11,500 matches
-
școlii de pictură de la Iași, că s-au trimis 200 de lei pe adresa surorii lui Eminescu, la Botoșani, unde se afla în îngrijire Poetul. Henrietta adeverește că Eminescu se simțea bine, că a scris trei poezii, dar suferea de rănile de la picioare. Medicul curant garanta că boala se va ameliora dacă Poetul se va duce la Lacul-Sărat9, dar pentru asta era, firește, nevoie de bani. De aceea, ziarul ” Liberalul” insista ca persoanele cărora li s-au înmânat liste de subscripție
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
mai mari și mai crâncene confruntări militare cunoscute de istoria lumii de până atunci, numită apoi Primul Război Mondial, pe durata căruia beligeranții, printre ei numărându-se și România, avuseseră imense pierderi materiale și umane. În acest deceniu și jumătate, rănile fizice și cele sufletești se cicatrizaseră, oamenii începuseră să privească altfel viața. Iată cum caracteriza această perioadă scriitorul Nicolae Stenhardt, într-o carte dedicată lui Geo Bogza, publicată în1982: Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
urmează nu să bage spaimă în oameni, ci să-i protejeze și să le apere drepturile. Deci, dragi conaționali, să uităm de frică și umilință, curaj și capul sus! Așteptăm bucurii asemănătoare ce să ne fie un balsam tămăduitor pe rană, căci avem doar un Grai și o Mamă! Felicia NICHITA-TOMA
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
trupești, redându-l pe maestru familiei, scenei, filmului, nouă tuturor celor ce i-am fost și i-am rămas prieteni alături sufletește, suferind la rându-ne ca de o traumă a noastră, de durerile și mâhnirile sale! Abia se cicatrizau rănile trupului actorului Alexandru Arșinel când, vesela actriță Cristina Stamate, atât de veselă încât puțini au crezut vreodată că durerea ar putea birui în cursă cu ea, a fost pradă crudei vătămări a inimii ce avusese deschisă fereastra doar binelui și
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te române, din somnul cel de veci, Căci totul va rămâne, ca după nouăzeci. Visai la o schimbare, credeai într-o minune, În conducătorii care, aveau altă misiune. De-atâția ani de zile, o rană-ți puroiază, Cu ceaiuri și pastile, ea nu se mai tratează. De vină nu-i ministru', nici Preafericitul, Ceva și mai sinistru, ce nu-și are sfârșitul. Cât ai venin sub limbă, un virus te mănâncă, Direcția ta e strâmbă
MAREA SCHIMBARE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377131_a_378460]
-
te ții cu mâna de inimă, urâto, uite cum te reverși cu riduri cu tot peste toate zilele mele de doliu, în care nu pot să cred că ai avut nerușinarea să pleci și să mă lași nimănui, pradă singurătății, rană curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, că ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăită de plâns și de dureri înghițite, cu
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SUFLET FĂRĂ MÂNGÂIERE... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Din răni adânci ascunse-n mine, geme gândul ce-a rămas neșters, degetele mângâie o amintire, durerea se scurge-ntr-un vers. Te-aș striga, dar n-am nici glas, buzele mă dor de nerostire și-n privirea pierdută a rămas, doar
SUFLET FĂRĂ MÂNGÂIERE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377204_a_378533]
-
dor de nerostire și-n privirea pierdută a rămas, doar lacrima, cu gust de amăgire. Simt mereu răceala clipei, ce suspine amare revarsă, răstignind glasul șoaptei, care sufletu-mi adânc apasă. Cumpăna deasupra vieții, se-nclină adesea-n nedreptate, strivind răni veșnice a dimineții, ce rămân nevindecate. E dureros atunci când pleci, lăsând în urmă doar tăcere, suspine adânci și zile reci și-un suflet fără mângâiere. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Suflet fără mângâiere... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SUFLET FĂRĂ MÂNGÂIERE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377204_a_378533]
-
2203 din 11 ianuarie 2017. Deșteaptă-te române, din somnul cel de veci, Căci totul va rămâne, ca după nouăzeci. Visai la o schimbare, credeai într-o minune, În conducătorii care, aveau altă misiune. De-atâția ani de zile, o rană-ți puroiază, Cu ceaiuri și pastile, ea nu se mai tratează. De vină nu-i ministru', nici Preafericitul, Ceva și mai sinistru, ce nu-și are sfârșitul. Cât ai venin sub limba, un virus te mănâncă, Direcția ta e strâmba
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
cu tine. Citește mai mult Deșteaptă-te române, din somnul cel de veci,Căci totul va rămâne, ca după nouăzeci.Visai la o schimbare, credeai într-o minune,În conducătorii care, aveau altă misiune.De-atâția ani de zile, o rană-ți puroiază,Cu ceaiuri și pastile, ea nu se mai tratează.De vină nu-i ministru', nici Preafericitul,Ceva și mai sinistru, ce nu-și are sfârșitul.Cât ai venin sub limba, un virus te mănâncă,Direcția ta e strâmba
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
tastăm și butonăm fără să ținem seamă, Că viața noastră a ajuns un compromis, o dramă, Nu auzim, nu mai vedem iubirea ce se stinge, Apoteoticul smartphone trăirea noastră-nvinge. E mai ceva decât un zeu, e o preocupare, O rană sângerând mereu, ce duce la pierzare, Acaparează conștient, subtil se infiltrează, Nimic uman nu mai găsim și nimeni nu veghează. "Alo, alo-ndrăznești să spui, luăm masa împreună! Vrei să vorbim și noi puțin, sau spunem noapte bună?" Ard lumânările
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Eu știu că am mai trăit și-n altă viață, câte locuri străine, dar totuși le cunosc, simt cuvintele ce se scurgeau prin mine, mă ating dureri și răni rămase fără rost. Eu simt mereu că am fost prin altă viață, căci gândurile mă conduc prin ea înapoi. zăresc mame, recunosc fețe străine, le văd rugându-se, să mă-ntorc de la razboi. Mă doare gândul că-am trăit fără
AM TRĂIT ȘI-N ALTĂ VIAȚĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377295_a_378624]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Reflectii > ALEXANDRA MIHALACHE - AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului „Poezia vindecă rănile create de rațiune”. (Novalis) „Coroana literaturii este poezia. Poezia este finalul și țelul literaturii.Ea reprezintă cea mai sublimă activitate a minții umane; constituie atingerea frumuseții și delicateții.” ( W. Somerset Maugham) Poeta Aura Popa ne vindecă rănile interioare, atingând frumusețea
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
Autorului „Poezia vindecă rănile create de rațiune”. (Novalis) „Coroana literaturii este poezia. Poezia este finalul și țelul literaturii.Ea reprezintă cea mai sublimă activitate a minții umane; constituie atingerea frumuseții și delicateții.” ( W. Somerset Maugham) Poeta Aura Popa ne vindecă rănile interioare, atingând frumusețea și delicatețea prin versul său deosebit. Originalitatea cu care creează o muzică divină în sferele noastre lăuntrice este dovada că stăpânește cuvântul într-o manieră cum puțini știu să o facă. Este o poetă care se dedică
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
iubirii neîmplinite, iubire care mistuie simțurile sale “pe-un țărm învolburat”. Fără puterea iubirii, poeta se simte secată de putere, căci iubirea îi este oxigen și, in lipsa ei, nu rămâne decât un infern și strădania sa de a închide rănile acestei absențe nespus de dureroase: „De câte veacuri nu mai știu de tine?/ Aproape nu respir și-n friguri zac/ iar marea mea abia se mai abține/ să numere vârtejuri ce desfac// genuni și le întind peste poeme.../ Nu iau
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
noroi copacii-s tot mai plini ce să iubești în astă-apocalipsă schiloadă și leproasă cerșetoare când navigăm umili din lipsă-n lipsă iar morții-i bat în geam la fiecare? urangutani au urinat lumină la gura peșterilor de pe stradă e rană puroiată orice vină e grea inima-n pieptu-ți cât o ladă ...mormane de gunoi cosmic clădite îmi cască-n sânge vastele-mi orbite ARLECHINADĂ AUTUMNALĂ în valuri de noroi se-neacă noaptea cât de uscați sunt sfinții din copaci se-
TOAMNA APOCALIPTICĂ (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377303_a_378632]
-
să intru în lăuntru-ți, Dar pe vârf de pași desculți, Patima lăsată-n tine Am s-o fur ca să mă uiți. Coborî-voi și în suflet, Răscolit ți-l voi lăsa, Să îmi iau vorbele dulci Să le pun pe rana mea. Am să-ți fur și infinitul Să rămâi fără de mâine, Vreau să tremuri în târziul Nopților fără de mine. Am să-ți fur alintu-mi dulce, Gol și sec te voi lăsa Și-ți voi umple ochi pustiul C-un ecou
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382136_a_383465]
-
Și te întorci în vers acasă, Eu stau și cuget între cărți Și inima din piept mi-e arsă; La Liturghie nu mai pot Să merg, mă rog lângă icoană Și neputința mi-e despot, Iar gândul meu e numai rană; De mă trezesc din somn mereu Și noaptea mi-e atât de lungă! Dar nu mă plâng că-mi este greu, Nici clopotul nu-l bat în dungă... Mi-a scris Părintele de-acasă, Dar, Doamne, facă-Ți-se Voia
MI-A SCRIS PĂRINTELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382147_a_383476]
-
din nămeții grei de sunete am să mă respir ca dintr-o șoaptă la poartă mă așteaptă cor de paseri trezește-mă biciule și dă-mi binecuvântarea lunii care s-a dus la culare sonet ce umilință îmi cade peste rana nevindecată am să mă anin de alt colț răsunet Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE 5 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile
SONETE CU RĂSUNETE 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382153_a_383482]
-
dorinți Despletite în gânduri Cu idei diafane Semnul acela Ce în cerc Îmi închide atingerea Cu patima vorbei Gestul însoțindu- l În taina privirii Până la porțile desfătării sublime Ce întins este pasul Ce simte chemarea Veșmântului nepurtat Abandonarea în ispitele rănii Ce-ți bântuie trupul Copleșit de dorință Strâng totul într un buchet De neiertat Dacă se află De unde vin Și înspre cine pleacă Fiecare început al zilelor mele Toate aiurelile ce îmi trec prin cap Căutându-te Prin locurile Pe
EXTRAS DIN MEMORIA UNUI SĂRUT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382165_a_383494]
-
dulce de pe câmpuri, de pe cruce, și bea-mi apa din izvor să-ți sting dorul călător. ...Așa îmi cânta mămuca, ori de câte ori, încercam cu stângăcie să mă lepăd de casă. Îi simțeam și acum glasul blajin cu care îmi alina durerile, rănile, fericirea.Opincă la drum îmi fusese toată viața, bunătatea ei, pe care mi-o dăruise întreagă, nedecimată. Încercam să ghicesc ultima îmbrățișare cu viața,trăită de ea. Un piaptăn zăcea peste niște fotografii,pe marginea noptierei. Am luat în mână
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
făt frumos ce mi-a-nverzit Mereu cărările-n povesti? De ce fecioară când eram Nu îmi primeai purul sărut? De ce atunci când te doream Pribeagule, tu nu m-ai vrut? De ce venit-ai din demulturi Să-mi porți ofrandă a mea rană? De ce acum înspre apusuri Mă-ngenunchezi făr' de prihană? Ti-am fost când nu m-ai vrut, pribege Îți sunt și-acum când tu mă vrei, Dar n-o să poți nicicând atinge Nici sufletul, nici ochii mei! Referință Bibliografică: PRIBEAGULE
PRIBEAGULE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382169_a_383498]
-
ne-a schimbat, Tu știi care-i prețul pe care Isus l-a plătit pentru noi? Poți tu să-nțelegi suferința, Ce-n trupu-I simțit-a El Roi? Mai stai și acum la-ndoială? Hai, Tomo și degetu-ți pune În rana de cuie lăsată, Apoi fugi și altora spune, Că El e Lumină și Viață, E Prieten și Domn și-mpărat, E Calea ce duce spre ceruri, Prin El omu-i răscumpărat, Nu sta-n ațipeală, e timpul S-alergi sus la
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]
-
viață care-i și minune și deșertăciune. Cânt ca o paiață, mâzgălit pe față cu ruj și cărbune. Nu cerșesc. Pomană nu primesc vreodată chiar de viața-arată ca o buruiană. Ochii mei emană jalea încarnată, vocea sugrumată are iz de rană. Mulți câini răi mă latră, dar când din vioară cânt, se-ascund pe-afară, căci văd că mi-e șatră, candelă și vatră, căci struna-i stelară face să tresară până și o piatră. Anatol Covali Referință Bibliografică: Lăutarul / Anatol
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
noi Peste mine și foaia de plânset ca o târzie binecuvântare Cu sfiiciune afișez un zâmbet înlăcrimat de-o amintire Mângâiere, strecurată tiptil până în creștetul peniței, venită din adâncuri ca o candelă nestinsă Din ce în ce mai luminoasă, mai vioaie Să-mi vindece rănile cu o altă lumină Lumina dimprejur ! Referință Bibliografică: DIMPREJUR... / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Mircea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DIMPREJUR... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382204_a_383533]