2,802 matches
-
II, nr. 63, 24 aprilie 1916). Predilecția pentru susținerea unor talente novatoare, marginale și nerecunoscute de critică transpare și într-un articol-necrolog despre poezia tînărului verlainian D. Iacobescu, „poetul necunoscut” mort de ftizie la 20 de ani și apreciat de „radicalii” de la Insula: „În aurora palidă a literaturii noastre, peste care se năpustește, așa de des, funinginea îngustei comprehensiuni lovinesciene și universitare critice, Iacobescu a însemnat o rază rară și multicoloră, vibrînd departe de mănunchiul greoi de o barbară și împrumutată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
suplimentele” sale provocator-obscene: Țîțe, Muci, Pulă, de eclectica Pinguinul (1937, 4 numere), de cele două numere din revista Liceu (1932) sau din militant-stîngista Tînăra generație (ianuarie 1935, dir.: Gelu Naum). Alte reviste din anii ’30: Ulise (1932-1933, dir.: Lucian Boz), Radical (Craiova, 1929-1931, intermitent; dir.: Constantin Nisipeanu) și mai ales cele 34 de numere din „caietele literare” Meridian (1934-1936, 1941-1945, Craiova, director: Tiberiu Iliescu) cultivă un eclectism modernist, cu colaboratori în general de stînga, recrutați din rîndul avangardiștilor „rămași pe drumuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acțiunea modernismului lovinescian s-a impus îndeosebi prin Cenaclul „Sburătorul” și prin acțiunea magisterială a mentorului său (trecut, după război, de la faza impresionistă a foiletonisticii militante la impunătoarele sinteze despre istoria civilizației române moderne și a literaturii române contemporane), mai radicalul Contimporanul a avut o rază mult mai redusă de acțiune literară: a fost mai curînd un cîmp de confluențe moderne decît de iradieri. Contribuția sa majoră ține în special de domeniul artelor plastice. Numeroase expoziții interne de plastică nouă, expoziții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
degrabă Zone de Guillaume Apollinaire decît futurismul italian. Un alt reper afin: belgianul Georges Linze, de departe favoritul lui Ion Vinea la Contimporanul. Printre colaboratorii-poeți se numără și moderniști fără legătură cu avangarda: Al. Philippide (prezent, ca și mult mai radicalul B. Fundoianu, cu poeme în franceză - în acord, deci, cu cosmopolitismul grupării), Ion Minulescu și soția sa Claudia Millian, Camil Baltazar, Ion Pillat ș.a. Acesta din urmă publică și o traducere din americanul Edgar Lee Masters (autor al Antologiei orășelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nejucate, doar ultima fiind reprezentată cu mare succes în țară și în străinătate (mai exact spus: la Budapesta și la Berlin). Despre o dramaturgie de avangardă nici nu poate fi vorba, deocamdată: nota „expresionistă” a pieselor sus-menționate nu are nimic radical. Abia Capul de rățoi (1940), puternic influențată de comicul absurd urmuzian, va aduce un autentic nonconformism novator. Tot Urmuz va „cataliza”, ceva mai tîrziu, geneza singurei piese scrise în limba română de către Eugen Ionescu (Cîntăreața cheală sau Englezește fără profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
avangardei estetice în favoarea militantismului antiburghez și antifascist, uneori explicit comunizant (Gh. Dinu, Sașa Pană, Miron Radu Paraschivescu, Perahim fuseseră chiar membri ai Partidului Comunist în ilegalitate; Geo Bogza, Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Paul Păun, Maxy, Gellu Naum ș.a. erau militanți radicali de stînga). Odată cu instaurarea dogmatismului realist-socialist, componenta de libertate artistică - anarhică, revoltată, ludică și imaginativă - trebuia însă abandonată în favoarea „necesității înțelese” a Revoluției proletare și denunțată ca reminiscență burgheză, „decadentă”. În deceniul șapte, recuperarea estetică a avangardei interbelice s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care-o cumpărase În ajun la magazinul Leclerc. În timp ce ambalajul exterior sublinia În special noutatea conceptului de „micro-capsule”, instrucțiunile de folosire, mai complete, specificau trei acțiuni: filtrarea razelor solare nocive, eliberarea În tot timpul zilei a elementelor hidratante active, eliminarea radicalilor liberi. În plină lectură, fu Întrerupt de sosirea Catherinei, ex-feminista reciclată pe tarot egiptean. Venea, Îi destăinui ea, de la un atelier de dezvoltare personală, Dansați-vă profesiunea, unde puteai să-ți descoperi vocația cu ajutorul unor jocuri simbolice. Aceste jocuri scoteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
nu se putea compara totuși decât cu stalinismul, nu cu ceaușismul; Nicolae Manolescu, Într-o luare de poziție stridentă, a intrat pe terenul extrem de periculos al revizionsimului și negaționismului, lăsând unora impresia că Îl apără, fie și oblic, pe proteicul radical Roger Garaudy (una din ilustrațiile perfecte ale similitudinii dintre extrema stângă și extrema dreaptă). Liiceanu și Manolescu au fost imediat executați, În țară și În străinătate, pentu acești faux pas pe care eu Îi consider doar asta, iar aripa „industriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
capitolul accente controversate, atitudinea lui Bloom față de negrii americani, pe care gînditorul i‑a văzut În acțiune pe vremea cînd preda la Cornell University (1963‑1970). Acolo a asistat la revolta studențească din 1968, i‑a Întîlnit pe studenții negri radicali agitînd revolvere și chemînd la violență și anarhie. Bloom s‑a refugiat oarecum la University of Toronto (1970‑1979), după stagii mai scurte la universitățile din Tel Aviv și Paris (toamna 1969, respectiv primăvara 1970) și Înainte de a ajunge la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Închisoare, să-l schingiuiești, să-l electrocutezi, să-l omori În chinuri cumplite. răul e aici, face parte din noi, se află În cea mai adâncă cută din suflet și stă acolo ca să fie anihilat, transformat, metabolizat, neutralizat ca un radical liber care se topește În dragostea pentru electro- nul antioxidantului sau purificat precum apa murdară care, Încălzită de soare, se condensează În apă curată, În roua dimineții. Dar de la Platon Încoace nu facem decât să continuăm gâlceava, crezând că astfel
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pur și simplu ceva autentic, orice, erau, așa cum Începusem să bănuiesc Încă din avion, cât se poate de firave. Un lucru era clar : nu umblau câinii husky cu angalok-i În coadă. Dacă voiam să-l găsesc, trebuia să fac ceva radical. Adina Dabija 216 m-am dus la primar și l-am Întrebat fărĂ altă introducere dacă a auzit de un povestitor care schimbă blăni de urs pentru povești. m-a privit lung printre gene, Îngustându-și ochii vicleni, și apoi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
închisoare, să-l schingiuiești, să-l electrocutezi, să-l omori în chinuri cumplite. Răul e aici, face parte din noi, se află în cea mai adâncă cută din suflet și stă acolo ca să fie anihilat, transformat, metabolizat, neutralizat ca un radical liber care se topește în dragostea pentru electronul antioxidantului sau purificat precum apa murdară care, încălzită de soare, se condensează în apă curată, în roua dimineții. Dar de la Platon încoace nu facem decât să continuăm gâlceava, crezând că astfel vom
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pur și simplu ceva autentic, orice, erau, așa cum începusem să bănuiesc încă din avion, cât se poate de firave. Un lucru era clar : nu umblau câinii husky cu angalok-i în coadă. Dacă voiam să-l găsesc, trebuia să fac ceva radical. M-am dus la primar și l-am întrebat fără altă introducere dacă a auzit de un povestitor care schimbă blăni de urs pentru povești. m-a privit lung printre gene, îngustându-și ochii vicleni, și apoi mi-a spus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
putut zice că mulți dintre ei făceau asta pentru bani sau bonuri de masă, transmițînd, unii, odată cu fluidul salvator, și boli ascunse, mortale. Totul, de fapt, pe lume, era mortal. În venele lui Thomas curgea, amestecat, sîngele mai multor neamuri; radicalul viking era dominant, dar nici globulele slave sau prusace nu se făcuseră apă. Pecetea daneză a cetățeniei punea, oarecum, lucrurile În ordine. Dacă nu cumva le Încurca și mai mult: Thomas se putea socoti cetățean al lumii. Mai ales după ce
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pe care nu le găseai În cărțile de basme. Ar fi putut să scrie și o istorie a familiei, mai mult un roman, pentru că mii de Întîmplări le-ar fi născocit, se pricepea. Antonia - și puțin nemțoaică, după un alt radical din sîngele ei - era pentru Thomas limanul. Adormea, copil, În poala ei, visînd păduri de mesteceni albi și troici. Relele lumii, cîte or fi fost atunci, nu aveau cum să Îl atingă....și cocorii tot treceau spre Volga, unde se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
revoluții; războaie de primenire, nici atît. PÎnă atunci, ceva măceluri. Consumîndu-se astfel o parte din pornirile belicoase nepotrivite; supape prin care presiunea planetară - credeau unii - era ținută sub control. Asta pînă sărea oala În aer. Nu se Întîmpla nici așa ceva radical. Thomașii, toți, nu vroiau, nu puteau să se implice decisiv, aveau coaie mari doar În pat. Unde era mai bine decît În așternut, În bar sau discotecă? Decît În fața televizorului, a ordinatorului? Ce războaie se duceau acolo, Doamne! Ferește-ne
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ca pe vremuri, niște crîșme nenorocite, mai mult pentru drumeți și cheflii; la televizor, filme deocheate, numai cu despuiați, reviste porno la fiecare chioșc, da, bunico, acum să te fi văzut! L-a lăsat În plata lui pe rege; un radical din sudoarea ultimelor zvîrcoliri ale acestuia era imprimat În așternut, În lemnul patului, Thomas Îl adulmecase; particule invizibile declanșaseră În privitorul Încă tînăr, viguros, porniri nepotrivite: Thomas se tot uita la o vizitatoare cu părul violet, și ea neliniștită, Îi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
13. Asemenea puncte de vedere au fost criticate de înșiși juriștii occidentali. În opinia profesorului Joseph Kuntz, "crearea unui stat mondial nu este actualmente o posibilitate politică. Este rațiunea pentru care noi nu putem aproba dilema în care ne închid radicalii, și anume: statul mondial sau catastrofa mondială, căci, dată fiind imposibilitatea creării unui stat mondial, aceasta ar echivala să ne condamnăm dinainte"14. De altfel, este de menționat că, deși majoritatea teoriilor privind statul și dreptul mondial au apărut în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
eșantioane de viruși culturali sunt evidența empirică a unei veritabile reconquista. Maeștrii bănuielii parafează pentru mii de subiecți ieșirea din lunga carantină a modernității. Un elan apocaliptic cere forfecarea oricăror idei moștenite din „vechiul regim”. Limbajul demascării primește funcția reeducării. Radicalul postmodernist se teme de orice l-ar putea preceda. Triumful anomiei morale impune retorica crizei. Păstorii drepturilor minoritare așteaptă clipa când vor elimina și ultimele reziduuri de injustiție socială. În orizontul reconcilierii universale, un nou stil de viață ne oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
așa cum poate fi imaginată sau discutată, constructivismul susține faptul că nu toate afirmațiile au aceeași valoare epistemică și că există numai unele fundamente pentru cunoaștere care trebuie luate în considerare. În plus, în ciuda divergențelor de opinii între constructiviști (moderniști, lingviști, radicali, critici), constructivismul se bazează pe două interpretări esențiale: "construcția socială a cunoașterii și construcția realității sociale"10. Aceste două interpretări reprezintă baza fundamentală a constructivismului, în sensul că, pe de o parte, lumea materială poate fi cunoscută, fără să aibă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
esențiale după anul 1945, pe timpul Războiului Rece, iar după 1990, odată cu transformările geostrategice și geopolitice pe plan internațional, mai ales cele referitoare la mondializare. În relațiile internaționale, constructivismul a fost elaborat pe anumite fundamente teoretice încă din jurul anilor 1980 (constructiviștii radicali Derrida, 1978; Foucault, 1980) cu implicații majore de cunoaștere și înțelegere științifică a lumii contemporane, aflată într-o permanentă schimbare 13. Dar, în evoluția constructivismului, esențiale au fost lucrările despre putere ale lui Ashley (1987)14, diplomație ale lui James
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și putere în construirea realității sociale, odată cu efectuarea de cercetări istorice în scopul de a înțelege schimbările din realitatea socială. Constructivismul radical în relațiile internaționale propune reîntoarcerea la limbaj (hermeneutica subiectivă) în cadrul programului constructivist în științele sociale. În general, constructiviștii radicali nu se întreabă despre existența realității materiale (Der Derian, 1987; Doty, 1996; Gill, 1988; Weber, 1995), pentru că ei o consideră că aceasta nu poate fi reprezentată în mod adevărat. Drept urmare, ei sunt agnostici în fața realității materiale și preferă să se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
consideră că aceasta nu poate fi reprezentată în mod adevărat. Drept urmare, ei sunt agnostici în fața realității materiale și preferă să se concentreze pe discurs, relatări și documente istorice (Ashley, 1987; Campbell, 1992; Peterson, 1992). Ceea ce îi conduc pe mulți constructiviști radicali nu sunt nici interesele cognitive emancipatorii, nici descoperirea structurilor de putere pentru aflarea adevărului, ci viziunea lor pesimistă despre lumea socială. Potrivit gândirii lor, nici o afirmație nu poate fi validă, nimic nu se poate evalua corect în susținerile normative și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
au înaintat tratatul imediat Parlamentului pentru ratificare, pe fondul situației politicii naționale franceze tensionate din anul 1953 și a criticilor virulente venite din partea gaulliștilor care aveau majoritate guvernamentală și se opuneau tratatului, comuniștilor și a unei părți din socialiști și radicali, realitate la care diplomații europeni priveau cu scepticism șansele de supraviețuire a tratatului. Generalul de Gaulle și-a exprimat ostilitatea totală față de punerea în aplicare a C.E.A., considerând că acest tratat "reînarmează Germania și dezarmează Franța". Drept urmare, construcția europeană
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
sine die a dezbaterii. Acest fapt a făcut ca tratatul să fie respins, chiar de Franța, prima țară care a luat această inițiativă. Moțiunea a fost votată de comuniști, marea majoritate a gaulliștilor, majoritatea socialiștilor (care a fost decisivă), majoritatea radicalilor și o treime din dreapta moderată (independenți și agricultori). Argumentele politicienilor francezi privind Tratatul C.E.A. erau pro și contra, complicarea dezbaterilor fiind dată de clauzele economice ale C.E.A. și proiectul federalist al C.P.E. Pe de o parte, Tratatul C.E.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]