5,146 matches
-
terestre sub 5.000 km. și valori ale densității punctelor feroviar frontaliere sub valoarea de 0,20 puncte/100 km. Dintre cele 7 state arabofone (Irak, Egipt, Maroc, Eritrea, Iordania, Tunisia, Djibouti) plusIsraelul, doar Tunisia și Israelul beneficiază de două racorduri frontaliere pe calea ferată, celelalte state având o singură legătură feroviară cu exteriorul. De asemenea, cu excepția Egiptului și Irakului (ce au cea mai mare lungime a perimetrului frontalier), celelalte state au o densitate a punctelor feroviare pe frontieră peste media
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a perimetrului frontalier), celelalte state au o densitate a punctelor feroviare pe frontieră peste media înregistrată pe ansamblul spațiului arab (0,04 puncte/100 km.). Practic, toate entitățile teritoriale ale acestei categorii dispun de o echipare (densitate) cu puncte de racord feroviar extern asemănătoare cu a Sudanului sau Algeriei, dar au o lungime mai redusă a frontierei, element ce modifică sensibil potențialul de conexiune feroviară al frontierelor. statele cu capacitate foarte redusă a frontierelor de conectare feroviară au perimetrul frontierelor terestre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Arabia Saudită a solicitat unilateral sistarea folosirii lor de către S.U.A. Pentru evaluarea gradului de echipare a regiunilor litorale și fluviale cu infrastructuri portuare vom lua în calcul volumul și structura tipologică a facilităților portuare dintr-un teritoriu/stat și capacitatea de racord extern oferită de acestea teritoriului pe care îl echipează. A. Volumul și tipologia infrastructurilor portuare Acești parametri dau măsura unor particularități ale spațiului arab sub aspectul echipării cu facilități de navigație (Tabelul nr. 64). O trăsătură distinctă este dată de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
faptului că statele arabe asiatice (în special bogatele petromonarhii din Golful Persic) dispun resursele necesare și de deschiderile maritime largi, care le-ar fi permis construirea unor amenajări portuare mai numeroase și de anvergură mai mare. În virtutea valențelor istorice de racord și interfață ale lumii mediteraneene, în aria nord-africană, spre deosebire de peninsula arabă, existau încă din perioadele anterioare infrastructuri portuare, care au trebuit doar modernizate și adaptate exigențelor modernității. Cele mai dotate state din acest punct de vedere sunt tot din Africa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană și atlantică se găsesc și statele cu cele mai mici densități ale infrastructurilor portuare: Somalia (756,2 km. de țărm/1 port), Sahara Occidentală (555 km.), Eritrea (575,5 km.), Mauritania
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
capabilă în toate perioadele să asigure în mod adecvat legăturile cu exteriorul. În timpul conflictului intern din Liban (1975-1990) aeroporturile libaneze au fost utilizate la un nivel redus și preponderent în scopuri militare, ceea ce le-a diminuat mult din capacitatea de racord extern. Într-o situație asemănătoare s-au aflat și aeroporturile irakiene și libiene în perioada sancțiunilor internaționale impuse Irakului (1991-2003) și Libiei (1988-2004), când activitatea acestora cu exteriorul aproape s-a anulat, deși dispun de potențialul necesar deservirii teritoriului și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de pe teritoriul Israelului, ce trebuie inclusă în mod obligatoriu în economia generală a sistemului de oleoducte din lumea arabă, cu care are fie legături de complementaritate geoeconomică (oleoductul Elat - Ashqelon, ca alternativă la ruta Canalului Suez), fie puncte directe de racord, chiar dacă temporar neutilizate (oleoductul Kirkuk - Haifa, via Iordania). Procentul pare relativ mic, raportat la mărimea rezervelor petrolifere și la importanța regiunii din acest punct de vedere, fapt ce se datorează concentrării câmpurilor de exploatare la distanțe destul de reduse față de țărmuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
potențial ridicat al infrastructurilor critice de transport cuprind teritoriile statelor cu valori ale indicelui IC peste 70 de unități. Sunt arealele cele mai bine deservite de rețelele de transporturi, atât ca volum al infrastructurii, cât și ca puncte/terminale de racord cu exteriorul. În această categorie se încadrează 3 state din regiuni diferite ale spațiului arab: Algeria, Egipt și Irak. Pentru fiecare dintre ele, valoarea ridicată a indicelui IC se datorează câte unei anumite componente a sistemului de transport, responsabilă de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Africa subsahariană). Avem un desen spațial ce reliefează pe de o parte rolul și locul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele de racord ale spațiului arabofon în ansamblul său, față de ansamblurile teritoriale învecinate. Astfel, domeniul arabofon în întregul său, prin valoarea indicelui de potențial militar (M=8,9), apare drept o arie intermediară de putere relativ modestă, ce asigură o poziție de legătură
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
exterior însumat al celor trei state menționate. Totodată, Asia arabă derulează 15,4% din comerțul exterior cu U.E. și reprezintă 3,8% din volumul comercial al Uniunii (depășind Africa de nord), elemente ce potențează statutul domeniului arabo-asiatic ca placă de racord între Europa și Asia pe linie comercială, în calitate de rezervor energetic comun pentru ambele spații geoeconomice. S.U.A. sunt cel mai important contributor (1,589 mld. USD), furnizând 79,4% din totalul asistenței militare străine primite în spațiul arabofon, urmate la un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
între lumea veche încă europocentristă și periferiile sale coloniale îndepărtate din Africa și Asia meridională; pe aceste coordonate relaționale spațiul arab începe acum să-și piardă caracterul de spațiu de separație și să devină tot mai mult un spațiu de racord între arealele menționate, “străpuns” de tot mai multe și mai intense fluxuri de comunicații dintre aceste areale. După al doilea război mondial se menține și se amplifică tendința începută în epoca antebelică, dar în parametrii noii situații tensionate a lumii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a nu deteriora relația preferențială cu vecinii persani. În perioada apogeului (secolele V-VI), în statul de la Hira se vorbea araba și se scria în siriacă. Pe parcursul întregii antichități, peninsula arabă a jucat, ca și astăzi, rolul unei piese de racord intermediar între spațiile adiacente. Astfel, spațiul sud-peninsular și-a asumat și a valorificat din plin valențele de punte de legătură între Egipt și Babilon, precum și între focarul civilizației hinduse din Pundjab și Occident. Față de arealul sudic, spațiul nord-peninsular a fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
din chiar analiza comparată a celor două opere, dat fiind faptul că nu există, încă, studii detaliat realizate, din care să se desprindă un istoric al destinului românului lui Eliade comparativ și corelat cu istoricul filmului lui Klotz, elementele de racord între cele două producții și elementele care le separă, delimitarea realitate-ficțiune. Având în vedere faptul că românul lui Eliade este unul în care autorul "topește" pagini întregi din jurnalul sau indian, devenind astfel "mai degrabă o confesiune decât o creație
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
crea între telespectator și personajele filmului. Timpul scurs între difuzarea unui episod și a următorului diminuează receptarea din punct de vedere emoțional. Telespectatorul va trebui să facă un efort emoțional pentru a reintră în atmosferă episodului anterior și a face racordul cu ceea ce urmează să se întâmple. Dramă romantică. Așa ar putea fi și este, de fapt catalogat filmul. Povestea a doi tineri pe care ii despart soarta, limba, religia. Romeo și Julieta într-o variantă aproximativa, comercială. Deși inspirat de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
că imaginea este filmica. În continuare, vom marca cadrajul în interiorul citatelor între paranteze pătrate și vom sublinia acele cuvinte care sugerează limitele vizibile ale cadrului. Analiza filmica presupune descrierea unui material filmic: cadre, elemente vizuale, mișcări ale actorilor sau aparatului, racorduri și treceri de la un plan la altul, sunetul și relația sa cu imaginea 7. În măsura în care noi avem de a face cu imagini evocate, ar fi mai precis să o numim pseudo-analiză filmica, iar, fiindcă imaginile autorului pot fi completate copios
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
momentul când Antim îi vede față Mariei. Momentul este foarte important în economia nuvelei: maestrul își întâlnește discipolul. El este pregătit, prefigurat în primul fragment prin presentiment. Eliade își pregătea acolo acest moment prin ceea ce am putea descrie că un racord psihologic. Vom mai întâlni acest procedeu în nuvelă: personajele fac uneori acțiuni care par nefirești, exagerate sau ciudate, si a caror cheie de descifrare o primim ulterior. La rândul lui acest moment prefigurează pe cel al destăinuirii din cafenea. Deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
să renunț la lecțiile particulare când mi-am dat seama că nu izbutesc. Nu izbutesc nici în doi ani, nici în patru sau cinci: pur și simplu, nu izbutesc..."9 Urmează un moment tipic cinematografic. Gestul de întoarcerea a capului racord de privire ne poartă privirea către coridorul în care se va desfășura restul scenei: "[P.P. Antim în amorsa și P. Ans. Coridor] Întoarse capul și văzu că, în fundul coridorului, luminile începeau să se stingă. Trebuie să mergem, adaogă, ca altminteri
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și ne obligă să observăm detalii sau întârzie o apariție prin vocea care se aude hors-camp. Vizual, istorisirea să e o succesiune de cadre pe care le-am descris în textul citat. Succesiunea lor (decupajul) are coerentă filmica putem gasi racorduri de imagine de direcție, de privire, psihologice, estetice de prefigurare și ritm. Ritmul este propriu decupajelor, invers față de cel al acțiunii și trăirilor personajelor: mai alert la începutul episodului-secvență pentru a deveni mai lent, iar cadrele mai lungi spre final
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
acestuia a fost ucisă în tragedia provocată de el, involuntar, va încerca să vindece, într-un fel, urmele lăsate de aceasta în viață și destinul fostului profesor. Va încerca să-i împlinească visul, recuperând din "caste" "Graalul". Scenă de maxim racord între povestea și semnificația Graalului cu lumea contemporană este aceea în care Jack, asemenea personajelor din povești, încearcă să intre în "castel", de unde recuperează vasul râvnit de Parry. Ineditul momentului și momentul nocturn al "aventurii" îl fac să exclame: "Noroc
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în realitate potențialul estimat al traficului dintre Mediterana și Oceanul Indian este cu mult mai mare, respectiv de 76 nave/zi, adică de 27.740 nave/an. Deși această cifră nu a fost atinsă până în prezent, ea reliefează nivelul potențial de racord interregional de care dispune ruta maritimă transarabă, accentuând rolul de spațiu intermediar pe care arealul arab este obligat să și-l asume și să-l valorifice, potențându-i astfel miza geopolitică. De aceea a și fost atât de disputat controlul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
astfel miza geopolitică. De aceea a și fost atât de disputat controlul asupra acestui spațiu începând din epoca de strălucire inițială a arabității și până astăzi. Ca urmare, factorii de putere care au beneficiat/controlat de facto acest spațiu de racord interregional s-au succedat continuu. Potrivit teoriei istoricului Henri Pirenne, cuceririle arabe au pus stăpânire pe bazinul mediteraneean până prin secolul al XI-lea, iar Occidentul, privat de libera circulație în Mediterana, se retrăsese în sine începând din secolul al VIII
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
tranzitului dintre bazinul mediteraneean și Oceanul Indian până după cel de-al doilea război mondial. După 1950, regiunea intră în puzzle-ul geostrategic al războiului rece, iar influența britanică este înlocuită cu disputa sovieto americană pentru controlul asupra spațiului arab de racord între cele două areale maritime: S.U.A. controlează temeinic peninsula arabă, dar ex-U.R.S.S. își stabilește importante, dar temporare capete de pod în Egipt (între 1956 1971),Yemenul de Sud (1967-1990), Somalia (1969-1977), precum și în state nearabofone din vecinătate - Etiopia (între
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de contact între cele trei ansambluri continentale. Acest lucru ne propunem a-l realiza prin evaluarea comparativă a repartiției valorilor indicelui de potențial geopolitic la nivelul marilor ansambluri regionale de pe cele trei continente, element prin care vom încerca să definim racordurile entităților arabofone față de/împreună cu ansamblurile teritoriale din proximitate. Așadar, în fața noastră se desfășoară un desen spațial ce evidențiază pe de o parte rolul și statutul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental-regionale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mult mai ridicat, datorat în special P.I.B.-ului și bugetului militar mai consistente, precum și stabilității mai ridicate, în timp ce Africa nearabofonă se zbate la limita subzistenței pe linia tuturor componentelor specificate. Asia arabă (Asia de sud-vest) îndeplinește un dublu rol de racord de potențial între Europa și Asia, pe de o parte și între Asia și Africa, pe de altă parte, dar în maniere cantitativ diferite pe cele două direcții spațiale. Astfel, se remarcă faptul că valoarea indicelui I pentru Asia arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
4), dar înregistrează un nivel intermediar între valorileAsiei nearabe și Africii (Africa subsahariană: I=16,4; Africa arabofonă: I=14,3). Prin urmare, sub aspectul potențialului geopolitic, Asia de sud-vest reprezintă o arie periferică cu caracter de inflexiune ce face racordul între o unitate pivot (Europa) și o unitate-putere (Asia), dar în același timp este o arie periferică intermediară (mediană) între unitatea-putere a Asiei și unitatea periferică a Africii. Africa arabofonă (I=14,3), constituie, potrivit cifrelor seci, o arie periferică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]