8,350 matches
-
Republicană de Partid și secția de jurnalistică de pe lângă Școala Superioară de Partid din Moscova (1957). Un timp lucrează, la Chișinău, la Comitetul Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, din 1957 până în 1962 este președinte al Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune și Televiziune al RSS Moldovenești, ulterior e corespondent special la București al ziarului „Pravda” (1965-1970), secretar responsabil (din 1970) și redactor-șef adjunct (din 1982) al revistei „Novâi mir” din Moscova. În primul său roman, Prin vâltoare (1956), ca și
VIDRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290551_a_291880]
-
urmat la Breaza școala generală (1955-1962) și Liceul „Aurel Vlaicu” (1962-1966), iar la București Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția teatrologie-filmologie (1966-1971). Redactor la revista „Astra” din Brașov (1971- 1972), vine în Capitală, unde va lucra în cadrul Radiodifuziunii Române ca redactor (1972-1990), redactor-șef adjunct la programul România-Tineret (1990-1991), director al Direcției de relații internaționale (1991-1997). Se transferă la Redacția emisiunilor culturale, unde este realizator al emisiunilor „Dicționar de literatură universală” și „Din marea poezie a lumii”. În
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
cu inspirata contribuție a criticului de artă Valentin Ciucă, și realizată cu mult rafinament, în planuri ușor reliefate, o adevărată bijuterie a medalisticii ieșene, cât și a domeniului, are pe avers (fig. 23av), pe bandă marginală, legenda SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE (sus) 1941-2001 (jos). În zona centrală este Palatul Sturdza, cu antenă, până nu de mult sediu al Studioului de Radio Iași, de pe strada Lascăr Catargiu, văzut din perspectivă sud-estică. În partea de jos este inscripția RADIO IAȘI așezată pe două
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la Iași. În anul 1913 se transferă la Universitatea din București unde va funcționa până în 1937 când se pensionează. În perioada bucureșteană pune bazele unui institut electrotehnic similar celui de la Iași, în care organizează, în anul 1926, primul post de radiodifuziune din România. Vom încheia cu un citat dintr-un text al academicianului Ștefan Procopiu, „Universitatea din Iași îi datorează o parte din gloria ei, fizica îi datorează o serie de descoperiri...Elevii și elevii elevilor lui îi cinstesc și-i
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
numai, și doar poate interveni în structura grupului prepozițional pentru a focaliza cuantificatorul: Noul mileniu a găsit piața din România în aceeași fază de pionierat, cu doar [doi] jucători importanți: Casa Radio − care folosește înregistrări din arhiva Societății Române de Radiodifuziune − și Humanitas Multimedia (DV). 3.5. Și doar, la rândul său, poate modifica constituenți propoziționali: * propoziții conjuncționale: Mie-mi plăcea de Lili, dar eram atât de sfios că, doar [dacă se uita la mine], o și luam la fugă cât
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
candidaturi definitive, cumulate pentru Camera Deputaților și Senat. Cu toate acestea, partidele politice care nu depuneau liste complete de candidaturi definitive în cel puțin 50% dintre circumscripțiile electorale nu primeau timp de antenă. În cazul posturilor private de televiziune și radiodifuziune, 75% din timpul de antenă era repartizat partidelor politice parlamentare și 25% celor neparlamentare. Legea nr. 373/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 35/2008. Noua lege electorală prevede că partidele politice au acces gratuit la serviciile publice de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
să fie proporționali cu cei practicați de posturile publice. În concluzie, se poate afirma că partidele parlamentare din România și-au folosit în mod repetat capacitatea de legiferare pentru a-și asigura accesul privilegiat la serviciile publice de televiziune și radiodifuziune în defavoarea partidelor neparlamentare. Rezultatele analizei ne oferă o viziune clară asupra acțiunii unor factori caracteristici existenței unui cartel la nivelul sistemului de partide românesc: înăsprirea succesivă a legislației electorale (stabilirea pragului electoral la 3% pentru alegerile din anii 1992 și
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
a suferit modificări, nu voi urmări numărul candidaturilor depuse. Legislația din Ungaria privind accesul partidelor la mass-media în timpul campaniei electorale În ceea ce privește accesul la mass-media publică, Legea nr. XXXIII/ 1989, art. 11 stipulează că, cel puțin o dată, Agenția Ungară de Presă, Radiodifuziunea Ungară și Televiziunea Ungară au obligația de a transmite, până în ziua anterioară alegerilor, în condiții identice, programele electorale ale partidelor politice. Aceeași prevedere se aplică posturilor de televiziune și radiodifuziune locale (atât publice, cât și private) în privința programelor politice ale
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
11 stipulează că, cel puțin o dată, Agenția Ungară de Presă, Radiodifuziunea Ungară și Televiziunea Ungară au obligația de a transmite, până în ziua anterioară alegerilor, în condiții identice, programele electorale ale partidelor politice. Aceeași prevedere se aplică posturilor de televiziune și radiodifuziune locale (atât publice, cât și private) în privința programelor politice ale candidaților ce concurează în circumscripțiile uninominale. Pe o perioadă de 30 de zile înaintea alegerilor, Radiodifuziunea și Televiziunea Ungară acordă, în condiții identice, partidelor ce au înregistrat liste naționale timpi
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
identice, programele electorale ale partidelor politice. Aceeași prevedere se aplică posturilor de televiziune și radiodifuziune locale (atât publice, cât și private) în privința programelor politice ale candidaților ce concurează în circumscripțiile uninominale. Pe o perioadă de 30 de zile înaintea alegerilor, Radiodifuziunea și Televiziunea Ungară acordă, în condiții identice, partidelor ce au înregistrat liste naționale timpi de antenă în cadrul emisiunilor informative legate de alegeri și timpi de antenă în cadrul emisiunilor electorale proporțional cu numărul candidaților înscriși pe listele naționale. O ultimă prevedere
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
ce au înregistrat liste naționale timpi de antenă în cadrul emisiunilor informative legate de alegeri și timpi de antenă în cadrul emisiunilor electorale proporțional cu numărul candidaților înscriși pe listele naționale. O ultimă prevedere stipulează că în ultima zi a campaniei electorale Radiodifuziunea și Televiziunea Ungară vor publica, în condiții identice și fără a adăuga nici un fel de comentariu, sinteza procesului electoral pregătită de fiecare partid ce înregistrează o listă națională. De asemenea, trebuie remarcat că, spre deosebire de cazul României, publicitatea electorală este permisă
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
cazul Ungariei. Normele privind accesul partidelor politice la mass-media servesc în aceeași măsură cartelului, întrucât partidele parlamentare din România și-au folosit în mod repetat capacitatea de legiferare pentru a-și asigura accesul privilegiat la serviciile publice de televiziune și radiodifuziune în defavoarea partidelor neparlamentare. Mai mult, trebuie remarcat că, prin intermediul prevederilor legislației electorale, partidele din corpul legislativ și au asigurat accesul privilegiat și în cazul posturilor de radio și televiziune private. Tendința de înăsprire a legislației în vederea blocării accesului noilor competitori
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
a plecat și eu am rămas singur lipit de coloanele alea vreo 5 minute. S.B.: A tras de frică. Nu a fost singurul care a tras din acest motiv. M.N.: Eu stăteam acolo în Piață noaptea și vedeam că de la Radiodifuziune și de la Televiziune plecau niște cascade de trasoare în aer. Domnule, era o nebunie! Parcă era foc de artificii. Eu mă uitam crucit: "bă, fi atent cât trag ăia acolo!" S.B.: Dar în cine? M.N.: Eiii, eu nu știam în
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
cu inspirată contribuție a criticului de artă Valentin Ciucă, și realizată cu mult rafinament, în planuri ușor reliefate, o adevărată bijuterie a medalisticii ieșene, cât și a domeniului, are pe avers (fig. 23av), pe banda marginala, legenda SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE (sus) 1941-2001 (jos). În zona centrală este Palatul Sturdza, cu antenă, până nu de mult sediu al Studioului de Radio Iași, de pe strada Lascăr Catargiu, văzut din perspectiva sud-estică. În partea de jos este inscripția RADIO IAȘI așezată pe două
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la Iași. În anul 1913 se transferă la Universitatea din București unde va funcționa până în 1937 când se pensionează. În perioada bucureșteana pune bazele unui institut electrotehnic similar celui de la Iași, în care organizează, în anul 1926, primul post de radiodifuziune din România. Vom încheia cu un citat dintr-un text al academicianului Ștefan Procopiu, „Universitatea din Iași îi datorează o parte din gloria ei, fizica îi datorează o serie de descoperiri...Elevii și elevii elevilor lui îi cinstesc și-i
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
În ultimul deceniu de viață animează o serie de activități culturale în județul natal, unde a fondat cenaclul literar Casa de sub Pădure, pus sub președinția de onoare a lui Eugenio Montale. A fost o prezență statornică în emisiunile culturale ale Radiodifuziunii, mai ales după 1960 (debutase în publicistica radiofonică în 1934, susținând conferința Poezia și meditațiile lui Leopardi), o mare parte din materia volumului Întâlniri cu scriitori italieni (1972) fiind convorbiri și medalioane transmise pentru emisiunile „România - Italia”, „Lecturi paralele”, „Scriitori
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
primară și Liceul „Regina Maria” în orașul natal, luându-și bacalaureatul în 1939. Se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București în 1942, dar își întrerupe studiile în 1944. Va lucra ca redactor la „Gazeta literară” (1954-1956), la Radiodifuziune (1956-1959, 1968-1969), „Luceafărul” (1960-1968) și ca redactor-șef la Editura Eminescu (1969-1971). Debutează în 1951 la „Viața românească”, iar editorial în 1955 cu placheta Inima omului, urmată de numeroase culegeri de versuri, unele pentru copii: Rodul pământului (1957), Grădina soarelui
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
este vorba de un mijloc “cald”. În schimb, când tehnica folosită este săracă în informații, ea solicită intens concursul sau participarea destinatarului mesajului: atunci ea este calificată drept “rece”. Printre exemplele de mijloace de comunicare “calde” se regăsesc textul tipărit, radiodifuziunea, cinematograful și fotografia. Invers, televiziunea este un mijloc “rece”, care domină lumea actuală. În această categorie mai figurează conversația directă și conversația telefonică. Prin formula “mijlocul este mesajul” se subînțelege că are importanță nu difuzarea mesajelor, divulgarea ideilor și știrilor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. Ajutați-i pe loc. * îngrijiți-vă de siguranță copiilor, bătrânilor, bolnavilor. * Nu utilizați decât în cazuri deosebite numărul de telefon 112, pentru a nu bloca circuitele necesare altor acțiuni urgente. * Ascultați numai anunțurile posturilor de radiodifuziune și televiziune oficiale și recomandările organelor de drept. * Părăsiți cu calm clădirile numai după seism, verificând mai întâi scara și drumul de ieșire. * Evitați clădirile grav avariate. * Deplasați-vă într-un loc deschis și sigur (parc, stadion etc.). * Fiți pregătiți
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Ivașcu, cea cu care a împărtășit bucuriile succesului și alături de care și-a croit planuri care au devenit realitate. Doamna Elvira Ivașcu a fost o personalitate proeminentă în viața culturală bucureșteană, care s-a afirmat ca o voce distinctă a Radiodifuziunii Române în calitate de crainic și realizator de emisiuni memorabile. A fost deopotrivă publicistă, scriitoare și traducătoare, cunoscută și apreciată în lumea artistică a Bucureștiului, dar și în China, unde a petrecut 3 ani ca expert la Radio China Internațional. În această
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pentru Regia autonomă "Radiocomunicații" se va folosi și denumirea "regia". Capitolul 2 Obiectul de activitate Articolul 4 Regia autonomă "Radiocomunicații" are ca obiect de activitate administrarea, întreținerea și exploatarea, dezvoltarea și modernizarea sistemului național de radiocomunicații (rețele proprii de radiorelee, radiodifuziune, televiziune, radiocomunicații mobile, comunicații prin satelit). Articolul 5 Regia autonomă își exercită obiectul de activitate pe întreg teritoriul țării, asigurînd transportul și difuzarea programelor de radiodifuziune și televiziune, precum și ale programelor de radiodifuziune și televiziune destinate străinătății. Articolul 6 Regia
HOTĂRÎREA nr. 448 din 27 iunie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome "Posta română", "Rom-Telecom",. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107891_a_109220]
-
întreținerea și exploatarea, dezvoltarea și modernizarea sistemului național de radiocomunicații (rețele proprii de radiorelee, radiodifuziune, televiziune, radiocomunicații mobile, comunicații prin satelit). Articolul 5 Regia autonomă își exercită obiectul de activitate pe întreg teritoriul țării, asigurînd transportul și difuzarea programelor de radiodifuziune și televiziune, precum și ale programelor de radiodifuziune și televiziune destinate străinătății. Articolul 6 Regia participa la piață liberă a serviciilor de radiocomunicații cu valoare adăugată, în calitate de prestator de servicii, în condiții de egalitate cu alți furnizori de servicii, direct, în
HOTĂRÎREA nr. 448 din 27 iunie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome "Posta română", "Rom-Telecom",. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107891_a_109220]
-
național de radiocomunicații (rețele proprii de radiorelee, radiodifuziune, televiziune, radiocomunicații mobile, comunicații prin satelit). Articolul 5 Regia autonomă își exercită obiectul de activitate pe întreg teritoriul țării, asigurînd transportul și difuzarea programelor de radiodifuziune și televiziune, precum și ale programelor de radiodifuziune și televiziune destinate străinătății. Articolul 6 Regia participa la piață liberă a serviciilor de radiocomunicații cu valoare adăugată, în calitate de prestator de servicii, în condiții de egalitate cu alți furnizori de servicii, direct, în asociere sau prin societăți comerciale, la care
HOTĂRÎREA nr. 448 din 27 iunie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome "Posta română", "Rom-Telecom",. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107891_a_109220]
-
proiectare, construcții-montaj și servicii. Articolul 7 În realizarea obiectului de activitate regia exercita următoarele atribuții principale : 1. aplică strategia generală în domeniul radiocomunicațiilor ; 2. coordonează și răspunde direct de modul de administrare a sistemului național de difuzare a programelor de radiodifuziune, televiziune, a rețelelor proprii de radiorelee, comunicații prin satelit și radiocomunicații mobile ; 3. corelează funcționarea sistemului național de radiocomunicații cu celelalte sisteme naționale de comunicații din România ; 4. elaborează studii și cercetări privind administrarea și dezvoltarea sistemului național de radiocomunicații
HOTĂRÎREA nr. 448 din 27 iunie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome "Posta română", "Rom-Telecom",. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107891_a_109220]
-
care il administrează ; 8. realizează importul de tehnologii și echipamente pe bază de contracte ; 9. participa la elaborarea actelor normative, regulamentelor, instrucțiunilor și standardelor tehnice care implică folosirea rețelelor naționale de radiorelee, radiocomunicații prin satelit, radiocomunicații mobile, emițătoare TV și radiodifuziune sonoră ; 10. inițiază acțiuni de cooperare tehnico-economica și științifică cu agenți economici și firme specializate din țară și străinătate pentru dezvoltarea comunicațiilor telefonice, telex, televiziune și radiodifuziune sonoră și transmisiuni de date prin sistemele de radiocomunicații specifice ; 11. efectuează direct
HOTĂRÎREA nr. 448 din 27 iunie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome "Posta română", "Rom-Telecom",. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107891_a_109220]