772 matches
-
Dumbrava () este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Bucovăț, Dumbrava (reședința) și Rachița. 2012 Primarul comunei, Ioan Ihasz (Dumbrava), face parte din UDMR, iar viceprimarul Petru Gherghina (Bucovăț) este independent. Consiliul Local este constituit din 11 consilieri, împărțiți astfel: "* fac parte din Uniunea Social-Liberală (USL)" Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrava
Comuna Dumbrava, Timiș () [Corola-website/Science/301358_a_302687]
-
învecinate. Atelierele de împletit nuiele din Frumușeni realizau frumoase obiecte răspândite în toate colțurile României și în zeci de state ale lumii. Folosindu-se de experiență seculară, ca și de posibilitățile oferite de materia primă special plantata și aclimatizata aici, rachița roșie hibrida, sute de muncitori se ocupau cu artizanatul, împletind cele mai variate coșuri și alte articole, în sute de modele.
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
de “Șeproș”- dupa legendă populară numele comunei Șepreuș provine de la cuvântul maghiar Sepros, Seprosok,Seprukoto care înseamnă “confecționări de maturi”,denumire ce pare a fi adevărată,deoarece în trecut hotarul comunei Șepreuș era dominat de existența unei păduri întinse de rachița (nuiele),din care se pare că locuitorii confecționau maturi de nuiele,pe care le comercializau în satele învecinate. Între anii 1556 - 1595 localitatea Șepreuș,împreună cu tot comitatul Zărandului cad în mâinile turcilor,perioadă în care se pare ca comună Șepreuș
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Diverse specii moi Ocolul silvic Români 2006 10,8 1,6 8,6 0,5 0,1 • Produse forestiere (cantități - volume) Ocolul silvic (nume) Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și puieți forestier Români 13150 6 tone - - 350 mii buc. • Alte resurse naturale ale pădurii cu valoare economică: • Păduri - proprietari Obștea Izvoru Rece Proprietar - nume, adresa, telefon, reprezentant legal, administrator (Direcția Slivica, obști, alte prsoane juridice, persoane fizice - total
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Mărită 2006 2,5 0,1 2,4 • Produse forestiere (cantități - volume) Nume Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și puieți forestier Obștea Mărită Pășuni și goluri alpine: 100 ha An înființare:1923; an reînființare:1998 Număr membrii la înființare: 240; număr membrii prezent 240 Alte OBȘTI care dețin terenuri forestiere și pășuni pe teritoriul comunei Vaideeni a
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
spân lang="ro-RO">,</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> în port. Mult bagaj nu am avut. A rămas casă plină cu de toate, cu zestrea mea, un coș de rachița mare cu zestre, că așa era pe atunci, cu mobilă nouă, cumpărată de câțiva ani, saloanele închise, bani în bancă au rămas, nu s-au dus să-i ia, că dacă te duceai nu mai rămânea nimic, văzusem eu și
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
atitudinea naratorului față de faptele povestite și caracterul lor miraculos, aproape paradoxal, dar toate au că nucleu precizarea de ordin temporal: "A fost odată ca niciodată; că, de n-ar fi, nu s-ar mai povești; de când făcea plopșorul pere și rachița micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau înfrățindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slavă
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
asigura hrana pentru oile, vitele și caii din gospodăriile țărănești. În sfera industrială se remarcă confecțiile, prelucrarea lemnului (mobilă), prelucrarea laptelui, morărit, transporturi și comerț. Sunt prezente și unele ocupații tradiționale: olăritul, confecționarea obiectelor de artizanat, confecționarea de obiecte din rachița și paie etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Flămânzi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,07%), cu o minoritate de romi (2
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
Odată cu dezvoltare agriculturii și extinderea suprafețelor pe care s-au construit locuințe pădurile au fost defrișate. În acest moment pe valea Cernei și a Oltețului se întâlnește o vegetație de lunca formată din specii de esență alba-sălcii plopi, arini și rachița. Pădurile de lunca sunt cunoscute sub denumirea de zăvoaie. Pe panțele dealurile se găsesc pădurile de stejar, garnița, gorun, jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), stejar ("Qercus robur"), pin (plantație cu "Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), măr-pădureț ("Malus sylvestris"), păr-pădureț ("Pyrus pyraster"). În luncile pâraielor vegetează specii arboricole de arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis"). Tufărișurile sunt constituite din mai multe specii de arbuști, dintre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra") , alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), clocotiș ("Staphylea pinata"), tulichina ("Daphne
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Țuțuianu, Sorin Lerescu, Marin Cazacu, Marius Nichiteanu, Iancu Dumitrescu, Remus Manoleanu, Mircea Cornișteanu, Dana Dogaru, Tereza Barta, Rodica Negrea, Ana Ciontea, Marcel Iureș, Mirela Gorea, Vlad Păunescu, Maria Ploae, Marian Buruiana, Cornelia Pavlovici, Ștefan Hagimă, Julieta Szony, Vioară Popescu, Leonard Rachița, Ilinca Dumitrescu, Ionel Pântea, Mihai Borodi, Gabriel Oseciuc, Șerban Comănescu, Dragoș Pâslaru, Mircea Diaconu, Elenă Boariu, Cătălin Guguianu, Dragoș Vițelaru, Carmen Stoianov, Ion Ivan Roncea, Mihaela Martin, Liliana Ciulei Atanasiu, Valentin Gruescu, Șerban Marinescu, Anghel Decca, Alexandru Agache, Ion Marin
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
arbuști cel mai des întâlniți sunt sângerul(Cornus sanguinea)și șocul(Sambucus nigra). Există diverși arbuști că: alunul (Corylus avellana), măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea mai joasă treaptă de relief (lunca), este reprezentată de pâlcuri formate din salcii, rachițe, arini, plopi. Repartiția, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Fauna este reprezentată în principal printr-un număr mare de insecte, în special de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în amestec cu gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"); pâlcuri sporadice de conifere cu larice ("Larix") și pin ("Pinus L."), rachița ("Salix hastata, Salix retușa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice cu specii și subspecii de: feriguță ("Asplenium ruta muraria
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Materialele de construcție se obțin predominant din lunca (nisipuri și pietrișuri) sau din carierele de interes local (luturi, nisipuri, pietrișuri). Prin dimensiuni atrage atenția carieră de la Oancea. În domeniul meșteșugarilor tradițiile sunt legate mai ales de confecționarea de obiecte din rachița sau papura, dar și din lână, în sau lemn. Sunt 4 fonduri locale de vânătoare (Zatun, Frumușița, Vlădești, Suceveni). Personalul medical calificat înregistrează o valoare redusă (1 - 4 medici pe comună). Principalele activități sunt cele legate de pescuitul recreativ și
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
temporaria), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"). Printre speciile vegetale întâlnite în rezervație se află câteva rarități floristice (arbuști, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: jneapăn ("Pinus mugo"), rachițele ("Vaccinium oxycoccus ssp. microcarpum"), afin vânat ("Vaccinium uliginosum"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), o specie de roua cerului ("Drosera intermedia"), bumbăcarița ("Eriophorum angustifolium"), pufulița ("Epilobium palustre"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhăieș ("Listera cordata"), pipirigul-cerbilor
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
iarbă neagră ("Calluna vulgaris") Arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis") și tufărișurile de arbuști din mai multe specii, printre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra"), salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
zonei depresionare a Transilvabiei. Arborii sunt prezenți cu specii de: stejar ("Qurecus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), arin ("Alnus glutinosa"), rachița ("Salix L."), măceș (Roșa canina) sau mur (Robus fruticosus). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice; printre care: gențiana mov ("Swertia perennis"), ligularia ("Ligularia sibirica"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Pinus mugo"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), rachița ("Salix retușa"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus aria"), păducel ("Crataegus monogyna"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), liliac carpatin ("Syringa josikaea"), mur ("Robus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") și zmeur
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]