dimpotrivă - considerând generalitatea și necesitatea notele esențiale ale cunoașterii științifice - admite că aceasta nu poate fi decât un produs al rațiunii. Punctul de vedere al cunoașterii comune în această chestiune se apropie mai mult de empirism: cunoașterea noastră despre lucruri
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
René Descartes, Thomas Hobbes, Baruch Spinoza, Gottfried Leibniz. Cele două mari începuturi ale filosofiei europene sunt legate de numele lui Socrate și Descartes: primul a descoperit, a pus în funcțiune gândirea rațională și de aceea poate fi socotit ca întemeietorul raționalismului în filosofie. Putem spune că până la el nici India, nici China - deși au avut destule cunoștințe de logică - nu au gândit în stilul raționalismului grec și de aceea nu au putut vedea apărând un Aristotel. Al doilea a descoperit raționalismul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a descoperit, a pus în funcțiune gândirea rațională și de aceea poate fi socotit ca întemeietorul raționalismului în filosofie. Putem spune că până la el nici India, nici China - deși au avut destule cunoștințe de logică - nu au gândit în stilul raționalismului grec și de aceea nu au putut vedea apărând un Aristotel. Al doilea a descoperit raționalismul modern, având ca model matematica, și care face parte din zestrea intelectuală nu numai a oamenilor culți, dar a oricărui om cu carte, adică
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
raționalismului în filosofie. Putem spune că până la el nici India, nici China - deși au avut destule cunoștințe de logică - nu au gândit în stilul raționalismului grec și de aceea nu au putut vedea apărând un Aristotel. Al doilea a descoperit raționalismul modern, având ca model matematica, și care face parte din zestrea intelectuală nu numai a oamenilor culți, dar a oricărui om cu carte, adică a unui om deprins cu oarecare disciplină a gândirii. Contopirea și colaborarea experienței și matematicilor constituie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cu carte, adică a unui om deprins cu oarecare disciplină a gândirii. Contopirea și colaborarea experienței și matematicilor constituie substratul gândirii moderne. Din această contopire a răsărit cu succes știința naturii din care, apoi, se inspiră toți filosofii moderni. Critica raționalismului matematic s-a făcut istoricește de un al doilea mare curent al filosofiei moderne, anume de empirismul englez: John Locke și David Hume sunt reprezentanții lui de seamă. Ideea fundamentală a acestei direcții constă în: sunt două feluri de științe
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]